Piața online de droguri din R. Moldova

Odată cu evoluția tehnologiilor informaționale, apariția rețelelor de socializare și aplicațiilor de mesagerie, procesul de comunicare între oameni și schimbul de informații a devenit mai facil. Totodată, activitățile ilegale în spațiul online, unul mai puțin controlabil, s-au dezvoltat extrem de rapid. Astfel, dezvoltarea tehnologiilor moderne a devenit un instrument util și pentru cei care practică domenii ilegale, în special, afaceri cu droguri. În prezent, aplicațiile online le asigură proprietarilor de magazine virtuale de droguri conspirarea activităților criminale, iar consumatorilor de droguri le oferă fără dificultăți accesul în astfel de magazine.

Accesul la droguri și consecințele consumului

În 2016-2018, în R. Moldova, numărul infracțiunilor cu droguri a fost în creștere, fiind înregistrate peste 3500 de asemenea cazuri. În consecință, circa 1200 de persoane au fost trase la răspundere penală.

Istoria lui Eugen

Eugen (pseudonim) este un tânăr din Bălți care recent a urmat un curs de reabilitare din cauza dependenței de droguri. Tânărul avea 11 ani când a consumat pentru prima dată droguri ușoare. El spune că, de mai mult timp, era tentat să încerce gustul și efectele drogurilor. „Deseori vedeam online poze cu cânepă (canabis), poze cu cei care fumează cânepă. Vroiam să încerc și eu, să simt efectele. Când am încercat prima dată, nu am simțit nimic. După a doua încercare, am simțit puțină euforie, la al treilea consum, am râs vreo oră”, spune Eugen, precizând că, în cazurile care au urmat, nu mai simțea vreun efect.

La vârsta de 12 ani, Eugen a consumat pentru prima dată un drog nou, unul sintetic, psihoactiv, similar canabisului. „Senszațiile erau stranii, era mai dur decât cânepa. Nu m-am simțit rău. După ce consumasem, am mers la magazin să cumpăr ceva. Acolo nu m-am simțit bine. În grabă, după ce am cumpărat niște pesmeți, am ieșit afară, unde am căzut. Țin minte că mă rugam la Dumnezeu să mă lase, să-mi treacă acel efect. Și mi-a trecut… Am putut să mă ridic și să merg”, povestește Eugen.

Acum doi ani, Eugen a aflat despre aplicația de mesagerie Telegram, care oferea posibilitatea de a lua legătura cu administratorii magazinelor online de vânzare a drogurilor. Astfel, pentru el, procesul de cumpărare a drogurilor a devenit rapid, comod, fiind evitate discuțiile telefonice sau întâlnirile cu vânzătorii de droguri.

Oferta de prețuri și droguri în cadrul unui magazin online de droguri

Pe parcurul anilor, serviciul de mesagerie Telegram s-a confruntat cu cenzură sau interdicții în unele țări, în legătură cu acuzațiile potrivit cărora aplicațiile erau utilizate pentru facilitarea unor activități ilegale. În prezent, Telegram este blocat sau parțial blocat în Rusia, China, Iran și Afganistan.

În cadrul aplicației Telegram, sunt chat-uri sau grupuri cu acces limitat din care fac parte vânzătorii și consumatorii de droguri. În cadrul acestor rețele sunt afișate prețurile și tipurile de droguri comercializate. Persoana indică localitatea sa, drogul și cantitatea solicitată, după care transferă o sumă de bani pe contul administratorului, pe un cont bancar sau pe contul unui portofel electronic.

Transferurile de bani au loc prin intermediul terminalelor de plată sau a bancomatelor. În calitate de confirmare a plății servește poza de pe ecranul terminalului sau a bonului de plată. După transfer, persoana recepționează o adresă juridică, cu o fotografie anexată – locul numit „ascunziș”, de unde va ridica drogul solicitat. Unii administratori de magazine online trimit coordonatele cu o geolocație exactă, cu o imagine atașată, pentru a preciza adresa amplasării drogului.

Drog plasat în ascunziș de către curieri

„Când voiam să cumpăr droguri, dar nu aveam bani, întrebam administratorii dacă nu au nevoie de publicitate. Publicitatea însemna plasarea în spațiul public a unor mesaje sau stickere specifice, pe care era indicată adresa online sau un nume de utilizator din aplicația Telegram prin care puteai lua legătura cu un magazin online. Pentru 20 de mesaje plasate, eram remunerat cu un plic cu drog, în alte cazuri, pentru 10 mesaje primeam două plicuri”, povestește tânărul.

Eugen cunoaște cel puțin cinci magazine online, de care sunt legate altele. „Am în jur de 20 de surse prin care pot cumpăra droguri. Accesul și prețul drogurilor, chiar și în Chișinău, sunt foarte atrăgătoare. Astfel de afaceri sunt profitabile”, spune Eugen.

Sticker publicitar al unui magazin online de droguri

În opinia sa, persoanele care ajung să consume droguri, o fac din diverse motive. Fie că au probleme în familie, la școală sau în viața personală. Deseori, astfel de oameni ajung să se considere „deșeuri ale societății – pentru că societatea îi ignoră, îi respinge”, opinează acesta.

Timp de cinci săptămâni, Eugen a urmat un curs de reabilitare într-o instituţie medico-sanitară din Bălți, iar în prezent nu mai consumă droguri. „Sunt bucuros că n-am fost prins de poliție. De altfel, reprezentanții poliției nu sunt instruiți îndeajuns de bine pentru identificarea persoanelor care consumă droguri. Ar fi groaznic să am probleme cu legea și să ajung la închisoare la vârsta mea”, povestește tânărul.

Istoria lui Alexandru

Alexandru (pseudonim), 40 de ani, este dependent de droguri. Bărbatul s-a născut și trăiește în Chișinău, iar în ultimii 20 de ani a consumat mai toate tipurile de droguri. În vara anului 2018, a decis să meargă la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală Botanica (CCSMB). Când a apelat la Centrul Comunitar, bărbatul consuma droguri sintetice.

Despre schemele de vânzare a drogurilor, Alexandru spune că, timp de trei ani, a beneficiat de serviciile acestor magazine online, în calitate de consumator de droguri.

„Schema prin care se vând drogurile este simplă și accesibilă, dar totodată groaznică. Cred că există instrumente necesare pentru lichidarea acestor scheme, iar statul poartă vina pentru funcționarea acestor magazine. Chiar sunt convins că există un interes pentru existența lor. Zilnic apar noi magazine online. Oricine, mergând pe stradă, poate găsi asemenea droguri, întâmplător, sub o piatră, pe un teren de joacă, chiar și în grădinițe pot fi ascunzișuri de droguri”, spune Alexandru.

După clasa a IX-a, Alexandru a abandonat studiile. Ulterior, din lipsă de ocupații, s-a implicat în diferite activități ilegale, având în anturaj persoane dubioase. În astfel de circumstanțe, riscul că persoana va ajunge să consume droguri este sporit. „Probabil, nu am avut noroc de profesori buni la școală. Fiind în clasa a IX-a, profesorii mi-au pus o notă trecătoare, dar mi-au spus că ar fi mai bine să nu mai revin la acea școală. Și situația din familie contează foarte mult. Posibil, dacă aș fi avut o altă copilărie, alte relații în familie, mai multă atenție, totul ar fi fost altfel”, povestește bărbatul.

După o perioadă îndelungată de consum de droguri, procesul de resocializare și reintegrare e mult mai dificil. La începutul procesului de reabilitare, Alexandru nu a urmat cu strictețe toate recomandările din cadrul programului, își permitea să consume alcool sau droguri ușoare, iar asta a cauzat revenirea la consumul de droguri.

În cadrul Centrului de Criză și Reabilitare „Recovery”, com. Tohatin, o filială a CCSMB, Alexandru a început programul celor 12 pași, participând la ședințe cu narcomanii anonimi și beneficiind de consultațiile medicilor, a psihologilor din cadrul instituției.

„Se împlinesc trei luni de când nu am consumat absolut nimic, nici măcar bere. Viața mea s-a schimbat mult în această perioadă. În prezent, lucrez la Centrul de Criză Mintală (CCM), o altă filială a CCSMB, în calitate de consultant. Ajut persoanele care vin la reabilitare. Consumul de droguri e o nebunie – ești conștient că e o amenințare foarte gravă pentru tine. Știi că poți muri, dar continui să consumi”, explică bărbatul.

Direcția antidrog vs magazinele online de droguri

Ion Țurcanu, șeful Direcției Antidrog din cadrul Inspectoratului Național de Investigații (INI), spune că, înițial, drogurile se vindeau prin intermediul rețelelor de socializre Odnoklassniki, Instagram sau Facebook, pe o anumită pagină fake (din engleză – falsă) cu o adresă IP ascunsă. Acolo era plasată „oferta”, lista și prețurile. Mesajele se transmiteau persoanelor în cadrul rețelei de socializare, în mod aleatoriu. Mai devreme sau mai târziu, informația ajungea la cei interesați, ulterior, fiind distribuită și altor consumatori de droguri.

Potrivit șefului Direcției Antidrog, într-un timp, în R. Moldova, funcționau patru platforme web, deschise și funcționale. A fost nevoie de timp ca aceste pagini să poată fi identificate și blocate. A fost dificil și din cauza birocrației. În prezent, lucrurile s-au simplificat, blocarea sau eliminarea unei pagini web cu o activitate ilegală are loc în 24 de ore, acest fapt datorându-se modificărilor din legislația R. Moldova.

Cazurile de contrabandă cu droguri în R. Moldova înregistrate în perioada 2016-2018
Sursa: Datele statistice al Inspectoratului Național de Investigații

De pe site-uri și rețele de socializare, magazinele online, specializate în vânzarea drogurilor, au migrat în rețelele de mesagerie. „Una din cele mai populare aplicații de mesagerie este Telegram, iar popularitatea acestei aplicații se datorează faptului că e mai sigură, mai securizată, în raport cu alte aplicații. Serverele, unde sunt stocate informațiile, se află în afara R. Moldova, iar accesul la informații din cadrul acestei aplicații nu a reușit să-l obțină nici măcar Serviciul de Securitate din Rusia”, spune Ion Țurcanu.

În contextul blocării unor aplicații de mesagerie tip Telegram, reprezentantul INI spune că e un proces complicat sub aspect juridic, deoarece majoritatea activităților din cadrul acestei aplicații nu reprezintă un pericol și nu poartă caracter ilegal. Oamenii se folosesc de aceste aplicații pentru comunicare, pentru schimb de fișiere, etc.

Odată cu apariția schemelor noi de vânzare a drogurilor în spațiul online s-a amplificat și diversitatea drogurilor, iar drogurile noi, în special cele sintetice, au înlocuit drogurile clasice: marihuana, cocaina sau heroina. „Aceste droguri fiind mult mai accesibile la preț, au o structură chimică diferită, efectul lor fiind mult mai puternic, provocând dependență rapidă”, explică Ion Țurcanu. Potrivit acestuia, în anii 2006-2015, preferințele preponderente ale consumatorilor de droguri erau marihuana și heroina. Drogurile sintetice, numite și droguri de tip PVC, au un efect aproape analogic heroinei, iar prețul e mult mai avantajos. Dacă prețul pentru un gram de heroină variază între 2000-3000 de lei, pentru un gram de tip PVC e de 600 de lei. Aceste diferențe de cost i-au și motivat pe consumatorii de droguri să-și schimbe preferințele, iar magazinele online de droguri și-au amplificat activitățile.

Potrivit datelor Inspectoratului Național de Investigații, în prezent, în R. Moldova, funcționează 5-6 magazine online, gestionate din afară. Acestea racolează pe teritoriul diferitor state persoane în calitate de curieri – responsabili de plasarea drogurile în anumite locuri, numite „ascunzișuri”.
Drogurile ajung în R. Moldova prin contrabandă sau sunt aduși precursori pentru fabricarea drogurilor.

„Din 2018 până în prezent, pe teritoriul R. Moldova au fost identificate laboratoare de producere a drogurilor sintetice. Totodată, s-a constatat că unele componente erau aduse separat. Într-o perioadă, întâlneam dificultăți deoarece permanent se identificau substanțe noi, cu formule chimice noi, iar lista substanţelor narcotice, conform legislației în vigoare, urma să fie mereu actualizată. În anii 2014-2016, am identificat circa 80 de substanțe chimice noi, incluse în lista substanțelor interzise. Din 2016 până în prezent, au fost identificate încă 17 substanțe noi”, spune Ion Țurcanu.

În ceea ce privește consumatorii de droguri și răspunderea penală, șeful Direcției Antidrog spune că, de câțiva ani, există o inițiativă de alternativă la încarcerare în cazul consumatorilor de droguri. „Persoanele dependente de droguri, care fac parte în vreun program de reabilitare, sau care pot fi incluse în astfel de programe, nu ar trebui încarcerate și trimise la închisoare. Închisoarea nu este locul care l-ar resocializa sau l-ar motiva să renunțe la consumul de droguri”, a punctat șeful Direcției Antidrog

Dependența de droguri – dependență psihologică

Procesul de reabilitare

Procesul de reabilitare a persoanelor dependente de droguri reprezintă un complex de măsuri medicale, psihologice și sociale direcţionate spre restabilirea stării fizice şi psihice a consumatorului de droguri. Acest proces include câteva etape: etapa medicamentoasă – numită dezintoxicare sau detox, etapa de reabilitare, care durează de la câteva luni până la câțiva ani, a treia etapă e cea de resocializare, care continuă pe parcursul întregii perioade de post reabilitare. Aceasta poate dura toată viața.

Potrivit directorului Dispensarului Republican de Narcologie (DRN), Mihail Oprea, în cele patru secții de narcologie din cadrul DRN, circa 300 de persoane, zilnic, beneficiază de diverse programe de tratament și reabilitare, vârsta medie a celor dependenți de droguri fiind de 25-35 de ani.

Perioada de inițiere, în cadrul procesului de reabilitare, este cea în care persoanele dependente de droguri și medicii psihologi încearcă să stabilească o relație de încredere.

„E nevoie de empatie, care de obicei lipsește. Persoana are nevoie de o perioadă de adaptare, or, după prima discuție de consiliere, nu poți stabili o relație de încredere. Uneori ai nevoie de mai mult timp pentru ca persoana să devină mai deschisă, acceptând colaborarea”, spune Victor Ivanosvchi, psiholog din cadrul DRN.

Psihologul afirmă că indicele dependenței de droguri în reprezintă negarea dependenței, negarea problemei. Din acest motiv, tinerii dependenți de droguri, nu apelează singuri la ajutor, sau o fac tardiv, când apar consecințe sau probleme grave în acest sens.

„După consumul drogurilor, persoana trăiește o stare de euforie, capătă încredere de sine, iar dorința de a retrăi aceste stări emoționale duce la consumul repetat. Pe lângă stările emoționale, încep și schimbări de comportament, schimbări psihice, apare dependența”, spune psihologul.
Potrivit lui Victor Ivanosvchi, dependența se manifestă deseori prin fluctuații de dispoziție, lipsa apetitului sau un apetit de mâncare sporit, apar stări de somnolență sau insomnie, iar părinții sau rudele persoanei se adresează atunci când deja sindromul de dependență e format și e foarte acut.

Natalia Fîșcot face parte din echipa de psihologi de la DNR. Ea spune că drogurile sintetice au o influență extrem de puternică asupra psihicului uman, creează o dependență severă și rapidă, ceea ce oferă posibilitatea de a manipula cu persoana care consumă astfel de droguri. „Persoana dependentă de droguri își dorește starea de plăcere imediată, iar generația de azi e una orientată spre plăceri imediate, dorind să obțină imediat anumite lucruri. Acestea sunt dependente de educația din familie”, spune Natalia Fîșcot.

Deseori, persoanele care au trecut procesul de reabilitare revin la consumul de droguri, uneori episodic, alteori ajungând în situația de recădere. „Din punct de vedere statistic, noi nu ne diferențiem de țările lumii. Riscul că persoana va reveni la consumul de droguri după procesul de reabilitare e de 97%. Perioada în care persoana nu a consumat droguri, numită perioadă de abstinență, poate dura o zi sau câțiva ani, dar nu există niciodată o garanție că persoana nu va reveni la droguri. Din acest motiv, dependența e o maladie care înseamnă că riscul de a reveni la droguri va rămâne pe tot parcursul vieții”, afirmă Victor Ivanosvchi.

CCM din cadrul CCSMB este un centru de reabilitare privat, care oferă posibilitatea celor dependenți de droguri să beneficieze de un program unic de reabilitare. Clienții parcurg un program de reabilitare după modelul Minnesota, recunoscut la nivel mondial și recomandat de Organizația Mondială a Sănătății pentru tratamentul și reabilitarea în adicții.

Arcadie Astrahan, psihoterapeut, specialist în medicina de urgență

Arcadie Astrahan, director de programe al CCM, spune că acest program durează 28 de zile și este doar un început, o primă direcție de urmat pentru a reduce riscul de revenire la consumul de droguri. După acest program, persoanele pot reveni la centrul de reabilitare pentru a participa la ședințele grupurilor de suport.

Potrivit lui Arcadie Astrahan, vârsta medie a pacienților aflați la CCM este de 20-30 de ani, iar majoritatea dintre ei au devenit dependenți în urma consumului de droguri sintetice

„Cauzele consumului de droguri sunt cele mai diverse. Deseori, consumatorii de droguri invocă motive distorsionate. Cineva spune că are probleme în familie, situație economică precară, nu se află în cele mai bune relații cu soția. Totuși, sunt persoane care au acealeași probleme, dar nu consumă droguri. Noi numim aceste motive „raționalizări”. Ei invocă anumite motive care nu sunt valide în toate cazurile sau nu reprezintă adevăratul motiv din cauza cărui persoana consumă droguri. Sunt niște explicații secundare, pentru a-și justifica consumul de droguri”, explică directorul de programe de la CCM.

Anual, cel puțin 200 de persoane beneficiază de programul de reabilitare din cadrul CCM.

Reporter de gardă 

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. ivancelgroaznic

    Doamne, doamne, ce de banet scoate Plaha si Dodon din cea afacere cu droguri, de ceea nu sint masuri antidrog, doar pe zapisca de codeks penal.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *