2013, anul atacurilor “raider” în agricultură?

Înainte de vacanţă, parlamentarii au aprobat, în lectură finală, politica bugetar-fiscală pentru anul viitor, 2013. Astfel, o lege de 45 de pagini, care modifică 30 de legi în vigoare, a fost votată într-un termen record pentru Legislativul R. Moldova. Documentul prevede, printre altele, introducerea TVA la cota 20% pentru zahăr, faţă de 8% în prezent, dar şi majorarea TVA în agricultură, de la 8% la 20%, cu condiţia restituirii ulterioare a 12% din impozitele achitate.

Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Exportatorilor de Produse Agricole şi Cerealiere, din cauza secetei, dar şi din cauza impozitelor excesiv de mari, mulţi agricultori îşi vor reduce capacităţile de producţie sau chiar vor falimenta.

Seceta şi TVA-ul mărit – mortale pentru agricultori

“În acest an, cerealele sunt compromise de secetă. Statul, în loc să ajute agricultorii să-şi revină de pe urma efectelor dezastrelor naturii, îi îngroapă şi mai mult prin majorarea taxelor. În acest an, vom exporta cu 50% mai puţine produse cerealiere şi agricole faţă de anul trecut, iar la anul s-ar putea nici să nu avem ce exporta“, avertiza, acum o săptămână, Aliona Mandatii, preşedinta Asociaţiei Exportatorilor şi Importatorilor de Cereale. Ea mai afirma că “agricultorii, pentru a nu-şi sista afacerile, vor încerca să mintă statul prin diferite metode: fie că nu vor declara capacitatea de producţie, tranzacţiile efectuate, fie vor angaja oameni la negru pentru a evita plata impozitelor”.

Autorii noii politici bugetar-fiscale au argumentat că aceasta este oportună, deoarece statul are nevoie de bani la buget. Anume din această cauză, din 2013 vom plati taxe mai mari pentru zahăr, produse agricole şi gaze, chiar dacă nu există o estimare sigură a veniturilor bugetare, acumulate de pe urma majorării TVA în agricultură. Potrivit unor calcule neoficiale, autorităţile ar conta că, în urma modificărilor efectuate, statul ar putea acumula la buget aproape o jumatate de miliard de lei.

5 riscuri care ar fi trebuit să-i pună pe gânduri pe autorii noii politici bugetar-fiscale

Pe de altă parte, reprezentanţii agricultorilor şi ai producătorilor de zahăr susţin că există cel puţin 5 riscuri care ar fi trebuit să-i pună pe gânduri pe autorii noii politici bugetar-fiscale.

1. Riscul birocratizării, legat de faptul că, în fiecare lună, întreprinderile agricole vor fi supuse controalelor, în urma cărora statul ar trebui să se asigure de plata neîntârziată a TVA. În paralel, agricultorii ar putea deveni victime ale rutinei legate de deciziile inspectorilor fiscali vizând restituirea celor 12 din 20%, promise de stat în urma adoptării noii legi.

2. Riscul decapitalizării. Agricultorii vor fi nevoiţi să sustragă din circuit mijloace financiare considerabile pentru o perioadă de 1,5—2 luni, iar acest fapt va genera deficitul mijloacelor băneşti necesare pentru achitarea TVA. Practica recentă de restituire a TVA producătorilor agricoli a demonstrat că aceştia au aşteptat luni sau chiar ani de zile ca să primească sumele cuvenite. Totodată, întreprinderile agricole cărora nu li s-ar fi restituit la timp TVA-ul vor fi inapte să achite următoarele sume, din care cauză vor fi penalizate. Este previzibilă o criză în lanţ a neplăţilor. Pentru a-şi compensa pierderile, producătorii agricoli vor fi nevoiţi să majoreze preţurile la produsele comercializate.

3. Riscul consumatorului. După majorarea preţurilor la anumite tipuri de producţie agricolă, va fi afectată direct şi imediat cea mai săracă parte a populaţiei.

4. Riscul necompetitivităţii. Odată cu majorarea preţurilor la produsele agricole (fructe, legume, inclusiv struguri, sfeclă de zahăr),  producătorii agricoli devin necompetitivi, dat fiind faptul că produsele similare, importate din ţări cu un nivel de subvenţionare mult mai sigur, vor fi mai ieftine. Situaţia s-ar putea agrava în special după semnarea Acordului de Liber Schimb, când toate taxele vamale la import vor fi excluse.

5. Riscul tenebrizării. Vor fi create premise pentru creşterea economiei tenebre în sectorul agricol. Producătorii agricoli care în prezent nu raportează toată producţia agricolă comercializată, oricum, nu vor fi obligaţi să o raporteze. În schimb, agricultorii care muncesc legal vor fi tentaţi să minimalizeze cantităţile producţiei agricole comercializate legal, pentru a-şi reduce din riscuri.

Contrabanda cu zahăr bate la uşa posturilor vamale

“Implementarea acestei politici nu va conduce la majorarea veniturilor bugetului, efectul, potrivit unor analize elementare, ar putea fi invers din cauza creşterii contrabandei şi a economiei tenebre”, – susţin producătorii de zahăr din R. Moldova, argumentând că majorarea ratei TVA la zahăr poartă riscuri majore pentru existenţa sectorului autohton de cultivare a sfeclei şi de producere a zahărului. Diminuarea acestor sectoare ar putea avea importante consecinţe negative de ordin economic şi social. “S-ar putea că se urmăreşte falimentarea unor întreprinderi producătoare de zahăr şi achiziţionarea lor ulterioară la preţuri convenabile, după care s-ar reveni la 8% TVA, pentru a revigora producătorii falimentaţi pe calea majorării până la 20% a acestor taxe. Astfel au loc aşa-zisele atacuri raider în R. Moldova”, susţin surse locale.

Acestea amintesc că rata redusă a TVA la zahăr, cea de 8%, a fost implementată în 2005, în condiţii de creştere a contrabandei de zahăr din Ucraina prin Transnistria. În condiţiile de atunci, preţul la sfeclă pe care îl puteau achita întreprinderile de zahăr nu asigura rentabilitatea acestei culturi. În consecinţă, a fost preluat exemplul mai multor ţări europene producătoare de zahăr din sfeclă şi a fost redusă rata TVA. Prin implemetarea ratei reduse a TVA, industria de zahăr a fost salvată, fiind relansată, atingând un nuvel de eficienţă comparabil cu ţări europene cum ar fi Polonia sau Ungaria.

De altfel, rata TVA la zahăr în principalele ţări producătoare de sfeclă de zahăr din UE este de 5—6% (Belgia – 6%, Cehia – 5%, Germania – 7%, Estonia – 5%, Spania – 7 %, Franţa – 5,5%, Letonia – 5%). Totodată, în ţările respective, rata standard a TVA este de 18—21%.

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, susţine că autorii noii politici fiscale nu au urmărit nimic altceva decât “reducerea  schemelor frauduloase”. El neagă eventualele atacuri de tip “raider” asupra industriei zahărului şi consideră că cele 12% din TVA vor fi restituite “fără probleme”.

Surplusul de zahăr din Ucraina: “Welcome to Moldova”

Procucătorii de zahăr îl contrazic pe Ioniţă, aducând noi probe că “schemele frauduloase”, din contra, se vor extinde. Potrivit reprezentanţilor Uniunii producătorilor de zahăr, în prezent, la nivel regional, există un surplus de zahăr, generat în special de Ucraina care, în 2011, a produs cu 400 mii de tone peste necesităţile sale. Totodată, Ucraina oferă condiţii de import preferenţial pentru cca 200 mii tone de zahăr brut din trestie. Potrivit calculelor, Ucraina a înregistrat un surplus de cca 600 mii de tone, în lipsa unor posibilităţi de export, preţurile prăbuşindu-se la 20—25% sub nivelul ţărilor vecine.

Aceste condiţii ale pieţei ucrainene au provocat un flux masiv de contrabandă cu zahăr din această ţară în R. Moldova, prin Transnistria, dar şi prin porţiunile de frontieră din nord şi sud. În mai-iunie 2012, vânzările producătorilor locali pe piaţa internă s-au redus cu peste 30%, iar veniturile s-au diminuat cu cca 42% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011. Ţările din regiune au majorat suprafeţele plantate cu sfeclă, iar acest fapt va provoca o supraproducţie de zahăr în toamna 2012, urmată de declinul preţurilor. Potrivit producătorilor de zahăr, atunci când au fost efectuate ultimele intervenţii în politica fiscală a R. Moldova, nu s-a ţinut cont de aceste condiţii nefavorabile pentru producătorii din R. Moldova.

Dana TOACĂ, pentru ZdG

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. lilian

    pentru ce are nevoie statul de bani la buget!?

    1. pentru ca sa-i dea lui pandelei sandulaki 400 mii euro?
    2. sa-i dea lui ulinici sau franzeluta sa mai spele
    3. salaru sa mai spele banii la drumuri?
    4. sa dea la tutun ctc?
    5. cui sa-i mai dea, pentru ce trebuie bani la buget?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *