11 proiecte milionare de înfrăţire cu UE

În R. Moldova funcţionează în prezent 11 proiecte de asistenţă europeană Twinning (înfrăţire, din engl.).  Aceste proiecte vizează reformele în domeniul politicilor de concurenţă, al proprietăţii intelectuale, dezvoltării regionale, securităţii alimentare, al protecţiei consumatorilor etc. Bugetul total al proiectelor curente este de 11 milioane de euro. Cât de cunoscute sunt aceste activităţi şi cât de eficiente sunt ele pentru cetăţenii din R.Moldova?

“Mass-media contează. Twinning înseamnă vizibilitate”, a declarat Janos Zaknyi pentru presă, marţi, 2 octombrie, în cadrul unui eveniment de informare cu privire la aceste proiecte ale Comisiei Europene.  Janos Zaknyi este şef de echipă în cadrul Proiectului “Suport pentru Cancelaria de Stat – TTSIB”.

Acest proiect prevede mai multe acţiuni pentru o mai bună organizare a activităţii Cancelariei de Stat din Moldova. Totuşi, vizibilitatea acestor activităţi pare să fie redusă, chiar dacă există o pagină web dedicată anume acestor proiecte. Dacă deschizi pagina web a Cancelariei de Stat la adresa cancelaria.gov.md – nu găseşti un link imediat la proiectele de asistenţă străină acordate Cancelariei şi Guvernului R.Moldova. O încercare de a găsi datele cu privire la finanţările europene în structura Cancelariei tot nu oferă prea multe soluţii, căci Direcţia Asistenţă Externă nu este inclusă în lista entităţilor Cancelariei. Totuşi, această direcţie există, şi are o pagină web separată, www.ncu.moldova.md, care nu are o relaţie web directă cu pagina electronică a Cancelariei de Stat. Cu atât mai mult, este dificil să înţelegi care sunt activităţile organizate în baza proiectelor Twinning accesate de către Cancelaria R.Moldova şi cât costă fiecare activitate.

Milioane europene, zeci de pagini web

Janos Zaknyi, şeful de echipă al proiectului “Suport pentru Cancelaria de Stat – TTSIB”, a enumerat totuşi mai multe succese în cadrul proiectelor Twinning, unul dintre ele fiind cel al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei (ANPC). Viorica Cărare, directoarea ANPC,  a confirmat, în cadrul aceluiaşi eveniment,  că acest proiect a însemnat o contribuţie serioasă pentru lansarea activităţilor din domeniul protecţiei concurenţei, şi că, chiar după finalizarea activităţilor pe proiect, activitatea ANPC va continua în baza standardelor europene cunoscute în cadrul cooperării Twinning. Viorica Cărare a anunţat că în aceste zile pagina www.anpc.md va deveni www.competition.md, deşi se pare că acest domain încă nu este ocupat de nimeni.

Janos Zaknyi  a reiterat că este foarte interesat de transparenţă şi că informaţia despre toate acţiunile realizate este publică, şi că multe dintre acţiunile realizate în cadrul proiectelor Twinning sunt adevărate istorii de succes. Coruptibilitatea în cazul proiectelor Twinning pare să fie imposibilă, dat fiind faptul că fondurile europene accesate în aceste proiecte sunt consumate în R. Moldova, dar sub administrarea directă a unui partener european. Speranţa Olaru din cadrul Delegaţiei UE în Moldova a explicat că orice nouă tranşă financiară nu se produce fără o verificare minuţioasă a rapoartelor financiare de către structurile UE, iar pe parcursul desfăşurării activităţilor pe proiectele Twinning sunt efectuate şi controale aleatorii de către organismele de control financiar ale UE.

Cursuri de engleză plătite de Twinning

Una dintre activităţile deja desfăşurate în cadrul proiectului Twinning pentru ANPC, dar şi alte autorităţi publice, este studierea limbii engleze pentru persoanele din instituţiile de stat implicate în activităţile proiectelor Twinning şi în special în comunicarea cu partenerii europeni. Nu există dubii că limba engelză este obligatorie, atunci când e vorba de necesitatea de a studia şi implementa experienţa altor state, cu atât mai mult – pe banii altor state.

Totuşi, cât de motivată a fost angajarea la muncă în structuri guvernamentale a unor persoane care deţin  poziţii ce prevăd clar comunicarea cu parteneri externi în activitatea zilnică, dar nu cunosc limba engleză? În momentul de faţă, în cadrul acestor proiecte, câteva zeci de funcţionari publici importanţi studiază engleza în trei grupe: incipienţi, intermediari şi avansaţi. Majoritatea sunt şefi de departamente şi subdiviziuni în ministere şi alte autorităţi publice. Mulţi dintre ei sunt chiar angajaţi în cadrul direcţiilor pentru relaţii externe din cadrul acestor entităţi. Era posibil ca aceste persoane să fie angajate pentru relaţii externe fără să posede limba engleză, în cazul în care există atâţia şomeri în R.Moldova care vorbesc fluent mai multe limbi şi au absolvit mai multe universităţi în R.Moldova sau în străinătate?  Paginile web ale acestor instituţii implicate în proiectele Twinning nu oferă informaţii exacte despre costul cursurilor de limbă engelză. Viorica Cărare ne-a spus că şi ea frecventează aceste cursuri, deoarece atunci când şi-a făcut studiile universitare, a învăţat franceza, totuţi ea nu cunoaşte costurile acestora, deoarece plăţile sunt făcute direct de către partenerii străini.

Până în prezent, R. Moldova a implementat 11 proiecte Twinning, care au contribuit şi mai contribuie la dezvoltarea capacităţii Guvernului R.Moldova de a organiza serviciile de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală, a concurenţei. Multe activităţi extrem de importante ţin de dezvoltarea serviciilor de securitate alimentară, de protecţie a consumatorului. În prezent, R.Moldova este în aşteptarea aprobării altor 15 proiecte Twinning, urmând ca noi parteneri europeni să aducă experienţe, abilităţi şi milioane de euro. Este pregătit Guvernul să absoarbă aceste fonduri, investind nu doar în ajustarea abilităţilor funcţionarilor săi, dar şi în îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru cetăţenii de rând?

Alina RADU

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *