Bătălia „clonelor” electorale

Alegătorii care vor vota în circumscripția deschisă la est de R. Moldova și cei care sunt arondați circumscripției nr. 33, care include câteva suburbii ale capitalei, vor fi puși în fața unor dileme la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. În ambele circumscripții uninominale se regăsesc candidați cu nume aproape similar, dar care au identități politice diferite. Candidații „clonă” sunt persoane care nu s-au implicat în politică anterior, dar care și-au făcut apariția în spațiul public abia în ajunul scrutinului.

În circumscripția nr. 33, care include localitățile Codru, Durlești, Sângera, Băcioi și Trușeni din municipiul Chișinău, pretind la un fotoliu de deputat doi candidați cu nume asemănător. Este vorba despre liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), Andrei Năstase, și candidatul independent Andrei Nastas. Cei doi se vor regăsi alături și în buletinele de vot.

Nastas sau Năstase

Independentul Andrei Nastas este doctor în drept, șef al catedrei Protecție, Pază și Securitate de la Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport și lector la Academia de Studii Economice. Anul trecut, Nastas a depus o cerere la Consiliul Superior al Magistraturii privind demararea procedurii de accedere în sistemul judecătoresc, iar la șfârșit de 2018, cu doar câteva zile înainte de a-și prezenta intenția de a se lansa în alegeri, a obținut licența de avocat. Personaj necunoscut în spațiul public, la 31 decembrie 2018, Andrei Nastas a depus la Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale nr. 33 cererea privind înregistrarea grupului de inițiativă care urma să colecteze semnături pentru participarea sa în calitate de candidat independent la scrutin. Se întâmpla la trei zile după ce o cerere similară în circumscripția respectivă a depus liderul PPDA, Andrei Năstase.

La 4 ianuarie, ambii candidați au depus la organul electoral listele cu semnături. Liderul PPDA a colectat o mie de semnături, având un grup de inițiativă format din 28 de persoane, iar independentul Andrei Nastas se laudă cu o performanță de a fi colectat în trei zile, cu ajutorul a doar trei persoane – peste 800 de semnături. Pe 11 ianuarie, candidatul „clonă” Nastas a devenit concurent electoral cu acte în regulă, urmând să ocupe poziția trei în buletinul de vot, după democratul Constantin Țuțu și politicianul din opoziția pro-europeană Andrei Năstase.

Andrei Nastas s-a născut la 11 iunie 1986, la Durlești, localitate care face parte din circumscripția pe care candidează. L-am căutat pe Andrei Nastas la instituțiile de învățământ unde are ore, dar nu am reușit să-l găsim.

La 25 ianuarie, în prima zi de campanie, Andrei Nastas urma să depună jurământul de accedere în profesia de avocat, dar nu s-a prezentat la ședința extraordinară a Consiliului Uniunii Avocaților din Moldova (UAM).

„Nu cunosc motivele. Din informațiile prezentate de secretariat, la numerele de telefoane pe care le-a lăsat, dânsul nu răspunde. Noi o să-l invităm în următoarea ședință, dar dacă e să vorbim sub aspect legal, sub aspect al legii, asta nu-i îngrădește dreptul de a exercita profesia de avocat”, afirmă Emanoil Ploșniță, președintele UAM.

Contactat, Andrei Nastas a invocat motive de sănătate și a declarat că va răspunde prin telefon la întrebările ZdG, dar ne-a rugat să revenim după masă cu un apel. Ulterior, nu a mai răspuns la telefon.

„Pot să menționez că, în R. Moldova, sunt zeci de Andrei Nastas, ce facem cu ceilalți? E o descriminare, părerea mea”, a declarat anterior Andrei Nastas pentru ProTV, solicitat să comenteze acuzațiile PPDA precum că ar fi o clonă a liderului partidului. Nastas neagă că ar avea vreo legătură cu vreun partid politic, inclusiv cu cel de la guvernare.

Între timp, alegătorii din localitățile care fac parte din circumscripția nr. 33 sunt confuzi, fiind întrebați dacă vor putea face diferența în buletinul de vot între cei doi candidați.

„Eu am să pot, spre exemplu, să fac diferența, dar alții care nu cunosc, nu știu dacă vor putea face. Sunt două nume asemănătoare. Lumea va fi dusă în eroare”, a declarat un tânăr din Băcioi.

„Nu, eu cred că n-o să fie chip, doar dacă să fie fotografiile lor. Altfel cum? Altfel, nu știi. Acolo nu este biografia lui, în primul rând, nu-i scris cine-i el. O familie nimic nu spune”, spune un locuitor din Sângera.

„O să fie mare încurcătură”, constată o locuitoare din aceeași localitate.

Gheorghii sau Gheorghe

Cel de-al doilea caz de dublare a candidaților este în circumscripția nr. 49 din diasporă, care include statele din est, inclusiv Federația Rusă. Intenția de a candida pe această circumscripție au exprimat-o socialistul Gheorghii Para, șef al sindicatelor în domeniul construcțiilor din regiunea Leningrad, și independentul Gheorghe Para.
„Nu contestăm dreptul de a alege și de a fi ales, dar atunci când se înregistrează un spoiler pentru a dezbate sau a diminua scorul altuia, acestea deja nu sunt practici oneste, fiindcă scrutinul sau, în genere, procesul electoral, pe lângă aspectul de legalitate mai are și anumite reguli de corectitudine”, a declarat socialistul Maxim Lebedinschi, reprezentantul cu drept de vot la Comisia Electorală Centrală (CEC) al PSRM.

În spațiul public nu există informații despre independentul Gheorghe Para, iar pentru că acesta nu a fost înregistrat încă oficial în cursa parlamentară, pe site-ul CEC nu este publicat CV-ul său, declarația de avere sau certificatul de integritate. Reprezentantul PSRM afirmă că nu poate spune cui i-ar fi convenabilă înregistrarea candidatului independent Gheorghe Para în circumscripția 49, care include țările din est, inclusiv Federația Rusă. Aici s-au înscris în competiție candidați din partea PDM, a Partidului Șor, a Blocului ACUM Platforma DA și PAS și a formațiunii Partidul Nostru.

Promo-LEX: „există suspiciuni”

Asociația Promo-LEX, care monitorizează alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, susține că există suspiciuni în privința obiectivelor reale urmărite de acești potențiali candidați independenți.

„Sunt două aspecte în această situație. Prima poziție, de la care pornim, este dreptul constituțional al fiecărei persoane de a vota și de a fi votat, de a alege și de a fi ales. De cealaltă parte, există o situație ce ridică anumite semne de întrebare. Dacă vorbim nemijlocit de cazul Năstase-Nastas, avem un politician mai cunoscut, prezent în viața politică și, pe de altă parte, o persoană care până acum nu s-a implicat în viața politică. Din acest considerent, am putea presupune că poate fi vorba despre anumite tehnologii electorale utilizate de anumiți concurenți electorali”, explică expertul Promo-LEX, Igor Bucătaru.

„Antecedente” electorale

Nu este prima dată când se atestă candidați „clonă” la scrutinele din R. Moldova. Spre exemplu, la alegerile prezidențiale din 2016, activista civică Maia Laguta a fost acuzată de lidera PAS, Maia Sandu, de furt de identitate, deoarece prima a utilizat simbolul electoral constând din cuvântul „MAIA”. Maia Laguta nu a acumulat însă decât 0,76% din sufragii.

De un rezultat mult mai bun s-a bucurat, în noiembrie 2014, Partidul Comunist Reformator din Moldova. Acesta a fost înregistrat în Registrul partidelor politice doar cu cinci luni înainte de parlamentare și a reușit să obțină 4,92% din voturi, utilizând abrevierea PCRM și simbolica Partidului Comuniștilor, secera și ciocanul. Președintele PCRM, Vladimir Voronin, susține că formațiunea politică, prezidată de omul de afaceri Ruslan Popa, a fost un proiect al guvernării pentru a sustrage voturi de la partidul pe care-l conduce.

„Din start, am înțeles că aceasta este o șmecherie și o strategie pentru alegerile parlamentare care se apropiau. Așa a și fost. Ei n-au depus niciun fel de eforturi, n-au organizat niciun fel de campanie. De fapt, era el, soția și poate încă vreo câteva persoane, dar ne-au furat șase mandate de deputat”, a declarat liderul PCRM, Vladimir Voronin.

După alegerile din 2014, PCRM a obținut prin instanță anularea hotărârii Ministerului Justiției prin care Partidul Comunist Reformator era înregistrat în Registrul partidelor politice, iar Ruslan Popa, liderul fostei formațiuni, a dispărut de pe scena politică. Contactat, acesta a negat că partidul său ar fi fost o clonă și i-a acuzat pe Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc de faptul că l-ar împiedica să facă politică în Moldova.

Norma legală reglementează doar utilizarea simbolurilor electorale, ca element distinctiv, care nu pot fi identice la mai mulți candidați electorali, dar nu pune în discuție aspectul ce ține de candidați cu nume și prenume identice. Respectiv, crearea confuziilor în rândul alegătorilor ar putea influența rezultatele alegerilor pe circumscripții, acolo unde deputații vor fi aleși într-un singur tur, fără a fi nevoie de un prag de validare a scrutinului.

„Probabil, s-ar miza pe faptul că ar putea fi confundați și aici… Contează maturitatea politică, gradul de informare al alegătorului… Va fi iarăși un indicator în plus să vedem în ce măsură alegătorii noștri conștientizează alegerea pe care o fac”, punctează Igor Bucătaru, expert Promo-LEX.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *