Şeful Inspectoratului Ecologic de Stat nu poate fi vânător

Interviu cu Veaceslav Untilă, şeful Inspectoratului Ecologic de Stat

 

— Sunteţi mai nou în această funcţie. Ce v-a şocat cel mai mult după ce aţi trecut pragul Inspectoratului Ecologic de Stat?

— Da, într-adevăr, sunt nou în această funcţie, dar destul de vechi în domeniul protecţiei mediului. Cred că sunt îndreptăţit să spun aşa, mai ales că am fost pe timpuri şi preşedintele Comisiei parlamentare pentru mediu. Cu experienţa mea de viaţă e cam greu să mă şocheze ceva, dar unele lucruri, la venirea în funcţia de şef al Inspectoratului, mi-au captat atenţia. Am găsit un colectiv de buni specialişti, care ştiu ce au de făcut şi cum trebuie de făcut, dar lipsea, poate, principalul – spiritul de echipă. Cred că aceasta se datora lipsei îndelungate, de aproape un an, a şefului acestei instituţii. Primul lucru pe care l-am făcut, am întreprins toate măsurile ca să ameliorez această stare de spirit. Am trecut în revistă toate subdiviziunile, am cunoscut în faţă toţi angajaţii şi am restabilit desfăşurarea întrunirilor lunare ale activului Inspectoratului, pentru a ne cunoaşte reciproc, pentru a deprinde raportarea activităţilor pe fond şi simţul responsabilităţii, pentru a deprinde spiritul de echipă prin care toţi se fac responsabili de aceeaşi cauză. Cred că Conferinţa naţională din decembrie 2012 a Inspectoratului, desfăşurată cu participarea mai multor autorităţi publice centrale, este un argument la cele spuse mai sus.

— Cine sunt cei mai mari braconieri în R. Moldova?

— Cei mai mari braconieri în R. Moldova sunt sărăcia şi lipsa bunului-simţ. Dar, oricare ar fi motivele acţiunilor de braconaj, ele trebuie contracarate şi sancţionate dur.

— Cât de aspru sau cât de blând sunt pedepsite acţiunile de braconaj?

— Încălcările regulilor de vânătoare sunt sancţionate conform Codului Contravenţional şi Codului Penal, în funcţie de gravitatea cazului depistat şi de valoarea prejudiciului cauzat mediului. Art. 128 al Codului Contravenţional prevede sancţiuni pe măsură: pentru persoane fizice 20—100 u.c., iar pentru persoane cu funcţie de răspundere – 200—400 u.c. Dacă mărimea daunei cauzate mediului depăşeşte 200 u.c., adică 4000 de lei, atunci acţiunile de încălcare a regulilor de vânătoare (braconajul) sunt calificate conform art.233 al Codului Penal, care prevede o pedeapsă de la 200 la 500 u.c. sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau pedeapsă cu închisoare de până la 3 ani, în cazul persoanelor fizice. Persoana juridică se pedepseşte cu o amendă în mărime de 1000—3000 u.c., dar şi cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate. Aşadar, nu putem spune că legea nu este aspră, dar, deseori, ea este necunoscută şi, mai ales, nerespectată.

— Sunteţi vânător? Ce fel de arme utilizaţi la vânătoare? Ce fel de cartuşe?

— Vânătoarea e o pasiune mai veche a mea, dar care nu mă tentează deloc în ultimul timp. Din momentul venirii la Inspectorat, nici nu s-a mai pus problema, deoarece şeful Inspectoratului Ecologic de Stat nu poate şi nici nu are dreptul să fie vânător. Este o chestiune de morală.

— Se spune că Sorin Paciu a fost rănit, de fapt, omorât, cu un cartuş interzis pentru vânătoare. De ce, în magazinele specializate de arme, sunt comercializate şi muniţii “interzise”?

— E regretabil ce s-a întâmplat şi exprim condoleanţe familiei lui Sorin Paciu. Despre acest caz s-a vorbit şi se vorbeşte foarte mult. Eu reprezint o autoritate publică şi aş prefera să nu speculez cu sentimentele şi cu tragedia oamenilor. Despre ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, ar fi bine să se pronunţe organele abilitate. Cât priveşte comercializarea anumitor muniţii în magazinele specializate de arme, aceasta nu înseamnă că ele sunt comercializate anume pentru vânătoare. Muniţiile permise pentru vânătoare sunt specificate în actele normative respective, iar dacă au fost utilizate muniţii interzise, legea trebuie să-şi spună cuvântul.

— Printre vânătorii de la “Pădurea Domnească” erau şi braconieri?

— Se consideră braconier persoana care practică vânătoarea fără autorizaţie, fără carnet de vânător sau fără autorizaţia de deţinere portarmă şi de folosire a armei de vânătoare, cu depăşirea normelor stabilite de recoltare a vânatului în locuri şi termene interzise, precum şi în locuri care nu sunt indicate în permis (foaie, fişă pentru recoltare), cu arme de vânătoare ce aparţin altei persoane fizice sau juridice, cu încălcarea legislaţiei şi a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde este efectuată aceasta. Din câte cunosc, vânătoarea în cauză a fost organizată şi desfăşurată autorizat, în temeiul unui ordin al Agenţiei “Moldsilva” şi a altui ordin al Rezervaţiei Naturale “Pădurea Domnească”, care se referă la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012. Conform acestor acte, vânătoarea s-a organizat în vederea reglării numerice a efectivului de mistreţi din teritoriul Rezervaţiei naturale “Pădurea Domnească”. Reglementarea efectivului de animale prevede că, în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei, protecţiei animalelor şi plantelor şi prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate economiei naţionale, în caz de sporire a efectivului unor specii de animale şi izbucnire a epizootiilor, pot fi aplicate măsuri de reglementare a efectivului unor specii de animale. Prevederile menţionate au fost respectate de participanţii la această vânătoare.

— În opinia dvs., cum pot fi calificate partidele de vânătoare cu participarea “amplă” a unor procurori, judecători, oameni politici sau businessmeni?

— Etica profesională a unor persoane cu funcţii atât de importante cum ar fi cele de procurori, judecători, oameni politici şi chiar businessmeni presupune şi existenţa unei anumite distanţe unii în raport cu alţii, care ar trebui respectată. În caz contrar, poate avea de suferit calitatea muncii lor, şi aici mă refer, în primul rând, la procurori şi la judecători, care trebuie, prin definiţie, să fie echidistanţi şi obiectivi. Sigur, în viaţă pot apărea diferite situaţii. Vânătorile comune însă nu se încadrează în calificarea “situaţii fără alternativă”.

— Ce aţi reuşit să aflaţi despre felul în care s-a încercat tăinuirea crimei de la vânătoarea din 23 decembrie?

— Nu este treaba Inspectoratului Ecologic de Stat să facă investigaţii sub aspectul la care vă referiţi. Există organe abilitate ale statului şi, în plus, Parlamentul a creat o comisie de anchetă care va investiga modul în care s-au comportat diverse instituţii şi diverse persoane cu funcţii de răspundere din cadrul acestor instituţii. Sper că investigaţiile vor fi obiective şi, în final, lucrurile se vor clarifica. Important este să nu se admită politizarea anchetei, pentru că, sincer să fiu, acest risc nu poate fi exclus din calcule.

— Ce se mai întâmplă prin pădurile din R. Moldova, departe de ochii lumii?

— Despre aceasta puteţi afla din pagina electronică a Inspectoratului: www.inseco.gov.md, unde sunt plasate materialele referitoare la toate actele de braconaj sau tăieri ilicite. Aceste cazuri le veţi găsi şi în rapoartele de activitate săptămânale, care reprezintă o raportare operativă. Principiul transparenţei în activitatea noastră trebuie să constituie o normă, de aceea practicăm şi vom practica în continuare administrarea unui colţ de pagină în revista “Natura”, cu nominalizarea cazurilor şi a persoanelor vizate. Voi aduce aici doar câteva cifre: în 2012, au fost trase la răspundere administrativă mai mult de 3100 de persoane; au fost aplicate amenzi în sumă de 1 745 590 lei, prejudiciul cauzat mediului constituind 1 018 686 lei. De asemenea, au fost efectuate circa 1470 raiduri anribraconaj şi contracarare a tăierilor ilicite. Aceste activităţi contribuie substanţial la protejarea biodiversităţii şi la abţinerea răufăcătorilor de la comiterea unor contravenţii de mediu. Închipuiţi-vă, pentru o clipă, că Inspectoratul nu ar funcţiona. Totodată, colaborarea noastră cu alte autorităţi cu atribuţii de mediu, cum ar fi Ministerul de Interne, Procuratura Generală, Agenţia “Moldsilva”, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor din Moldova şi, bineînţeles, Societatea Civilă de Mediu, are efecte. Cu toate acestea, eu pledez pentru înăsprirea legislaţiei, deoarece delapidarea resurselor naturale echivalează cu atentarea la securitatea ţării.

— Aţi fost numit în noua dvs. funcţie “pe linie de partid”?

— Într-un fel, se poate de spus aşa, dacă reieşim din formula acceptată de actuala guvernare. În interiorul acestei formule, am fost numit, cu siguranţă, pentru că sunt specialist. Având o responsabilitate directă în faţa alegătorilor care, prin votul lor, au adus PL la guvernare, formaţiunea pe care am onoarea să o reprezint m-a promovat în funcţia respectivă şi eu voi face tot posibilul pentru a fi atât la nivelul aşteptărilor care există la acest capitol în societate, cât şi la nivelul aşteptărilor colegilor mei de partid şi de Guvern.

— De altfel, ce credeţi despre metoda de partajare politică a tuturor funcţiilor din stat?

— La nivelul demnităţilor de vârf, nu cunosc altă experienţă, partea rea a acestei experienţe este extinderea ei pe nivelele subordonate. Personal, sunt împotriva aplicării acestei abordări asupra funcţionarilor publici care asigură funcţionalitatea şi stabilitatea în stat. În acelaşi timp, odată ajuns la putere, orice partid este responsabil de calitatea actului guvernării. Nu poţi veni la guvernare şi promova în funcţii importante în stat oameni întâmplători, care nu au nimic în comun cu partidul şi cu angajamentele asumate de acesta în faţa alegătorilor. În plus, fiecare formaţiune politică serioasă trebuie să aibă în rândurile sale suficienţi profesionişti, pe care să-i poată promova în toate funcţiile de stat, pentru a-şi realiza obiectivele asumate. Altceva este că, imediat după accederea în funcţie, aceste persoane trebuie să treacă politica pe un plan secund şi să pună în prim-plan atribuţiile ce le revin şi interesele cetăţenilor care i-au creditat cu încrederea lor.

— În domeniul pe care îl reprezentaţi, care sunt cele mai sensibile sectoare la corupţie?

— Noi suntem o instituţie cu funcţie de control, aflându-ne în câmpul conflictelor de interese şi fiind în contact cu cetăţeanul, care este permanent cu ochiul pe noi, lucru care ne face, ca funcţionari publici, să ne abţinem de la acte de corupţie. Dar aceasta nu înseamnă că nu apar situaţii şi condiţii care ar genera acte de corupţie. Ca să excludem un asemenea fenomen în activitatea noastră, se impune reforma Inspectoratului Ecologic de Stat, în special divizarea instituţională conformă separării competenţelor de control şi de autorizare a activităţilor. Instituţia care avizează nişte activităţi nu poate să efectueze şi controlul acestor activităţi, fără a fi tentată de acest viciu. Deci, controlul şi autorizarea urmează să fie separate.

— De când sunteţi în fruntea Inspectoratului Ecologic, ce fel de nereguli aţi depistat?

— O evidentă scăpare în administrarea domeniului respectiv o constituie interacţiunea episodică dintre subdiviziunile specializate ale Inspectoratului şi subdiviziunile teritoriale. Subdiviziunile specializate de la centru trebuie să joace rolul de expertiză, iar angajaţii lor, de experţi, pentru subdiviziunile teritoriale. Un alt neajuns poate fi “alunecarea” experţilor şi inspectorilor noştri pe poziţie de avocaţi ai agenţilor economici care nu-şi onorează datoriile faţă de mediu. Ca să excludem aceste nereguli, am revăzut şi am aprobat, într-o formulă nouă, institutul coordonatorilor de la centru, unde am egalat responsabilitatea acestora cu responsabilitatea factorilor de execuţie din teritoriu. Înţeleg că am creat un disconfort pentru colaboratorii de la centru, dar sper că am fost înţeles corect. Inspectoratul va fi performant numai dacă va acţiona ca un tot întreg, indiferent unde se găsesc subdiviziunile, la Cahul sau la Ocniţa. Mai persistă şi factorul birocratic, dar cred că ne vom debarasa treptat şi de dânsul.

— A fost pedepsit cineva? Cum anume?

— Deocamdată am avut doar ocazia să aduc mulţumiri şi menţiuni de succes, deoarece majoritatea colegilor mei şi-au propus să-şi pună în valoare partea lor cea mai bună. Sper să am şi pe viitor prilejul să laud mai degrabă un angajat pentru merite decât să fiu pus în situaţia de a aplica o sancţiune.

— Cum ne complică viaţa problemele ecologice?

— Foarte serios şi foarte grav. Omul nostru nu are un comportament ecologic în societate. Agentul economic nu abordează ecologic activitatea din care se hrăneşte, autorităţile publice responsabile de administrarea ţării pe anumite sectoare au pus ecologia mereu la coada responsabilităţilor. Am promovat în tot acest timp o economie neecologică, iar rezultatul acestei atitudini se face simţit şi la nivelul venitului naţional. Voi nominaliza doar un singur sector: deşeurile, care pot fi o sursă esenţială pentru bunăstarea ţării, dar astăzi sunt încă o sursă de prejudiciere ai economiei naţionale. Deşeurile, care se produc într-o cantitate enormă, trebuie să devină, şi demult e timpul, o sursă de materii prime secundare atât pentru producţia materială, cât şi pentru cea energetică. Vom insista pe constituirea unei ramuri noi a economiei naţionale cu toată infrastructura şi cu tot necesarul: valorificarea materială şi energetică a deşeurilor de orice origine. Această acţiune ar fi benefică pentru ţară atât economic, cât şi ecologic. Bineînţeles, spectrul problemelor ecologice este impunător şi de ele ne vom ocupa permanent, dar orice manifestare negativă a lor va fi curmată de Inspectoratul Ecologic de Stat ca instituţie cu funcţii de control.

— Ce boli acumulăm din cauza problemelor ecologice?

— Pe primul loc aş plasa alergiile, apoi bolile cardiovasculare şi logica situaţiei duce la cea mai grea boală a timpului – cancerul.

— Gunoiştile neautorizate, dar şi cele autorizate, constituie o problemă complicată pentur R. Moldova. De circa două decenii se tot discută despre identificarea unor soluţii, dar, se pare, batem pasul pe loc. De ce admitem să ne omoare gunoiştile?

— De fapt, gunoiştile sunt urmare a comportamentului nostru în societate, dar şi a tehnologiilor practicate în industrie şi agricultură. Este inadmisibil să continuăm mai departe în felul actual de gestionare a deşeurilor. Avem un număr foarte mare de depozite de deşeuri în localităţile noastre (în jur de 1800), care nu sunt gospodărite cu responsabilitate şi care poluează dur de tot mediul înconjurător. Pe lângă aspectul ecologic, aceste depozite aduc ţării şi un prejudiciu enorm din punct de vedere economic, căci ele pot deveni o sursă importantă de materie primă pentru producerea materială, dar şi pentru producerea energiei electrice, termice. Dacă deşeurile încă nu au intrat în circuitul economic, ele în mod automat prejudiciază şi mediul înconjurător, îl poluează pe unele sectoare iremediabil. Cauza: nu am avut până acum un cadru legislativ-normativ convingător, nu avem încă un cadru instituţional pe măsură, nu avem agentul economic responsabil, autorităţile publice locale responsabile sunt neputincioase în faţa acestui val de deşeuri specific societăţii noastre consumatoriste. Evident, soluţionarea acestei probleme ţine foarte mult de conştiinţa ecologică a cetăţeanului nostru. Este necesar ca prevederile de mediu să fie prezente în toate programele, în toate planurile de activitate ale celor mai diferiţi actori sociali. Am toată certitudinea că vom reuşi, avem un şir de agenţi economici care se ocupă deja de colectarea şi valorificarea diferitelor fluxuri de deşeuri, a apărut interesul economic pentru valorificarea deşeurilor, se perfecţionează activ cadrul legislativ normativ din domeniu, care se aliniază efectiv la normele şi standardele europene. După cum am spus şi mai înainte, în acest domeniu vom reuşi dacă gestionarea deşeurilor va fi abordată economic, în alt caz, ne vom consuma în zadar energiile şi mijloacele.

— Ce credeţi despre demisia directorului “Moldsilva”, colegul dvs. de partid?

— Aş vrea să vă amintesc că aceasta a fost decizia organului colectiv de conducere a formaţiunii noastre, care a analizat situaţia creată, inclusiv din punct de vedere al moralităţii. În acest context, preşedintele PL, Mihai Ghimpu, a spus că acest caz trebuie să le fie de învăţătură celor care sunt şi vor fi promovaţi de acum încolo în funcţii importante de PL. Pentru noi, moralitatea este o condiţie de bază şi aşa va fi şi pe viitor.

— Continuaţi să mai credeţi că “politica e un joc serios”?

— Mai mult decât atât, aş adăuga că e şi un joc de maximă responsabilitate. Ferma mea convingere e că o politică responsabilă o pot face politicienii serioşi şi cu un înalt nivel de moralitate. Anume de asemenea politicieni are nevoie R. Moldova şi cu cât mai mare va fi numărul lor, cu atât vor creşte şansele de viitor ale ţării noastre. Şi dacă vin din partea ecologiei, vreau să vă spun că ecologia este poate cea mai inteligentă politică. Fără îndoială, ecologizarea ţării va constitui cartea de vizită a R. Moldova pentru Uniunea Europeană.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, ZdG

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. Badea Cârtzan

    Dar de ce oare acest Vicu Untila
    nu se pronunta nicodata public referitor
    la Re-Unirea noastra cu România ?
    Sau se teme ? Si de cine ?

  2. antonio

    acest Untila este un mare mincinos, umbla dupa posturi pe la toate partidele, in tin minte inca de pe timpuri cind vindea permise de conducere cu 100$.

  3. Natalia

    1. Daca munitiile ilegale se vind, este problema Inspectoratului Ecologic, care ar putea sa faca si el controale, fiindca il priveste direct, nu trebuie sa se dea mereu cu mina la alte “organe abilitate” Daca nici la vinatoare nu sunt permise acele cartuse, de a ucide animalele, ce, ele sunt permise pentru a ucide oameni? 2. Cind se va face la noi ordinea cu stringerea in locuri specializate a acumulatoarelor, a lampilor, becurilor economice, si termometrelor, care toate contin mercur? Eu nu vreau sa le arunc la gunoi, fiindca stiu ca e daunator pentru oameni, si in alte tari ele se string undeva, unde pot fi distruse corect – la noi lumea nici nu stie ca nu se poate de aruncat la gunoi asa ceva. Dar e vorba de sanatatea noastra, a tuturora. Eu stiu ca bani pentru asta au fost alocati, si multi – unde-s rezultatele? Unde sa le duc? In biroul lui Untila? Poate si ar fi cazul, sa se mai miste din loc. 3. Desi recunoaste ca unii colaboratori “aluneca” si le tin parte agentilor economici, care polueaza mediul, n-a fost nici o sanctiune pentru coruptie – doar mentiuni si laude. Oare de ce? Concluzie: Frazele sunt foarte frumos construite, si situatia ecologica tot asa de frumos descrisa, dar realitatea o stim cu totii, si cind citesti aceste fraze – demagogie curata! Exact asa vorbeste si Buliga despre ajutor social, ca ai impresia imediata – functionar fara suflet! Si mai sunt din acestia, la vorbe frumosi, iar cind te uiti in jur, vezi ca ei traiesc intr-un paradis al lor pe care-l descriu, iar noi, cetatenii, traim in realitatea dura.

  4. vlad.tepes

    UNTILA ,ca politican sa descalificat demult,In jeneral cetatenii militienii-politicieni, n-au priza la electorat.Cine apromovat Lejea cu privire la cazinouru?-D-nu Untila.Dar cel mai mult ma mirat argumentele dumnealui:1-cazinourile fac parte din micul biznes,2-in R moldova,e monopol la acest jen de activitate si trebue sa micsoram taxa.DA,atit tupeu sa ai sa vorbesti prin telefon la un poct de TV. In toata lumea CAZINOURILE,este o afacere de lux,numai in moldova este peacelas cintar cu.obrutarie,un fermier care se chinuie cu 2 xa de pamint-aceasta dupa lojica d-nului Untila.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *