(Interviu) Efrim: Justiţia în mantie nouă

Interviu cu Oleg Efrim,
ministru al Justiţiei

 

— Sunteţi autorul mai multor proceduri disciplinare, intentate pe numele mai multor judecători. Care sunt cele mai grave încălcări pe care şi le permit judecătorii din R. Moldova?

— Paleta de încălcări disciplinare pe care le comit magistraţii din R. Moldova este una foarte vastă şi cuprinde neglijarea mai multor prevederi prevăzute de statutul judecătorului – norme elementare de etică, dar şi încălcarea normelor imperative ale legii. Este foarte grav când în lege este indicată direct o normă care nu permite altă interpretare, iar judecătorul face invers. Este adevărat, numărul procedurilor disciplinare, intentate de ministrul Justiţiei, este mare, deşi eu aş fi preferat nici să nu cunosc astfel de cazuri, în condiţiile în care toate acţiunile judecătorilor ar fi legale. Sunt, însă, nevoit să intervin frecvent deoarece, în calitate de membru al CSM, primesc tot felul de informaţii de la cetăţeni, în care se indică asupra abaterilor judecătorilor de la lege. O astfel de situaţie nu poate fi tolerată, or, noi urmărim să facem regulă în justiţie.

— Care e cel mai scandalos caz în care aţi intervenit, solicitând suportul CSM?

— Nu pot să nu-mi amintesc de cazurile judecătorilor implicaţi în atacurile raider de anul trecut. Toate procedurile disciplinare pe care le-am iniţiat împotriva judecătorilor pe marginea cazului Moldova-Agroindbank s-au finalizat cu sancţiuni disciplinare, aplicate de CSM. În viziunea mea, CSM a fost mult prea indulgent cu aceşti judecători. În două cazuri, în cazul judecătorului Nogai şi în cazul judecătorului Sandu, din partea Colegiului disciplinar venise propunerea de destituire din funcţia de judecător, dar CSM a ales să reducă pedeapsa până la o mustrare aspră, ceea ce mi se pare absolut inadmisibil.

— Mai nou, scandalul raider legat de o sumă impunătoare de bani pe care ÎS “Registru” ar trebui să o achite unor firme care, se presupune, ar aparţine unui magnat străin. Ce urmează în acest caz?

— Vom analiza hotărârea judecătorească atunci când va fi pronunţată. Anterior am avut ocazia să studiez materialele acestui dosar. Am făcut-o în calitate de jurist, nu de ministru. Consider că acest litigiu nu este, de fapt, de competenţa instanţelor judecătoreşti din R. Moldova, deoarece acolo nu este o clauză arbitrală. Vom oferi asistenţă metodologică şi consultativă pentru ÎS “Registru”, astfel încât aceasta să formuleze un recurs împotriva hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Chişinău. Sper că, până la urmă, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) va adopta o decizie legală în acest caz. Cât priveşte comportamentul magistraţilor, vom examina hotărârea, vom vedea materialele şi, dacă voi  găsi de cuviinţă să pornesc o procedură disciplinară, deci, dacă voi vedea că s-au comis abateri disciplinare la pronunţarea acestei hotărâri, o voi face neîntârziat, aşa cum voi proceda ori de câte ori când voi constata abateri în activitatea judecătorilor. Or, de vreo 20 de ani tot vorbim despre independenţa judecătorilor, declarăm că ar trebui să asigurăm o independenţă reală magistraţilor, ca ei să poată pronunţa hotărâri legale, dar, din păcate, am ajuns ca această independenţă să fie percepută de către judecători ca un paravan care ascunde orişice ilegalitate comisă de ei.

— Toate aceste cazuri ascund un foarte bine cunoscut fenomen – corupţia din justiţie. S-a vorbit mult, iar periodic subiectul apare în prim-plan. Acum se insistă că majorarea salariilor judecătorilor ar reduce din corupţie. Chiar credeţi că un salariu mai mare ar contribui la excluderea corupţiei din justiţie?

— Toate hotărârile judecătoreşti care provoacă dezbateri publice, unde se vede de la o poştă că, cel puţin, nu sunt echitabile, ca să nu spun că ar fi ilegale, pot avea drept fundament unul din două motive: fie că cel care a pronunţat-o este nepregătit sub aspect profesional, fie că a fost corupt. Şi într-un caz, şi în altul, aceşti judecători nu ar trebui să se regăsească în sistemul judecătoresc. Percepţia de corupţie în sistemul judecătoresc este una generală şi această constatare nu o fac eu,  ministrul Justiţiei, ci o arată sondajele care se organizează periodic şi care ne vorbesc despre încrederea cetăţeanului în justiţie, sau despre percepţia sa privind corupţia din sistemul judecătoresc. Dacă e să răspund expres la întrebare, sigur că, doar majorarea salariilor, nu poate fi o acţiune eficientă anticorupţie. Există chiar studii ştiinţifice ce demonstreză că, dacă încerci să combaţi corupţia doar prin majorarea salariilor celor despre care se consideră că sunt mai vulnerabili la corupţie, aceasta nu face altceva decât să provoace majorarea mărimii mitei pe care o solicită demnitarii corupţi. Majorarea salariilor va avea efectul scontat doar în paralel cu alte măsuri anticorupţie, iar unele dintre acestea am reuşit deja să le promovăm la nivel legislativ. A devenit deja prevedere legală lipsirea de garanţii sociale a judecătorilor care au fost demişi din funcţii pentru diverse încălcări. Este vorba despre indemnizaţia de concediere şi pensia privilegiată. Altă prevedere legală e cea cu privire la ridicarea imunităţii judecătorilor pentru infracţiuni de corupţie.

Această lege a fost publicată, pe 31 august 2012, în Monitorul Oficial şi stipulează că judecătorii nu mai sunt imuni pentru a fi cercetaţi penal de către Procuratura Generală dacă sunt bănuiţi de comiterea unor infracţiuni de corupţie. Deci, în astfel de cazuri procurorul general nu mai are nevoie de acordul CSM pentru a intenta urmărirea penală. Totodată, a fost ridicată imunitatea contravenţională a judecătorilor, pentru că, bunăoară, nu are nimic în comun viteza cu care se deplasează judecătorul la volanul maşinii sale cu înfăptuirea actului de justiţie. Acestea sunt doar câteva din câte ne-am propus să realizăm. Noile legi înseamnă, de fapt, că Ministerul Justiţiei şi Guvernul au oferit structurilor anticorupţie din R. Moldova, mă refer în primul rând la viitorul Centru Naţional Anticorupţie, la Procuratura Anticorupţie şi la Procuratura Generală, întregul instrumentariu necesar pentru contracararea corupţiei în sistemul judecătoresc. Or, cunoaştem bine că infracţiunile de corupţie sunt foarte greu de demonstrat altfel decât atunci când făptaşii sunt identificaţi în flagrant delict. De acum încolo,  procurorul general dispune de toate pârghiile pentru a demonstra cazuri concrete de corupţie din sistemul judecătoresc.

— Când a fost adoptată Legea privind reformarea Centrului Anticorupţie, aţi făcut mai multe declaraţii din care era clar că mizaţi pe faptul că Centrul reformat ar fi mai eficient, ar fi mai dinamic. Credeţi că s-ar putea chiar întâmpla acest lucru?

— Sunt sigur că, la nivel legislativ, pentru noul Centru Anticorupţie există toate premisele ca să devină o structură eficientă, conlucrând cu Procuratura Anticorupţie. Or, în urma reformei, le-au fost luate celelalte atribuţii, care-i sustrăgeau de la activitatea lor de bază – colaboratorii se ocupau deja mai mult de infracţiunile economice decât de infracţiunile anticorupţie. În viitor, de la 1 octombrie, vor fi nevoiţi să se concentreze doar pe infracţiuni ce ţin de corupţie, şi acest centru este sortit să demonstreze rezultate. Sigur, contează foarte mult cine va fi la conducerea centrului şi, ca să nu merg mai departe după exemple, putem să vedem ce a reuşit să facă dl Moraru la DNA, România. Acolo unde este o persoană verticală, care îşi îndeplineşte atribuţiile legale, fără să se uite la orice alte aspecte, atunci poţi să arăţi şi rezultate. Nu vorbesc doar despre magistraţi, care sunt aduşi în faţa instanţelor de judecată, dar românii au arătat că se poate lupta foarte eficient cu corupţia, şi ei au reuşit să aducă în faţa instanţei şi să obţină hotărârea de condamnare inclusiv împotriva politicienilor sus-puşi. E o dovadă elocventă că, dacă se doreşte, corupţia poate fi combătută şi pot fi obţinute rezultate în acest domeniu. Sigur că rolul conducătorului contează foarte mult.

— Cum vor fi verificate ulterior averile demnitarilor, pentru că acestea sunt, în realitate, o oglindă a fenomenului corupţiei şi, de fapt, e un obiectiv greu de realizat, deoarece demnitarii ştiu a-şi masca averile…

— În fond, problema nu este simplă, din considerentul că cel puţin nu a încercat nimeni să întreprindă anumite acţiuni împotriva unor persoane care nici nu se sinchisesc măcar să ascundă decalajul enorm dintre veniturile lor de demnitari şi averile pe care le deţin.

— De ce nu se fac eforturi ca să fie demascat acest decalaj?

— Păi, eforturile le întreprind acele autorităţi care sunt chemate să combată corupţia. Anul trecut, noi, cei de la Ministerul Justiţiei, ne-am adresat la Curtea Constituţională, încercând să vedem dacă Legea supremă, Constituţia, oferă aceeaşi protecţie, în grad egal, demnitarilor, care au un venit exact stabilit de lege, şi cetăţeanului simplu. Mă refer la norma constituţională, care spune că averea propriu-zisă se prezumă a fi dobândită pe cale legală până la proba contrarie. În viziunea noastră, această normă oferă un grad de protecţie sporit doar cetăţeanului obişnuit, iar demnitarul, care are un salariu exact stabilit în lege şi există un decalaj mare între veniturile lui şi avere, nu are decât să arate că a dobândit-o pe cale legală. Din păcate, Curtea Constituţională, interpretând această normă, nu a fost de acord cu poziţia noastră, spunând că şi demnitarul, şi cetăţeanul obişnuit se bucură de aceeaşi protecţie, adică autorităţile statului nu au decât sa dovedească că şi-au dobândit averile pe cale ilicită. La Ministerul Justiţiei a fost creat deja un grup de lucru care pregăteşte un alt pachet anticorupţie destinat sistemului judiciar. Vorbim aici şi despre testele de integritate, despre răspunderea judecătorilor, este un moment foarte important legat de reglementări atunci când vorbim, în special, despre averile demnitarilor. Vom încerca să ajustăm activitatea noastră pornind şi de la convenţiile internaţionale la care R. Moldova este parte, şi de la interpretarea dată de Curtea Constituţională, încât să putem urmări averile demnitarilor atunci când ele nu au fost dobândite legal. Inclusiv, acestea ar putea fi confiscate, pentru că exemple de acest fel există în întreaga Europă. Există o astfel de lege, a fost aprobată cel mult un an în urmă sau în decursul ultimului an, în România şi arată că funcţionează. Deci, vom încerca să elaborăm un text care să fie constituţional şi care să reprezinte, iarăşi, un instrument eficient pentru Centrul Anticorupţie, pentru Comisia Naţională de Integritate şi pentru Procuratura Anticorupţie în dovedirea infracţiunilor de corupţie.

— Ce perspective au ca să mai rămână în justiţie magistraţii care pierd multe dosare la CEDO?

— Magistaţii care pierd multe dosare la CEDO… Urmează să vedem, mai întâi, care este cauza că un dosar oarecare a fost pierdut la CEDO. Sigur că practica pe care o vedem acum arată că, în mare parte, aceste dosare sunt bazate pe erori judecătoreşti. Am propus şi am adoptat deja Legea cu privire la evaluarea şi cariera judecătorilor. În următorii doi ani, corpul nostru judecătoresc va fi evaluat la performanţă. Inclusiv sub acest aspect. Vor funcţiona comisii speciale pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, create din judecători şi din reprezentanţi ai societăţii civile. În cadrul activităţii acestora, care va fi una publică, se va face evaluarea judecătorilor în baza unor criterii exacte, deci nu va fi un banal examen teoretic, după cum se întâmplă astăzi, fie când eşti admis în funcţia de judecător, fie când eşti avansat, ci în baza unor criterii foarte clare, inclusiv activitatea persoanei date în calitate de judecător (deci analiza hotărârilor, fără niciun efect asupra hotărârilor propriu-zise şi a părţilor din dosar, dar din punct de vedere ştiinţific, din punct de vedere al practicii aplicării legale se va aprecia câte hotărâri au fost anulate de instanţa superioară, motivele anulării, câte hotărâri de condamnare a avut la CEDO, care a fost rolul judecătorului în cazul în care a fost condamnat Guvernul la CEDO ş.a.m.d.). Toate acestea vor sta la baza evaluării corpului judecătoresc. Sper că după această evaluare în sistem vor rămâne doar acei judecători care sunt corecţi şi care au pregătirea necesară pentru a înfăptui justiţia în ţara noastră.

— Foarte mulţi cetăţeni din stânga Nistrului suferă din cauza justiţiei din această zonă. Ce poate face sistemul nostru de drept pentru aceşti cetăţeni, care sunt închişi şi abuzaţi ilegal, cetăţeni care au mai multe probleme acolo?

— Din păcate, în condiţiile în care autorităţile statului nu controlează efectiv acest teritoriu, desfăşurarea unor acţiuni în legătură cu aceşti cetăţeni este defectuoasă. Noi am putea să le oferim protecţie doar atunci când se află în teritoriul controlat de autorităţi. Sperăm că apropierea va avea loc, şi atunci când conflictul va fi soluţionat finalmente, când ţara va fi reîntregită, justiţia va începe să funcţioneze pe întreg teritoriul statului nostru.

— Cetăţenii din stânga Nistrului se adresează la Ministerul Justiţiei cu problemele lor sau accesul lor la justiţia din R. Moldova rămâne limitat?

— La Ministerul Justiţiei primim solicitări din stânga Nistrului. În mare parte, acestea vizează actele de stare civilă, se întâmplă să primim şi câte o plângere referitoare la acţiunile abuzive ale aşa-numitelor autorităţi de acolo ce ţin de sistemul penitenciar. În principal, cetăţenii se adresează pentru a soluţiona probleme cotidiene, acte de stare civilă, în mod special.

— Societatea este, totuşi, şocată că în puţinele dosare tari intentate în R. Moldova sunt pronunţate sentinţe blânde. Din ce cauză se întâmplă asta? Cum explicaţi?

— Îmi vine greu să vă dau un răspuns exact pe cazuri concrete, deoarece nu am monitorizat aceste dosare. De obicei, există un cumul de împrejurări, pornind de la faptul că ancheta este prost administrată, că procurorii nu-şi fac treaba şi instrumentează dosarul astfel încât judecătorului nu-i rămâne altceva decât să emită o sentinţă de achitare. Sunt cazuri în care procurorii îşi fac bine treaba, dar, din diverse motive, judecătorii pronunţă sentinţe ilegale. Bunăoară, în dosarele “7 aprilie”, mai multe sentinţe emise de judecători se bazează pe faptul că au existat probleme de sistem în legislaţie. Ulterior acestea au fost identificate. De exemplu, era duplicitară prevederea ce reglementa sancţionarea torturii şi a relelor tratamente. Astfel, era foarte simplu de recalificat acţiunea în baza unei alte norme din Codul penal – abuzul de putere, care se sancţionează cu cel puţin 5 ani. Aceasta permitea foarte uşor aplicarea pedepsei cu suspendare, şi toţi acei poliţişti care au fost condamnaţi pentru rele tratamente au fost sancţionaţi cu pedeapsa cu închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Deci, am identificat aceste probleme de sistem şi chiar acum 2-3 săptămâni Guvernul a aprobat această iniţiativă a Ministerului Justiţiei cu privire la trecerea infracţiunilor de tortură şi de rele tratamente în categoria infracţiunilor grave şi deosebit de grave, ceea ce va permite excluderea acelor probleme din sistem pe care le-am identificat, cum ar fi aplicarea pedepsei cu suspendare, imposibilitatea aplicării amnistiei pentru o astfel de categorie de persoane, majorarea sancţiunilor pentru cele mai grave forme, dacă nu greşesc, până la 16 ani de închisoare şi aplicarea obligatorie a pedepsei complementare, a două  pedepse complementare: amenda şi privarea de dreptul de a deţine funcţii publice pe o perioadă de 15 ani. Deci toate problemele de sistem pe care le-am identificat noi s-au regăsit într-o iniţiativă legislativă care în toamna acestui an să fie aprobată de Parlament.

— Au fost schimbate mantiile justiţiarilor. Cum s-a răsfrânt acest fapt asupra activităţii justiţiei?

— E o schimbare simbolică. O iniţiativă a preşedintelui CSJ, care a venit în poziţia de judecător CEDO şi mantia i-a fost ajustată la mantiile judecătorilor de la CEDO. Este un gest simbolic, dar care trebuie să pună o încărcătură suplimentară pe judecător, care poartă stema de stat la piept şi o mantie similară cu cea a judecătorilor de la CEDO. Sigur, direct şi implicit, aceasta nu va schimba calitatea actului de justiţie, dar sper ca şi acest gest să responsabilizeze judecătorii, alături de toate celelalte pe care le întreprinde guvernul.

— S-a decis sau nu cine va fi judecător din partea R. Moldova la CEDO?

— Pe 5 septembrie, la Paris, Subcomitetul pentru selectarea judecătorilor la CEDO a aprobat lista celor trei candidaţi, remisă de Guvern. La 29 septembrie, curent, candidaţii sunt invitaţi la Strasbourg, pentru a susţine examenul în faţa acestui subcomitet. După ce vor trece acest examen, în primele zile ale lunii octombrie,  APCE ar putea vota pentru judecătorul nostru la CEDO. Atunci vom şti şi noi cine va fi judecător la CEDO.

— Au existat voci care au contestat concursul… Au fost investigate aceste bănuieli?

— Credeţi-mă, aceste persoane care au făcut declaraţii aici, la nivel naţional, au adresat plângerile respective şi acestui Subcomitet. Sesizările au fost analizate, iar noi am fost consultaţi amănunţit pe marginea tuturor procedurilor contestate. În situaţia în care Subcomitetul a fost mulţumit de răspunsurile noastre despre felul în care a fost respectată procedura la nivel naţional, nu cred că trebuie să mai dau vreo explicaţie. S-a urmărit exercitarea presiunilor, astfel încât o anumită persoană să ajungă în lista celor propuse la CEDO. Rezultatele sunt sigilate, au semnătura tuturor membrilor comisiei. Rezultatele notării, fără numele celor care au notat, au fost făcute publice. Corectitudinea organizării concursului şi respectarea tuturor exigenţelor a şi fost constatată de Subcomitetul de la Paris.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, A.G.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. FRONTUL RE-UNIRII

    DEZVĂLUIRI BOMBĂ //
    99,9% din omorurile la comandă sunt comise cu implicarea polițiștilor și a securiștilor !

    http://www.zdg.md/exclusiv/complicii-omorurilor-la-comanda-%E2%80%94-angajati-ai-mai-si-ai-sis

    ——————————-

    Cornel Bratunov,

    Șeful Secţiei urmărire penală pe cazuri excepţionale a Procuraturii Generale din Chisinau,
    face declarații bombă pentru presă.
    —————————————————————————————————————
    Acesta a declarat într-un interviu pentru “Ziarul de Gardă” din 28 iunie 2012,
    că majoritatea omorurilor la comandă, adică 99,9%, sunt comise
    cu implicarea unor foşti sau chiar actuali colaboratori ai poliţiei sau ai Securităţii.

    „Deşi datele statistice variază de la un an la altul,
    nu cred că s-a schimbat ceva radical în raport cu anul 1999 sau 2011.
    Mai degrabă s-au schimbat metodele de comitere a infracţiunii, altfel spus,
    infractorii s-au făcut mai «deştepţi».

    În mai multe crime sunt implicaţi şi unii dintre actualii sau foştii colaboratori
    ai organelor de drept, de la Interne sau de la SIS, bunăoară.

    Din această cauză şi descoperirea crimelor respective e mai complicată”,
    a mai declarat acesta pentru publicație, fără a indica asupra unor persoane

  2. FRONTUL RE-UNIRII

    Expertii Straini despre Rep. Moldova = UN STAT MAFIOT SI CORUPT !
    ————————————————————————————————————
    1.
    “Moldova este o tara SARACA SI CORUPTA”-

    afirma in englezeste jurnalista Judy Dempsey in articolul
    “Merkel Facing a Frozen Conflict and Chilly Diplomacy”
    din 20 August 2012 din
    “International Herald Tribune”
    / The Global Edition of New York Times/
    in legatura cu vizita Cancelarului Germaniei Angela Merkel la Chisinau.

    http://rendezvous.blogs.nytimes.com/2012/08/20/merkel-facing-a-frozen-conflict-and-chilly-diplomacy/
    —————————————————–
    2.
    Declaratiile est-germanului Dirk Schuebel,
    Ambasadorul Uniunii Europene la Chisinau

    “Dacă politicienii nu dau un exemplu bun,
    cum poţi să te aştepţi de la oamenii obişnuiţi să facă altceva ! ? ”
    13 August 2012:
    www eco md
    ://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=6359:dirk-schuebel-dac-politicienii-nu-dau-un-exemplu-bun-cum-poi-s-te-atepi-de-la-oamenii-obinuii-s-fac-altceva-&catid=98:economie&Itemid=469
    ————————————————————————————————

    – Eu văd problema Moldovei în felul următor:
    Politicienilor de aici le lipseşte o viziune despre viitorul acestei ţări sau,
    altfel spus, ei nu atrag suficientă atenţie viitorului acestei ţări.

    Ei mai mult se concentrează pe problemele personale,
    pe problemele partidului pe care îl reprezintă.
    ———————————————————————-
    3.
    Italienii despre noi:

    “Moldova – stat mafiot” !

    Jurnal md din 21 iulie 2012
    http://www.jurnal.md/ro/news/moldova-stat-mafiot-223579/
    —————————————————————————————————

    (harta cu textul original în italiană poate fi văzută
    pe saitul revistei din Italia “Limes”)

    – calificativul dat de italieni este cu atât mai demn de analizat,
    cu cât vine din partea unei naţiuni
    care a dat naştere acestui fenomen – mafia –
    fiind o lungă perioadă identificată cu aceasta.

    De rând cu Moldova state mafiote

    sunt considerate şi proaspăt creatul Muntenegru,
    dar şi entitatea teritorială Kosovo.
    ———————————————————————————————–
    Dacă Moldova e stat mafiot şi opt ani „naşul” a fost Voronin,

    cine a preluat acest titlu azi?!
    ——————————————————————————–
    4.
    Septembrie 2012:
    Guvernarea de la Chișinău a fost ținta criticilor
    în cadrul Forumului economic de la Krynica, Polonia.

    Ospitalitatea, dar şi luxul demonstrat de moldoveni la Forum
    nu au fost în măsură să-i influenţeze pe europeni.

    – „Republica Moldova a moștenit
    o administrare defectuoasă a sistemului judiciar,

    un sistem corupt, împreună cu influența oligarhilor.

    Din punctul meu de vedere, politicienii din RM pierd prea mult timp
    în lupte politice”,

    a declarat consilierul pe probleme de politică externă al Parlamentului german,
    Hans Martin Sieg, în cadrul forumului de la Krynica.
    / jurnal md din 12 septembrie 2012 /
    —————————————————————
    NOTA NOASTRA SPECIALA:

    – DE CE PRESEDINTELE NICOLAE TIMOFTI
    NU OPRESTE TERORISMUL IN RM ?

    – DE CE TERORISTUL CONDUCATOR BASCAN
    AL ZONEI GAGAUZE,
    – MIHAIL FORMUZAL, NU ESTE ARESTAT
    PENTRU INCITARE LA VIOLENTA IN TIMPUL UNUI MARS PASNIC
    DE LA BALTI DIN 5 AUGUST AL RE-UNIRII NOASTRE CU ROMANIA ?

    – DE CE UN ALT TERORIST GAGAUZ TURC BULGAR,
    – IURI VâLKOV DIN CEADâR-LUNGA,
    CARE LA 22 AUGUST A ATENTAT LA VIATA ANGELEI MERKEL,
    CANCELARUL GERMANIEI, SI A LUI FILAT,
    DE CE ACEST TERORIST NU ESTE JUDECAT PUBLIC ?
    DE CE SE ASCUNDE ADEVARUL DESPRE ACEI CARE STAU IN SPATELE LUI ?

    – DE CE AUTORITATILE ASCUND FAPTELE TERORISTILOR BANDITI RUSOFONI
    CONTRA PATRIOTILOR UNIONISTI MOLDOVENI ?

  3. ION

    Personal cunosc caz cînd …. ista di efrim s-a implicat într-o situați la pronunțarea hotărîrii la curtea supremă de justiție, persoana cîștigă prima instanță, apelula lasă hotărîrea primei instanțe iar CSJ neîntemeiat anulează hotărîrea apelului și primei instanțe și pronunță una nouă. Avocatul s-a interesat cum așa se poate raportorul spune: NU CE VREI TU, INDICAȚIA LUI EFRIM. Și gandunu ista mai spune de dreptate? Să se uite la cumătru său …………….. Slavic Ceban director la departamentul de pușcării.

  4. ion

    Bucatarul de la expozitie, Olesca Aluiefrim trebuie demis fiind implicat in acordarea zilelor de munca, in care puscariasi stateau in celule si sa calculat sporuL 3/1 ADICA AU IESIT INANTE DE TERMEN DIN PUSCARII, TOTI TAC, TOTI AU PRIMIT MITA \SISUL TACE, MILTIA ,MITA, CEI DIN LA PUSCARII, ESCROCI, ASA CA DACA DAI BANU, IESI DIN TEMNITA. cu infractiuni grave.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *