“Democraţia nu poate fi cucerită într-o singură noapte”

241-mecacciMatteo Mecacci este deputat în Parlamentul italian din partea Partidului Radical, formaţiune care a acuzat întregul aparat politic italian că s-ar “ascunde în spatele unei ruşinoase cortine ideologice”.

Anul trecut Matteo Mecacci a fost ales membru al Camerei Deputaţilor pe lângă Comitetul Afacerilor Externe.

Ani buni s-a aflat la New York, SUA, unde şi-a reprezentat Partidul Radical Transnaţional pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite, a avut o misiune în timpul “revoluţiei oranj” de la Kiev, iar în acest an a fost şi observator al alegerilor din iulie din R. Moldova.

— Aţi monitorizat alegerile de la 29 iulie împreună cu OSCE. Care sunt concluziile la care aţi ajuns după aceste alegeri?

— Am ajuns la concluzia că R. Moldova are nevoie să ia calea integrarii în Uniunea Europeană. Pentru acest pas ar putea fi gata doar în câţiva ani, luând în considerare că R. Moldova nu este o ţară mare. Acest lucru va fi posibil doar dacă politicienii vor face reformele necesare. Până în prezent ideologiile politice au pus scopul integrării sub risc pentru un timp îndelungat. În consecinţă, cea mai mare parte a populaţiei R. Moldova trăieşte în sărăcie.

— Mulţi observatori străini, dar şi jurnalişti, nu au avut acces la alegeri. Care credeţi că a fost cauza?

— Cred că cultura democratică instituţională trebuie să mai prindă rădăcini în R. Moldova, mai ales printre oamenii de factură veche. Monitorizările făcute de experţi externi sunt parte a unui proces democratic şi este esenţial, la fel ca şi pentru Italia, unde mai este nevoie de libertatea de informare şi apărarea drepturilor imigranţilor, de exemplu. Deci fiecare politician care pretinde să se numească democrat ar trebui să ştie că monitorizările internaţionale şi independente sunt un instrument necesar pentru funcţionarea democraţiei adevărate.

— Aţi observat fraude la 29 iulie?

— Nu am observat fraude care ar ţine de sistem, dar am văzut mai multe situaţii de aşa-numit “vot de familie”, două sau trei persoane votând împreună. Problema cea mai mare, cred eu, ţine de listele electorale, care în unele cazuri au inclus persoane decedate sau persoane care de ani buni locuiesc peste hotare. O altă problemă este cea legată de accesul la informaţie în timpul campaniei electorale. Acesta este unul dintre cele mai importante aspecte ale oricăror alegeri care aspiră să fie libere şi corecte.

— Ce credeţi că a fost incorect înainte, dar şi după alegerile din iulie?

— Cum am mai spus, fraudele ţin de accesul la mass-media a diferitor concurenţi electorali, dar şi de felul în care au fost întocmite listele electorale. Este evident că înainte de alegeri nu au fost aplicate principii democratice. Ceea ce pot să afirm este faptul că prezenţa instituţiilor internaţionale care au monitorizat alegerile a oprit, probabil, alte fraude, mult mai mari, care s-ar fi putut întâmpla fără acestea. Ceea ce cred eu că este important acum ţine de păstrarea interesului instituţiilor internaţionale pentru situaţia din R. Moldova. Ajutorul economic internaţional, dar şi integrarea instituţională în plan internaţional, începând de la Uniunea Europeană, trebuie condiţionată cu minimul respect al celor mai elementare principii de democraţie, dar şi cu supremaţia legii, lupta cu corupţia, apărarea drepturilor omului, cu siguranţa că de beneficiile economice se bucură toţi cetăţenii R. Moldova, şi nu doar elita politică sau cea economică, care are contact direct cu comunitatea internaţională.

— Avem deja rezultatele. 48 de mandate pentru PCRM – 53 de mandate pentru opoziţie. Niciunul dintre aceştia nu au mandate suficiente ca să aleagă preşedintele R. Moldova. Care ar fi soluţia potrivită ca să nu ajungem la alte alegeri anticipate?

— În condiţiile actuale, cel mai important este să se formeze un Guvern capabil să facă reformele necesare. Preşedintele ar putea fi ales cu o coaliţie mai largă, care ar susţine Guvernul instituit. Cred că se va depune efort ca să fie identificată persoana cea mai potrivită la funcţia de şef al statului, care să fie susţinută de toţi.

— Care credeţi că ar fi lecţia pe care R. Moldova ar putea să o ia de la “revoluţia oranj” din Ucraina?

— Cea mai importantă lecţie – democraţia şi supremaţia legii nu pot fi cucerite într-o noapte şi nici chiar în câteva luni. Afirmaţia “supremaţia legii” ar trebui să fie însoţită de un sistem instituţional şi electoral care garantează stabilitatea şi competiţia printre forţele politice. Acest fapt este adevărat mai ales în ţările unde se încearcă consolidarea democraţiei. Convingerea mea este că un sistem electoral proporţional poate fi periculos în această privinţă.

— În timpul protestelor din aprilie sute de persoane au fost reţinute de poliţie. Există dovezi că poliţia a torturat mai mulţi protestatari. În această situaţie ce credeţi că ar fi trebuit să facă Ministerul Afacerilor Interne?

— Afirmaţiile care au fost făcute la adresa Ministerului de Interne sunt serioase. Cu siguranţă, acestea trebuie verificate şi investigate, mai ales cu sprijinul şi asistenţa structurilor internaţionale independente, incluzând ONG-urile care au monitorizat situaţia din R. Moldova. Cu toate acestea, dreptul persoanelor reţinute trebuie respectat şi este esenţial în fiecare ţară.

— Sunteţi deputat în Parlamentul italian din partea Partidului Radical, partid care a acuzat întregul aparat politic italian că s-ar “ascunde în spatele unei ruşinoase cortine ideologice”. Care au fost motivele acestor acuzaţii?

— Sistemul politic italian are multe cusururi. Partidul pe care îl reprezint defineşte Italia nu ca pe o “democraţie”, ci ca pe o “putere a partidelor”, pentru că decizii şi legi sunt adoptate nu pe baza votului exprimat de cetăţeni, ci pe baza negocierilor dintre partide, care adesea promit anumite lucruri în timpul campaniilor electorale, iar apoi, când ajung în fotoliile din Parlament, fac contrariul.

— Care este poziţia Partidului Radical faţă de legislaţia privind imigranţii din Italia?

— Imigrarea în condiţii legale este o resursă esenţială pentru Italia, din mai multe motive. Din punct de vedere economic, în Italia imigranţii produc acum în jur de 10 la sută din PIB. Din punct de vedere social, imigranţii ocupă locurile de muncă pe care italienii le-au abandonat, de exemplu agricultura sau asistenţa persoanelor mai în vârstă. Legislaţia ar trebui reformată pentru a favoriza şi a ajuta imigranţii să devină cetăţeni italieni. Acest lucru, poate, ar fi posibil printr-un sistem care ar include mai multe obligaţii, cum ar fi cunoaşterea limbii italiene şi a sistemului politic de la noi.

— Care credeţi că sunt cinci cele mai importante probleme ale imigranţilor din Italia? Apar aceste probleme din cauza necunoaşterii drepturilor şi obligaţiilor sau din cauza sistemului legislativ incoerent?

— Problemele pe care le întâmpină imigranţii moldoveni nu diferă de problemele altor imigranţi. Dificultatea de a obţine un loc de muncă pe o piaţă legală, multiplele modificări în legislaţia privind imigranţii şi care creează confuzie din cauza lipsei de informaţie, neorganizarea sistemului social, care ar trebui să se axeze pe integrarea rapidă a imigranţilor într-o structură socială a statului – sunt doar câteva aspecte care ar trebui puse la punct de actualele autorităţi. Trebuie să înţelegem că imigraţia nu poate fi oprită, dar aceasta poate fi regulată şi adaptată la sistemul economic şi social şi ar putea aduce benificii pentru toate părţile implicate în acest proces.

Pentru conformitate,
Anastasia NANI



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. RADU 1

    Basescu despre pactul Ribbentrop-Molotov: Ne-a despartit fara sa vrem, dar politica noastra e sa fim in UE impreuna cu romanii din jurul granitelor

    Traian Basescu a participat, sambata, la Eforie Sud, la incheierea programului de tabere pentru tinerii de origine romana din strainatate ARC 2009 si la a IV-a editie a Scolii de vara “Comunitati romanesti si identitate europeana”, unde le-a vorbit tinerilor despre pactul Ribbentrop-Molotov, transmite NewsIn.”Toti faceti parte din ceea ce ne este drag, din cei 10 milioane de romani din afara frontierelor. Patru milioane de romani care au emigrat si alte sase milioane de etnici romani in tari din jurul frontierelor Romaniei, cum spunem noi, romanii de langa noi. Ma bucur ca o initiativa a administratiei prezidentiale din 2006 s-a consolidat si iata ca suntem la a patra editie a Scolii de vara, in care copiii romani din Europa si nu numai se intalnesc in Romania”, le-a spus, la sosire, presedintele celor cateva zeci de tineri care il asteptau.Traian Basescu a precizat ca anul acesta este unul cu o semnificatie aparte din punct de vedere al Scolii de vara, pentru ca pe 23 august se implinesc 70 de ani de cand, in urma pactului Ribbentrop – Molotov, o parte dintre romani au ramas in afara frontierelor nationale. “Poate ca acest lucru trebuie mentionat doar pentru ca este un adevar istoric. In acelasi timp, trebuie sa stiti ca este actul politic care ne-a despartit, fara sa vrem. Asta nu inseamna ca Romania are o politica alta decat a asigura romanii din afara frontierelor ca sunt romanii de langa noi, pe care am vrea sa ii vedem, ca si pe romanii din interiorul granitelor nationale, in interiorul Uniunii Europene, acolo unde putem fi din nou impreuna”, a precizat Basescu.
    Seful statului le-a multumit celor prezenti ca incearca sa pastreze limba romana si cultura romana si i-a asigurat ca politica statului roman este sa stimuleze tarile pe teritoriul carora traiesc sa le pastreze limba, cultura si obiceiurile.Traian Basescu a mai spus la scoala de vara de la Eforie Sud ca Romania sprijina integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana si a precizat ca tara noastra a insistat ca Republica Moldova sa fie alaturata, in acest proces, tarilor din Balcanii de Vest, si nu Ucrainei.Presedintele a mai sustinut ca, de la integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, documentele finale ale Comisiei Europene contin cel putin cate o mentiune despre Republica Moldova.Seful statului a primit de la tinerii din Republica Molodva un tricou cu imaginea Romaniei Mari, Republica Moldova fiind despartita de tara cu o sarma ghimpata, iar de la romanii din Palestina a primit un ceas.In cadrul scolii de vara, in taberele de la 2 Mai si Eforie Sud sunt gazduiti, pana la finele lunii august, peste 400 de copii si tineri din Albania, Austria, Autoritatea Nationala Palestiniana, Belgia, Bulgaria, Germania, Grecia, Israel, Italia, Republica Macedonia, Marea Britanie, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Spania, Ucraina si Ungaria. Acestia au parte de un program interactiv care include, printre altele, o deplasare la Constanta si vizionarea de filme documentare.

    Voronin se intoarce spre Moscova

    – Dupa ce Georgia s-a retras din CSI, presedintele comunist de la Chisinau ,insista pentru reactivarea organismului coordonat de Kremlin

    Presedintele moldo­vean in exercitiu Vla­dimir Voronin a efec­tuat ieri o vizita de lucru in Rusia, pentru a se intalni cu liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, informeaza Mediafax. Inaintea intrevederii, prese­dintele rus a declarat ca va discuta cu omologul sau moldovean, la Soci, despre relatiile economice dintre Moscova si Chisinau, dar potrivit unor surse din cadrul Ministerului moldovean de Externe, in centrul convorbirilor Medvedev – Voronin s-au aflat reglemen­tarea conflictului transnistrean si cooperarea in cadrul Comunitatii Statelor Independente (CSI), avand in vedere faptul ca in acest an Moldova detine presedintia Comunitatii.In contextul acestei vizite, un oficial de la Kremlin a subliniat faptul ca Rusia respinge acuzatiile potrivit carora ar tergiversa rezolvarea conflictului transnistrean, exprimandu-si convingerea ca Tiraspolul si Chisinaul vor ajunge la un acord. Presa de la Chisinau considera insa ca aceasta intalnire este o incercare a lui Voronin de a intimida partidele de opozitie si de a-si consolida pozitia in raport cu adversarii sai politici.Potrivit publicatiei Jurnal de Chisinau, Voronin i-ar putea solicita lui Medvedev sprijin in tentativa sa de a ramane la putere, in ciuda votului din 29 iulie, iar in cazul in care acest lucru se va intampla, e foarte probabil ca actualul lider de la Chisinau va respinge orice compromis cu Alianta pentru Integrare Europeana (AIE). Mai mult, in cazul in care Parlamentul nu va reusi sa aleaga un nou sef al statului, acesta va fi dizolvat, Voronin ramanand presedinte in exercitiu pana in 2010, cand, potrivit Constitutiei, ar fi organizate noi alegeri anticipate.
    Liberalii refuzatiMihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal (PL) de la Chisinau, a declarat la finalul ceremoniei oficiale de inmanare a legitimatiilor de parlamentar ca niciuna dintre cele trei functii principale in stat nu va fi discutat cu comunistii, acestea urmand sa revina partidului Liberal Democrat (PLD), PL si Partidului Democrat (PDM).Pozitia sa a fost sustinuta si de presedintele PDM, Mihai Lupu, care a precizat ca AIE nu va discuta cu Partidul Comunist din Republica Moldova (PCRM) despre functii si ca tema centrala a dialogului va fi depasirea crizei sociale, economice si politice, potrivit Unimedia. In cursul zilei de ieri, AIE i-a inmanat o invitatie la dialog liderului comunist, pe care Voronin a refuzat-o, eventuala intalnire dintre AIE si PCRM fiind programata pentru saptamana viitoare, la nivelul presedintilor de partid. Ghipu a declarat ca nu exclude varianta ca Voronin sa nu se prezinte la aceasta intalnire, dar a subliniat faptul ca este nevoie de prezenta sa, deoarece “noi trebuie sa discutam cu presedintele partidului, care poate lua decizii”. Referitor la acest subiect, Marian Lupu a precizat ca “cei de la PCRM trebuie sa-si dea seama ca nu este vorba despre interese inguste de partid sau persoanle, ci este vorba despre unde va merge si cum va merge in continuare Republica Moldova, evitam sau nu alegeri anticipate”. In ciuda opozitiei liderilor AIE, deputatul comunist Vladimir Turcan a declarat ca Partidul Comunist are dreptul moral la cel putin una din functiile de varf din stat. Blestemul Ribbentrop-Molotov

    George DAMIAN

    Maine se implinesc 70 de ani de la parafarea Pactului Hitler-Stalin, semnat de ministrii de Externe ai celor doi dictatori, Joachim von Ribbentrop si Viaceslav Molotov. In esenta, Berlinul si Moscova isi jurau prietenie vesnica si isi imparteau frateste estul Europei. Romanii dintre Prut si Nistru au fost condamnati sa intre sub cizma bolsevica, deodata cu tarile baltice, iar Polonia a fost hacuita in timp record de armata nazista si cea sovietica.Fratia sovieto-germana nu a aparut din senin pe 23 august 1939 – in intreaga perioada interbelica sovieticii pusesera la dispozitie germanilor baze militare unde s-au pregatit viitorii comandanti ai lui Hitler. Pentru Romania, Pactul Hitler-Stalin are inca o multime de efecte perverse. Ambasadorul Romaniei la Chisinau a starnit furia comunistilor cand a indraznit sa vorbeasca despre Pactul Ribbentrop-Molotov. Practic, ambasadorul Filip Teodorescu si-a semnat in acel moment decizia de expulzare. Urmasii lui Stalin de la Chisinau – Voronin si cu banda lui – au asteptat momentul 7 aprilie pentru a-l expulza pe Filip Teodorescu, cand s-au repezit sa acuze Romania de organizarea unei “lovituri de stat”. Ca nu s-a gasit niciun fel de dovada a implicarii Ro­maniei – ba dimpotriva, au iesit la iveala dovezi ale implicarii comunistilor in regizarea tulburarilor – asta nu mai are nicio importanta pentru Voronin. Presedintele de la Chisinau trebuia sa-l alunge pe Teodorescu pentru ca acesta a denuntat Pactul Hitler-Stalin.Furia lui Voronin fata de aceasta denuntare este de inteles. Ca orice bolsevic priceput la politica, Voronin stie ca intelegerea Hitler-Stalin a fost folositoare pentru ambii calai. Insa tot ca unui adevarat bolsevic, lui Voronin nu ii place ca adevarul sa fie cunoscut. Voronin vrea ca el sa impuna adevarul lui, sa distorsioneze realitatea in functie de nevoile momentului. In al doilea rand, orice denuntare a Pactului Ribbentrop-Molotov anuleaza existenta lui Voronin si a comunistilor sai. Voronin este un apendic toxic al blestemului Ribbentrop-Molotov: daca nu ar fi existat intelegerea banditeasca dintre cei doi talhari de talie mondiala, comunistii de la Chisinau ar fi ramas ceea ce au fost intreaga perioada interbelica – niste marginali ai istoriei.
    Orice referire a unui oficial roman la Pactul Hitler-Stalin starneste reactii la Moscova. Unele mai vizibile – altele mai putin vizibile. Insa Romania nu este singura – si tarile baltice reimprospateaza periodic memoria Moscovei cu privire la talharia din 1939. De aceea la Moscova se pregateste o lege care sa pedepseasca “negationismul” celor care indraznesc sa afirme ca inainte de a lupta impotriva nazistilor soldatii sovietici au fost camarazi cu soldatii Wehrmachtului. Ba mai mult, Dmitri Medvedev a reusit performanta de a lega rolul “eliberator” al armatei sovietice de tragedia Holocaustului. La incheierea unei intalniri cu presedintele israelian, Shimon Peres, Medvedev a anuntat ca sarcina comuna a celor doua tari ar fi sa impuna ca “realitatea istorica sa nu fie deformata in scopuri politice”.Serviciul de Informatii Externe de la Moscova a preferat sa fie mai sincer: “Unica masura accesibila de autoaparare a fost pentru Uniunea Sovietica semnarea tratatului de neagresiune cu Germania nazista, la 23 august 1939. Acest document a dus la amanarea cotropirii de catre fascisti a celor trei tari baltice si transformarea lor ulterior drept cap de pod pentru invazia pe teritoriul sovietic”, conform unui comunicat de presa transmis cu ocazia publicarii la Moscova a unui volum de documente provenind din arhivele serviciilor de informatii rusesti.

    Traian Basescu: Uniunea Europeana va accepta aderarea R. Moldova

    “Acum, Uniunea Europeană este mult mai deschisă de a include Republica Moldova în pachetul Balcanilor de Vest pentru integrarea în UE”, a spus Traian Basescu pe 21 august la deschiderea oficiala a scolii de vara de la Eforie Sud, “Comunitati romanesti si identitate europeana”, editia a IV-a, anunta agentia UNIMEDIA de la Chisinau. “Să sperăm că începe o nouă eră în Republica Moldova. Vom sprijini în continuare avansarea Republicii Moldova spre integrarea europeană. În toate documentele europene se regăseşte măcar o menţiune referitor la Republica Moldova. E meritul României. Interesul nostru de a alătura R. Moldova în pachetul Balcanilor de Vest. Anterior, UE susţinea ca Moldova să se integreze împeună cu Ucraina. Acum, deja UE este mai deschisă să includă Republica Moldova în pachetul Balcanilor de Vest. UNIMEDIA va fi prima instituţie media de la Chişinău, căreia îi voi acorda un interviu după ce va fi instalat noul Guvern şi va fi ales un nou preşedinte în Republica Moldova. Vă felicit încă o dată pentru curajul, pe care l-aţi manifestat în reflectarea evenimentelor de la 7 aprilie! În trei luni maximum vom crea un mecanism, care să permită obţinerea cetăţeniei române mult mai rapid.” Traian Basescu a precizat ca este primul presedinte roman care i-a vizitat pe romanii din Timoc.

    Explozia din Siberia, revendicată

    Rebelii ceceni si-au asumat responsabilitatea dezastrului de la centrala hidroelectrică din Siberia, în care şi-au pierdut viaţa cel puţin 26 de persoane, iar alte 49 sunt date dispărute.

    Centrala de la Saiano-Şuşenskaia, cea mai mare din Rusia, a fost luni scena unui dezastru fără precedent Foto: Epa Potrivit Reuters, care citează un comunicat postat pe un site al islamiştilor, ar fi vorba de grupul Batalionul Martirilor. Rebelii afirmă că au reuşit să plaseze în sala maşinilor o grenadă antitanc cu declanşare programată. Ei mai susţin că au pornit “războiul economic” împotriva Rusiei şi că vor ataca gazoducte, oleoducte şi centrale electrice.

    Parchetul federal rus a declarat ieri că nu există nicio probă care să indice un sabotaj la hidrocentrala Saiano-Şuşenskaia, iar Kremlinul a refuzat să comenteze afirmaţiile “idioate” ale cecenilor.

    Accidentul s-a produs luni la hidrocentrala de la Saiano Şuşenskaia din Siberia Orientală. Aproximativ 2.000 de persoane, salvatori, experţi şi salariaţi, sunt mobilizate la malul fluviului Enisei pentru a căuta supravieţuitori printre resturile centralei hidroelectrice, care a fost distrusă în proporţie de o treime, în pofida faptului că şansele de a descoperi supravieţuitori sunt tot mai reduse.

    Hidrocentrala a fost construită în urmă cu 30 de ani de fostul regim sovietic, fiind cea mai mare din domeniu în Rusia şi una dintre cele mai puternice din lume.

    SUA şi Uzbekistanul au semnat un acord de cooperare militară

    Ministerele uzbec şi american ale Apărării au semnat miercuri un acord de cooperare militară şi tehnică, a anunţat purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA la Taşkent.

    La ceremonia de la Taşkent au participat, în calitate de semnatari, ministrul uzbec al apărării, Kabul Berdiev, şi generalul David Petraeus, şeful Comandamentului central al operaţiunilor militare americane în Orientul Mijlociu şi în Asia Centrală (CENTCOM), a precizat el, citat de Agerpres.

    Acordul prevede contacte militare între cele două ţări, organizarea schimburilor de militari şi antrenamente comune.

    SUA şi Uzbekistanul au semnat deja peste 60 de acorduri de cooperare. Uzbekistanul a participat la operaţiunea forţelor de coaliţie în Afganistan, lansată după atacul terorist din 11 septembrie 2001 împotriva SUA. Cele două ţări luptă împreună împotriva terorismului internaţional, proliferării armelor de distrugere în masă, traficului de droguri şi crimei organizate.

    Rusia: Războiul Rece nu s-a terminat
    Autor: Serghei Karaganov

    Comentariu. La un an după războiul din Georgia, strategii ruşi cred că vechile diviziuni din timpul Războiului Rece reapar sub o altă formă.

    Moscova şi-a trimis soldaţii în Georgia pentru a bloca extinderea NATO şi în Caucaz foto: EPA Europa Lărgită, care ar include şi Rusia şi Statele Unite, are nevoie de un nou tratat de pace – sau de un sistem de acorduri.

    În noiembrie se vor împlini 20 de ani de la căderea zidului Berlinului. Dar încetarea confruntărilor din Europa ar putea fi doar temporară. Chiar dacă sfârşitul Războiului Rece în Europa a fost declarat de mult, adevărul este că acesta nu s-a terminat niciodată cu adevărat.

    Atunci când Uniunea Sovietică s-a retras din Europa Centrală şi de Est, ruşii credeau că Alianţa nu va fi extinsă spre ţările pe care le părăsiseră. Noi speram că ne vom uni cu Europa şi că vom crea „o Europă unită şi liberă”. În definitiv, liderii SUA şi Germaniei îi promiseseră liderului sovietic Mihail Gorbaciov că NATO nu se va extinde spre Est.

    Ofensiva NATO

    După ce potenţiala „ameninţare militară” reprezentată de URSS a dispărut, valurile succesive de extindere ale NATO n-au mai servit unui scop militar sau ideologic. Logica Vestului legată de extinderea Alianţei era strict geopolitică – de a aduce fostele republici sovietice şi state socialiste din Europa Centrală şi de Est în sfera de influenţă politică şi economică a Occidentului.

    Deşi Alianţa declarase iniţial că noii membri NATO au îndeplinit criteriile democratice şi militare, aceste standarde au fost abandonate atunci când NATO a început să invite chiar şi cele mai înapoiate şi corupte state să adere.

    Mai mult, NATO nu numai că s-a extins, dar s-a şi transformat dintr-o alianţă anticomunistă defensivă într-o grupare ofensivă după ce a condus operaţiuni militare în Iugoslavia, Irak şi Afganistan. Extinderea NATO către graniţele Rusiei, inclusiv către ţări ale căror elite au complexe istorice faţă de Rusia, a întărit sentimentele antiruseşti în interiorul Alianţei.

    Blocada rusească

    Cum niciun tratat de pace n-a pus capăt Războiului Rece, acesta rămâne neterminat. Chiar dacă confruntarea ideologică şi militară din acea vreme a fost lăsată mult în urma noastră, este înlocuită cu un nou conflict – între Rusia, pe de-o parte, şi SUA plus câţiva dintre „noii europeni”, de cealaltă parte.

    Trupele ruseşti au strivit armata georgiană pe teren, dar au dat şi o lovitură puternică logicii de continuare a extinderii NATO, care ar fi provocat inevitabil un război în inima Europei dacă n-ar fi fost oprită.

    Deocamdată, orice este posibil. SUA nu au reuşit să declanşeze o nouă formă de Război Rece după episodul Osetia de Sud, nu în ultimul rând din cauza crizei financiare şi economice globale.

    Europa Lărgită, în care includ nu numai Rusia ci, şi Statele Unite, are nevoie de un nou tratat de pace – sau mai degrabă de un sistem de acorduri – care să tragă linie sub oribilul secol al XX-lea al Europei.

    Trilaterala UE-SUA-Rusia

    Este nevoie de un nou tratat pan-european legat de securitatea colectivă, semnat fie individual, de mai multe ţări, fie de NATO şi UE, cât şi de Rusia şi CSI. Ţările care nu sunt incluse în niciunul dintre sistemele de securitate actuale ar putea să se alăture tratatului şi să primească garanţii multilaterale. Extinderea NATO ar fi de facto îngheţată.

    Gândindu-ne la dezmembrarea Uniunii Sovietice şi a Iugoslaviei, trebuie să încercăm să împiedicăm orice nouă fragmentare statală, cât şi reunificările forţate. Kosovo, Osetia de Sud şi Abhazia trebuie să fie ultimele state care se separă prin forţă.Odată ce moştenirea confruntării din secolul al XX-lea va fi depăşită, reducerea arsenalelor nucleare ale Rusiei şi SUA şi coordonarea politicilor militaro-strategice ar deveni posibile.

    În acest scenariu, cooperarea Rusia-SUA în situaţii de criză precum cea din Afganistan, sau în materie de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă ar deveni mult mai profundă.Ar trebui să fie fondată şi o uniune între Rusia şi UE bazată pe un spaţiu economic şi energetic comun – cu companii transnaţionale care produc, transportă şi distribuie energie – şi pe un spaţiu uman comun, fără vize.

    Europa, Rusia şi SUA trebuie să termine „războiul neterminat”. Apoi, poate în 2019 – anul care va marca cea de-a 100-a aniversare a Tratatului de la Versailles, care a pus capăt Primului Război Mondial – am putea în sfârşit să ne luăm rămas bun de la secolul 20.

    Serghei Karaganov este decan al Şcolii de Economie Internaţională şi Afaceri Externe din cadrul Înaltei Şcoli de Economie din Moscova şi preşedinte al think-tank-ului rusesc Consiliului pentru Apărare şi Politică Externă. Adaptare după „Moscow Times”.

  2. STEFANITA

    In MOLDOVA OAMENII BISERICII SUNT URMARITI DE SECURITATE !

    Un articol de pe blogul parintelui ieromonah Savatie Bastovoi.

    “Securitatea moldovenească mă caută şi nu mă poate găsi?

    În ziua de vineri am fost căutat de doi ofiţeri de securitate la sediul episcopiei de Edineţ. Aceştia s-au legitimat ca atare, cerînd secretarului eparhial informaţii despre umila mea persoană. Fără îndoială, colaboratorii Securităţii moldoveneşti ştiau că eu nu sînt acolo, de aceea fapta lor rămîne învăluită de mister, dealtfel ca orice acţiune a Securităţii. Ce ar fi fost mai simplu pentru securişti decît să ceară o informaţie serviciilor vamale şi să afle că eu ieşisem cu o zi mai devreme din Republică, plecînd de la Noul Neamţ?
    Totuşi Securitatea a considerat necesar să mă caute într-un loc unde eu nu am mai fost de trei ani, din ziua înmormîntării episcopului Dorimedont.
    Nu pot admite că Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova este atît de slab (dincolo de marile defecte ale actualei guvernări ce stă să se dărîme), încît să nu mă poată găsi, atunci cînd şi-o doreşte cu tot dinadinsul. De aceea aş putea considera gestul celor de la SIS drept o tentativă de intimidare.
    Nu sînt nici James Bond, nici Fantomas, nici Zorro şi pot fi somat printr-o citaţie de la Procuratură, dacă am făcut ceva contrar legii. Sau trebuie să ne jucăm de-a cekiştii şi „duşmanii poporului”?

    Faptul că Procuratura nu mi-a găsit nici o vină şi nici vreo bănuială, mă poate face să cred că motivul pentru care SIS-ul a demarat această căutare a mea e legat de opiniile pe care le-am exprimat în articolele şi cărţile pe care le semnez.
    Pentru a nu-i supune la cheltuieli nejustificate, sustrase din bugetul Republicii în această vreme de criză, îi rog pe domnii ofiţeri să-mi comunice (poate chiar aici, pe blog – garantez confidenţialitatea) unde şi cînd doresc să ne vedem, după ce mă întorc. Ne-am putea întîlni, de pildă, la terasa „O viaţă are omul” din centrul Edineţului.”

  3. STEFANITA

    Se prefigurează o schimbare politică la Chişinău – foarte probabil cu acordul Moscovei

    Vladimir Voronin si-a pierdut controlul vinerea trecuta in timSe prefigurează o schimbare politică la Chişinău – foarte probabil cu Se prefigurează o schimbare politică la Chişinău – foarte probabil cu acordul Moscovei
    Vladimir Voronin si-a pierdut controlul vinerea trecuta in timpul primei sesiuni parlamentare convocate dupa alegerile anticipate din Republica Moldova. Presedintele in functie al tarii, e drept, in postura interimara, pentru ca cele doua mandate constitutionale pe care le putea detine s-au incheiat, l-a anjurat, literalmente, in ruseste, pe Vlad Filat, presedintele PLDM, unul dintre cele patru partide care au format Alianta pentru Integrare Europeana.

    AIE detine majoritatea in noul Parlament, cu 53 de mandate din totalul de 101, dar nu are in prezent cele minimum 61 de voturi necesare pentru a alege un nou presedinte al tarii. La putin timp dupa incident, deputatii comunisti au parasit sala, in timp ce noua majoritate l-a ales pe Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal, in functia de speaker al Parlamentului de la Chisinau.

    O victorie deocamdata mai degraba simbolica, pentru ca cele mai multe parghii de putere raman inca sub controlul Partidului Comunist. E insa vorba de un prim pas important. Daca ne luam dupa calculul hartiei, AIE nu are cum sa obtina cele 61 de voturi pentru Marian Lupu, candidatul oficial al coalitiei la functia de presedinte. Sa ne amintim ca, dupa prima runda electorala, comunistii nu au reusit in cele doua tururi de scrutin din Parlament sa obtina nici macar un singur vot suplimentar, doar atat le era necesar, pentru ca dispuneau deja de 60 de mandate, pentru a alege un nou presedinte.

    Asa s-a ajuns la alegeri anticipate si la noul context politic. Problema e ca prevederile constitutionale nu permit organizarea altor alegeri anticipate in acelasi an, ceea ce inseamna ca, teoretic, am putea avea in urmatoarele 6 -7 luni o situatie politica in continuare extrem de confuza, in care se va da o batalie dura pentru putere intre Partidul Comunist si AIE.

    Motivele de ingrijorare ale lui Voronin

    Desi lucrurile sunt departe de a fi clarificate din acest punct de vedere, cartile pe care le detine Voronin nu mai par deloc la fel de redutabile ca in trecut. De aceea el are si toate motivele sa fie extrem de ingrijorat si iritat, iar cariera lui politica pare sa se afle destul de aproape de final. Planul sau initial era acela de pastra pentru el pozitia de speaker si de a pune in fruntea statului un presedinte de paie, in speta Zinaida Greceanii, pe care sa-l controleze in totalitate. Un proiect cu sanse infinitezimale de realizare in noile conditii.

    Principalul motiv de angrijorare pentru Voronin il aflam din influentul ziar moscovit Kommersant care, citand surse din interiorul administratiei prezidentiale, vorbeste despre intentia Kremlinului nu numai de a se distanta de liderul comunist de la Chisinau, dar si de a stabili contacte cu AIE.

    Dupa intalnirea recenta de la Soci, despre care Moscova a tinut sa sublinieze destul de apasat ca a avut loc la cererea lui Vladimir Voronin, Dmitri Medvedev nici macar nu l-a insotit pe acesta la traditionala conferinta de presa care are loc dupa astfel de evenimente. Comunicatul oficial rus a fost unul sec si lapidar, mentionand faptul ca s-au discutat chestiuni legate de declinul comertului bilateral si probleme regionale, in particular Transnistria.

    Acestea sunt semnale importante care au fost intelese cu siguranta si de Voronin, dar si de structurile de putere de la Chisinau, care se vor dovedi in noile conditii cu siguranta mult mai rezervate in a da curs instructiunilor primite de la liderul comunist, asa cum au facut-o atunci cand au reprimat violent manisfestatiile din iunie de la Chisinau sau cand au impus restrictii sau au recurs la intimidari pe fata la adresa jurnalistilor moldoveni si straini, cu precadere romani. Acest clivaj psihologic e de regula fatal pentru orice putere autoritara precum cea instaurata de Partidul Comunist in Republica Moldova in ultimii 8 ani.

    Pe de alta parte, implicit, daca nu chiar deja explicit in culise, Moscova a transmis probabil mesaje si catre noua majoritate. Poate nu catre toate partidele, dar cu buna probabilitate catre Marian Lupu, un fost speaker al parlamentului, care a devenit recent liderul Partidului Democrat, dupa o demisie rasunatoare din Partidul Comunist.

    Marian Lupu, un politician extrem de calculat

    Si iata-l acum in postura de candidat la presedintia tarii. Exista toate indiciile ca Marian Lupu este figura cheie in AIE care poate obtine, intre altele, binecuvantarea Moscovei pentru accesul deplin al acesteia la putere.

    De altfel, e putin probabil ca acest politician extrem de calculat sa se fi rupt de Partidul Comunist fara a avea garantii asiguratoare. Poate chiar garantii comune nu numai de la Moscova, ci si din Occident, mai ales din Statele Unite. Probabil nu e intamplator faptul ca Vladimir Socor, un fin cunoscator atat la mediilor politice americane, cat si al spatiului ex-sovietic, anticipa inca din 26 iunie, intr-un comentariu pe marginea scenei politice de la Chisinau, ca Marian Lupu are toate sansele sa joace in viitor un rol de prim plan si ca in paralel presa de la Moscova acorda o atentie speciala aceluiasi personaj politic.

    Oricum, tot ceea ce s-a intamplat ulterior nu a facut decat sa confirme aceste evaluari si sa infirme un alt scenariu avansat in urma cu doua luni, care vorbea despre un aranjament al comunistilor prin care Partidul Democrat, la a carei conducere fusese numit imediat Marian Lupu, urma doar sa rupa voturi de la opozitie.

    De fapt, Rusia nu il agrea de mai multa vreme pe Vladimir Voronin, mai ales dupa ce acesta a facut cateva volute alternand declaratiile de apropiere fata UE si Moscova si mai ales dupa ce a respins planul Cozac privind Transnistria.

    Integrarea europeana, Romania si parteneriatul strategic cu Rusia

    Liderul comunist era vazut doar drept cea mai putin proasta varianta in raport cu liderii radicali din opozitie precum Dorin Chirtoaca, primarul Chisinaului. Si, chiar daca in timpul incidentelor post-electorale din Republica Moldova rusii l-au sprijinit declarativ pe Voronin, a devenit clar si la Moscova ca regimul instituit de acesta se discreditase total si pe plan intern, si pe plan extern.

    In mod evident, nu mai era sustenabil nici macar pe termen mediu. In aceste conditii, Marian Lupu oferea o solutie de compromis scoasa, hocus-pocus, din palarie. O solutie cu o fata mult mai civilizata, care sa marcheze o schimbare de imagine in interior combinata cu o deschideri catre Occident, catre UE mai ales, fara a pune fundamental in discutie influenta Rusiei la Chisinau.

    E relevant faptul ca, imediat dupa constituirea AIE, Marian Lupu a vorbit despre trei directii politice majore pe care noua coalitie si le propunea: integrarea tarii in UE, normalizarea relatiilor cu Ucraina si Romania si, foarte important, partenariatul strategic cu Rusia.

    Cum vor decurge lucrurile in continuare e inca greu de spus. S-ar putea ca, posibil prin influenta Rusiei, Marian Lupu sa obtina voturile necesare pentru a deveni presedinte sau sa se mearga pe o linie mai complicata prin care AIE sa preia treptat parghii importante de influenta care sa-i permita sa obtina in mod ferm puterea, respectiv functia de presedinte si guvernul, in urma unor noi alegeri anticipate in primavara anului viitor.

    Din multe puncte de vedere, numele de Alianta pentru Integrare Europeana poate fi anselator. Sansele unei integrari apropiate a Republicii Moldova in Uniunea Europeana sunt cvasi-nule. Fie si datorita faptului ca apetitul membrilor UE pentru extindere s-a diminuat dramatic in ultimii 2-3 ani.

    Varianta unirii cu Romania

    Singura varianta teoretica ar fi aceea a unirii Republicii Moldova cu Romania, formula care cu greu ar capata un accept international in actualele conditii in care nici marile puteri europene si nici americanii nu vor sa-si compromita relatiile cu Rusia. Nemaivorbind de faptul ca e putin probabil ca solutia unirii sa fie foarte tare apaudata chiar peste Prut.

    Ceea ce anseamna ca noua putere care se prefigureaza la Chisinau va fi in primul rand una care sa ofere o fata mai civilizata pe plan intern si extern, care sa dezvolte relatii bune, chiar apropiate cu Bucurestiul si cu Uniunea Europeana, si mai putin una in masura sa promoveze decizii radicale de genul unei rupturi cu Moscova, asa cum s-a intamplat de exemplu in Georgia, sau un demers de unire cu Romania.

    Cei care se asteapta la asa ceva vor fi cu siguranta dezamagiti insa, in mod realist, acestea sunt limitele de joc. De care liderii AIE sunt cu siguranta constienti pentru ca le-au fost cu buna probabilitate comunicate in culise si dintr-o parte si din alta. Daca suntem insa realisti e totusi un prim pas important.

    Dincolo de unele asteptari supralicitate, aceasta pare sa fie maximum ceea ce se poate obtine in actualul context politic international.(Hotnews.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *