180 de pagini de decizie motivată în dosarul Filat la CSJ

Decizia motivată a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) din 22 februarie, semnată de magistraţii Nadejda Toma, Constantin Alerguş şi Vladimir Timofti, prin care toate recursurile părţilor în dosarul Filat au fost respinse drept „inadmisibile şi vădit neîntemeiate”, ex-premierul fiind condamnat la nouă ani de închisoare, conţine 180 de pagini şi a fost publicată integral pe pagina instanţei. Dacă, în majoritatea cazurilor, CSJ nu depersonalizează deciziile sale, în decizia din dosarul Filat au fost ascunse numele unor martori, firme sau bănci vizate.

Toate şedinţele de judecată în dosarul Filat au avut loc cu uşile închise pentru a nu compromite probele procurorilor în alt dosar, disjuns de la cauza penală pornită după autodenunţul primarului de Orhei, Ilan Şor. Cel de-al doilea dosar vizează fapte care au influenţat stabilitatea economică a R. Moldova şi au fost comise de comun acord cu persoane de demnitate publică. Acesta se află în gestiunea procurorilor, care susţin că „informarea publicului larg asupra circumstanţelor concrete şi probelor expuse în speţă, ar compromite probele pe dosar, afectând interesele justiţiei”, deoarece ar permite persoanelor care au mai fost implicate în comiterea faptelor infracţionale să declanşeze acţiuni ce ar împiedica desfăşurarea obiectivă a urmăririi penale. În temeiul acestor argumente, magistraţii de la CSJ au respins drept „inadmisibil şi vădit neîntemeiat” unul dintre recursurile apărării, legat de eroarea de drept în cazul examinării dosarului în şedinţe închise.

CSJ: „Instanţele au respectat drepturile”

La 22 februarie, magistraţii au respins şi recursul părţilor prin care se susţinea că „instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel”, „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia”, „motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărârii”, iar acesta este „expus neclar”, ceea ce ar fi afectat soluţia instanţei.

Colegiul penal susţine că, după analiza materialelor, a stabilit că, la examinarea cauzei, „instanţele au respectat drepturile fundamentale ale inculpatului”, iar „hotărârile instanţelor corespund jurisprudenţei CtEDO”, deoarece „inculpatului i-au fost aduse la cunoştinţă probele administrate de partea acuzării, fiindu-i acordat timpul necesar pentru pregătirea apărării, inclusiv pentru a acumula probe de natură să dovedească netemeinicia afirmaţiilor acuzării”.

„Colegiul penal consideră că aceste argumente ale recurenţilor sunt neîntemeiate, deoarece constituie, de fapt, o opinie subiectivă a acestora asupra acuzărilor, iar instanţa de apel s-a expus asupra învinuirilor aduse, considerând dovedită vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunilor incriminate prin cumulul de probe descrise amănunţit în decizia atacată, motivându-şi corect soluţia în acest sens”, argumentează CSJ inadmisibilitatea recursului.

Autodenunţul lui Şor: benevol şi liber

În decizia motivată, CSJ susţine că instanţa de apel a constatat că Ilan Şor, în mod benevol şi liber, a făcut autodenunţul din 13.10.2015, care a stat la baza pornirii urmăririi penale.

„Colegiul penal menţionează că sunt neîntemeiate şi urmează a fi respinse argumentele recurenţilor prin care se invocă erori de procedură la administrarea corpurilor delicte care, în opinia acestora, afectează egalitatea armelor în proces, deoarece argumentele aduse în acest sens nu sunt relevante”, au motivat magistraţii.

Judecătorii au respins şi recursul prin care fostul premier invoca faptul că judecata a avut loc fără participarea unui traducător, iar acest lucru ar constitui o eroare de drept la examinarea cauzei. Magistraţii argumentează că documentele care conţin rulajele mijloacelor băneşti în conturile bancare, întocmite în engleză, rusă şi letonă, au fost „examinate şi traduse” de către un interpret, iar acest lucru este consemnat într-un proces-verbal.

„Colegiul penal menţionează, că inculpatul Filat V. are studii superioare juridice, din recursul depus este evident că inculpatul cunoaşte limba de stat, limba rusă şi limba engleză. Mai mult ca atât, inculpatul a fost om de afaceri, a ocupat în stat funcţii de demnitate publică, inclusiv funcţia de XXXXXX (premier, n.r.). În acest context, Colegiul penal consideră neîntemeiată invocarea de către inculpat a faptului că el nu înţelege sensul documentelor care cuprind rulajele mijloacelor băneşti în conturi, care conţin date cu privire la persoana care a transferat banii, persoana care a beneficiat de transferuri, sumele expuse în cifre, data transferului, valuta în care s-au făcut transferurile”, a explicat CSJ.

În acelaşi document, magistraţii colegiului penal precizează că instanţa de apel a subliniat că inculpatul, în cadrul examinării cauzei, a recunoscut unele fapte şi circumstanţe ale învinuirii, declarând că bunurile şi serviciile de care a beneficiat şi care sunt indicate în rechizitoriu au constituit cadouri, precum şi un ajutor benevol din partea lui Ilan Şor, deoarece, la momentul obţinerii acestora, cei doi se aflau în relaţii amicale.

„Instanţa de apel a dat o apreciere critică declaraţiilor inculpatului Filat V., considerându-le drept o metodă de apărare aleasă de către acesta în scop de a se eschiva de la răspundere penală pentru faptele comise, dat fiind faptul că declaraţiile inculpatului sunt combătute de cumulul de probe examinate şi verificate de instanţă”, precizează magistraţii CSJ.

În documentul CSJ se găsesc şi motivele Curţii de Apel Chişinău pentru care a modificat sentinţa Judecătoriei Buiucani în partea ce ţine de confiscarea averii.

„Din autodenunţul lui XXXXX (Ilan Şor, n.r.) , declaraţiile iniţiale ale lui XXXXX (Ilan Şor, n.r.) făcute la 13.10.2015, se atestă că banii transmişi lui Filat V., în sumă de 60-80 milioane USD, ar fi provenit din credite acordate firmelor lui XXXXX (Ion Rusu, n.r.), alte surse de provenienţă a banilor sau informaţii că o parte din bani ar fi de la persoanele fizice XXXXX, XXXXX sau XXXXX (tinere din Federaţia Rusă, n.r.) nu se regăsesc în declaraţii. După un timp, la 25.11.2015, la a patra audiere în calitate de martor, XXXXX (Ilan Şor, n.r.) a ţinut să comunice că, în 2014, i-au fost acordate lui Filat V., inclusiv prin intermediul conturilor deţinute la BC XXXXX SA (Unibank, n.r.), în total aproximativ 25 milioane USD – bani acordaţi ca credite XXXXX, XXXXX şi XXXXX (tinere din Federaţia Rusă, n.r.). Ultima poziţie aleasă de martor este confuză şi contradictorie, ori el insistă că banii erau transferaţi pe conturile firmelor sale, apoi afirmă că aceşti bani au fost credite alocate persoanelor fizice în Marea Britanie, ca apoi, în circumstanţe neclare, aceşti bani să fie eliberaţi din BC XXXXX SA în Moldova (Unibank, n.r.) persoanelor nominalizate, nefiind clar şi în care temei XXXXX, XXXXX şi XXXXX (tinerele din Rusia, n.r.) aveau drept de a ridica banii din cont, dat fiind că ele sunt cetăţene a XXXXX (Federaţiei Ruse, n.r.)”, se precizează în hotărâre.

Argumentele retragerii „Ordinului Republicii”

Referitor la pedeapsa aplicată fostului premier de către Judecătoria Buiucani, menţinută ulterior de Curtea de Apel, Colegiul penal „consideră întemeiată concluzia instanţei de apel, că în speţă nu a fost încălcat principiul legalităţii sancţiunii prin aplicarea cumulativă a patru pedepse: închisoare, amendă, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau a exercita anumite activităţii, precum şi cu retragerea distincţiei „Ordinului Republicii”, deoarece primele trei sancţiuni sunt obligatorii în cazul condamnării conform art. 324 alin. (3) lit. a) şi b) Cod penal”.

Cât priveşte retragerea „Ordinului Republicii”, judecătorii au dat dreptate primei instanţe, invocând că, potrivit circumstanţelor cauzei, inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea unei infracţiuni grave şi a uneia excepţional de grave, săvârşite pe când deţinea funcţia de premier, iar în acest fel „a discreditat autoritatea puterii executive şi rolul formaţiunilor politice, a prejudiciat interesele statului în proporţii deosebit de mari”.

„Instanţa de apel corect a considerat că, în condiţiile săvârşirii de către inculpat a unor infracţiuni de corupţie, acesta nu mai poate deţine distincţii de stat chiar şi acordate până la comiterea infracţiunilor”, scriu magistraţii.

Vladimir Filat a fost condamnat la 27 iunie 2016 la nouă ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de corupere pasivă şi trafic de influenţă de un complet de judecători ai Judecătoriei Buiucani (Galina Moscalciuc, Andrei Niculcea şi Sergiu Lazari). Pe 11 noiembrie 2016, judecătorii Nichifor Corochii, Ludmila Ouş şi Maria Negru, de la CA Chişinău, au menţinut condamnarea fostului premier.

Pe 22 februarie 2016, magistraţii CSJ, Vladimir Timofti, Nadejda Toma şi Constantin Alerguş, au examinat admisibilitatea recursurilor declarate de procuror, inculpatul Vladimir Filat şi avocatul acestuia, Igor Popa, de Sanda Diviricean, fosta soţie a lui Filat, de SA „Ipteh”, dar şi de companiile „Worldway Limited”, „Kapital Invest Company” şi „Kapital Invest Co” împotriva hotărârii CA Chişinău, care, în iunie 2016, a menţinut sentinţa de condamnare la nouă ani de închisoare emisă de Judecătoria Buiucani în privinţa lui Vladimir Filat.

Politicianul a fost reţinut pe 15 octombrie 2015, după un autodenunţ al lui Ilan Şor, în care spunea că, pe parcursul mai multor ani, i-ar fi oferit lui Filat mită în sumă de 250 milioane USD. După autodenunţ, procurorul general, Corneliu Gurin, a solicitat ridicarea imunităţii lui Filat. Propunerea a fost votată de 79 de deputaţi. Ex-premierul a fost reţinut pentru 72 de ore, la 18 octombrie 2015, fiind arestat pentru 30 de zile, sub acuzaţia de corupere pasivă şi trafic de influenţă.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *