Interviu: „Informaţia independentă şi obiectivă este ca oxigenul pentru o democraţie sănătoasă”

Interviu cu Excelenţa Sa, Stella Ronner-Grubacic, ambasadoare a Olandei la Bucureşti şi Chişinău

— Olanda este una dintre ţările cu cel mai înalt nivel de libertate a presei. Aţi vizitat Republica Moldova în ultimii doi ani, ce părere aveţi despre libertatea presei din R. Moldova?

— După părerea mea, situaţia libertăţii presei este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă Moldova. Mass-media de aici nu este independentă în totalitate şi nu există pluralismul de opinii necesar într-o societate liberă. Acest lucru nu permite cetăţenilor din Moldova să înveţe să-şi facă păreri argumentate despre evoluţia stării de lucruri şi să fie bine informaţi despre direcţia în care se îndreaptă statul lor. Îngrijorarea principală în această situaţie este faptul că majoritatea televiziunilor sunt concentrate în mâinile unor oameni de afaceri de tip oligarhi. Acesta este unul din aspectele despre care am vorbit la Forumul Mass-Media din Moldova la 14 noiembrie. Nu am fost singura care a abordat acest subiect. Mai mulţi colegi ambasadori prezenţi la eveniment, care reprezintă alte ţări ale Uniunii Europene, au fost de aceeaşi părere. Lucrul cel mai important în relaţia mass-media cu cetăţenii, pe care l-am menţionat, a fost că: informaţia venită de la media independentă şi obiectivă este ca „oxigenul” pentru o democraţie sănătoasă care se bazează pe statul de drept.

Stella Ronner-Grubacic a studiat la Universitatea din Amsterdam, apoi a făcut studii postuniversitare la Haga şi la Paris. A lucrat în instituţii diplomatice din Belgrad, Paris, Amsterdam, Zagreb. Este Ambasadoare a Olandei în România şi Republica Moldova din anul 2015.

Dacă privim raportul Freedom House pentru anul 2016, sesizăm următorul mesaj:

„În pofida eforturilor organizaţiilor societăţii civile de a încuraja îmbunătăţirea legislaţiei şi politicilor mass-media, libertatea presei rămâne constrânsă de legislaţia depăşită sau neadecvată, dar şi de presiunile exercitate asupra jurnaliştilor de către oficialii guvernamentali şi de către unii proprietari de mass-media. Concentrarea mass-media în mâinile unor proprietari rămâne o problemă, iar instituţiile de presă mai mici întâmpină dificultăţi în competiţie cu aceste instituţii mari de presă, controlate de către magnaţii puterii sau de oligarhi,” e un citat care explică şi de ce Ambasada noastră susţine proiecte în domeniul mass-media independente. Noi considerăm că vocile independente pot oferi viziuni de alternativă asupra activităţii instituţiilor de stat.

— Totuşi, chiar şi presa independentă are dificultăţi de a informa corect publicul, de vreme ce nu are acces liber la informaţiile publice ce ţin de banii publici şi afacerile cu bani publici. Cum aţi califica libertatea de expresie fără acces la informaţii?

— Într-un stat unde mass-media independentă nu are acces la informaţia publică şi gratuită, este foarte puţin probabil ca aceste instituţii media să poată juca unul din rolurile lor de bază, şi anume: să facă jurnalism de investigaţie sau să se exprime liber şi, de ce nu, să se exprime critic la adresa guvernării, dacă este nevoie. Dacă informaţia corectă este oxigenul, atunci jurnalismul de investigaţie poate fi numit „sarea şi piperul” fiecărei democraţii: în lipsa lui, îţi lipsesc aromele, totul are un gust fad şi în curând vei renunţa la mâncare pentru că simţi că mănânci de fiecare dată acelaşi lucru.

— Puteţi să ne vorbiţi despre câteva practici pozitive de colaborare dintre mass-media şi autorităţi în Olanda? Ce contribuie la o relaţie sănătoasă dintre presă şi oficialii publici?

— Într-o democraţie sănătoasă, jurnalismul care monitorizează actul politic este esenţial. Acesta ajută la prevenirea abuzului de putere şi poate contribui la depistarea unor defecţiuni în sistem. În Olanda au existat mai multe anchete parlamentare care au fost declanşate de constatările făcute de jurnaliştii de investigaţie. De exemplu, ancheta realizată de postul TV olandez „Zembla” privind fraudele de mari proporţii ale unor companii de construcţii. Aceste descoperiri au dus la o anchetă parlamentară imensă în sectorul construcţiilor şi, aici aş mai adăuga, a deschis ochii multor olandezi în legătură cu existenţa cazurilor de corupţie în astfel de domenii. La nivel global, vedem şi dezvăluirile făcute de jurnaliştii de la Panama Papers, şi articolele recente legate de cazul Paradise Papers, care vin cu nişte dezvăluiri revelatoare.

Putem oare să spunem că guvernelor le este pe plac întotdeauna această atenţie din partea jurnaliştilor de investigaţie? Ei bine, orice guvern activ, care se dedică bunăstării populaţiei sale şi este conştient de faptul că are de-a face cu banii contribuabililor, ar trebui, bineînţeles, să accepte această monitorizare, chiar dacă, uneori, acelaşi guvern trebuie să facă nişte alegeri dificile.

Pe de altă parte, puteţi întoarce acest argument în folosul guvernului: dacă se spune că guvernele trebuie să câştige încrederea populaţiei, atunci informaţia deschisă asigură mai multă încredere. Acest lucru se realizează mai uşor dacă jurnaliştilor le este oferit un acces facil la informaţiile publice şi dacă informaţia poate să circule liber. Acesta este conceptul de date deschise – o practică atestată din ce în ce mai des în ţările europene, care ne dă senzaţia de transparenţă şi permite jurnaliştilor să-şi facă treaba profesionist. Sper că, în curând, Ministerul Justiţiei din R. Moldova va permite din nou jurnaliştilor să aibă acces la registrele instanţelor – aşa cum era înainte. (Între timp, jurnaliştii au primit accesul la registrele instanţelor, prin restabilirea motorului de căutare, n.r.)

— În prezent, una dintre cele mai mari provocări în jurnalism este combaterea ştirilor false şi a propagandei. Există vreo strategie care funcţionează bine în Olanda?

— Aceasta este o problemă serioasă care necesită o abordare pe mai multe niveluri şi care are nevoie, pe de o parte, de cele mai moderne tehnologii, iar pe de alta – de introducerea unor prevederi legislative noi sau actualizate, care să abordeze diverse aspecte, inclusiv pe cele de confidenţialitate. În Olanda, ca şi în multe alte ţări europene, aceste acţiuni sunt în plină desfăşurare, dar mai avem încă mult de lucru ca să fim cu adevărat eficienţi.

Depinde mult şi de gradul de conştientizare al cetăţenilor cu privire la acest fenomen relativ nou. Am impresia că pentru consumatorii de ştiri nu există o strategie mai bună decât să verifice din mai multe surse credibile informaţia de care sunt interesaţi. În era noastră digitală, când media veche şi nouă se completează reciproc într-un inovativ nou şi interesant, acest lucru este şi mai important. Or, ştirile au nevoie doar de câteva secunde pentru a face înconjurul lumii, pentru a ajunge la milioane de oameni şi a intra în milioane de case, iar ştirile următoare apar la o distanţă de doar câteva secunde. Totodată, limitele dintre un consumator de ştiri şi un generator de ştiri se estompează tot mai mult. Mulţimea de informaţii şi viteza acestora fac să pară mai complicată sarcina consumatorului de ştiri, de a verifica totul, dar e cu atât mai actual ceea ce zicea biroul de ştiri din Chicago, SUA: „Dacă mama îţi spune că te iubeşte, verifică acest lucru”.

Deci, sfatul meu, în condiţiile în care suntem expuşi cu toţii la ştiri false, este să verificăm de două, de trei ori informaţia, precum şi sursa care oferă această informaţie. Trebuie să fim mai atenţi la ceea ce priveşte sursele media pe care le urmărim, atâta timp cât multe ştiri false şi poveşti de propagandă sunt livrate de pagini web dubioase sau foarte părtinitoare. Şi pentru că astăzi avem tendinţa să trăim în propriile noastre ”sere” informaţionale, ar trebui să verificăm de mai multe ori informaţia pe care o primim de la alte surse, ca să reducem riscurile de a deveni o ţintă perfectă a unei manipulări informaţionale.

Ştiţi prea bine că suntem la începutul celei de-a patra revoluţii industriale. Aceasta a ajuns deja la uşa noastră. Este era informaţiei. De aceea, trebuie să ne obişnuim şi cu faptul că vom fi inundaţi, bombardaţi cu informaţii, 24 de ore din 24. Zilele când puteam citi dimineaţa un cotidian în timp ce savuram cafeaua, ştiind că acela ne-ar oferi informaţii suficiente pentru a fi la curent cu majoritatea evenimentelor importante din ţară şi din întreaga lume, au rămas în urmă. Nu vreau să spun neapărat că trebuie să ne bucurăm sau să ne întristăm. Trebuie să ne adaptăm la această realitate care prezintă un flux continuu de informaţie. Singura limită a acesteia este limita pe care ne-o impunem, făcând alegeri inteligente.

Republica Moldova a stabilit relaţii diplomatice cu Olanda în iulie 1992. În prezent, Ţările de Jos se află în top 20 parteneri de export ai R. Moldova. Companiile olandeze înregistrate în Moldova se ocupă de telecomunicaţii, agricultură, consultanţă, construcţii şi finanţe.
Analiza evoluţiei comerţului exterior arată că în prima jumătate a anului 2017 R. Moldova a înregistrat o creştere de 20% a exporturilor către Ţările de Jos (mai mult decât în România, Federaţia Rusă, Marea Britanie). De asemenea, în această perioadă au crescut importurile din Olanda cu peste 16 la sută, depăşind volumul importurilor din Federaţia Rusă, Belarus, Turcia.
În cadrul ultimului recensământ, Olanda a fost indicată ca ţară de destinaţie pentru mulţi cetăţeni-migranţi din Republica Moldova.

— Olanda este campioană la capitolul calitatea justiţiei şi este cunoscută ca una dintre ţările cu cel mai scăzut nivel de corupţie, ce a făcut şi cum a făcut Olanda ca să ajungă la astfel de performanţe?

— Ori de câte ori mi se pune această întrebare, răspund că o democraţie bazată pe statul de drept nu se formează peste noapte. Nu a fost nici cazul Olandei. Ne-au trebuit peste 200 de ani să stabilim, să formăm şi să maturizăm această democraţie parlamentară pe care o avem acum. Dar chiar şi astăzi nu am făcut chiar totul. Prin asta vreau să spun că nu există „o singură măsură pentru toate”. Nu există un model care să poată fi aplicat în toate ţările. Cu toate acestea, ştim că, pentru ca o democraţie funcţională, bazată pe statul de drept, să existe, sunt necesare mai multe elemente fundamentale, de unele condiţii fără de care, cu siguranţă, aceasta nu va funcţiona. Aceste valori fundamentale ar fi: independenţa sistemului judiciar, alegeri libere şi corecte, respectarea drepturilor omului, tragerea la răspundere a politicienilor în cazul în care li s-au adus anumite acuzaţii, dar şi libertatea de informare, astfel încât oamenii să poată lua decizii gândite şi corecte. Pe scurt: puterile executivă, legislativă şi judiciară ar trebui separate în ramuri diferite, şi nu concentrate în una singură.

Aş mai adăuga, reieşind din exemplul Olandei, că aveţi nevoie de instituţii funcţionale. Succesul unui model precum cel olandez porneşte de la încrederea cetăţenilor în instituţiile naţionale şi, implicit, de la încrederea în integritatea persoanelor care lucrează în instituţiile de stat. Oamenii trebuie să ştie că instituţiile publice sunt deţinute de funcţionari cu o reputaţie bună, funcţionari integri. Trebuie să fie siguri că aceste instituţii sunt pe mâini bune.

— De ce aţi decis să deschideţi un birou al Ambasadei olandeze la Chişinău?

— Guvernul olandez este conştient că situaţia din vecinătatea UE are un impact direct asupra UE, iar instabilitatea în regiune poate afecta şi Olanda. De aceea, guvernul a decis să consolideze prezenţa diplomatică în vecinătatea hotarelor europene, inclusiv în R. Moldova, şi în Belarus. Fiind aici, în R. Moldova, vom putea cunoaşte mai bine cum sunt făcute reformele şi vom putea interacţiona mai uşor cu partenerii noştri din teren. Suntem implicaţi activ în susţinerea organizaţiilor din R. Moldova, îmbunătăţirea situaţiei drepturilor omului pentru toţi cetăţenii R. Moldova, respectarea statului de drept, îmbunătăţirea transparenţei şi consolidarea societăţii civile. Experţii olandezi ajută, de asemenea, guvernarea cu proiecte de asistenşă tehnică menite să contribuie la creşterea capacităţii guvernului de a fi mai transparent.

Pentru conformitate, Alina Radu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Reporter

    terminati odata cu democratia…nu exsta democratie in lume, este o minciuna, este lege si legi care trebuie respectate….presa libera si independenta nue xista este toata inmainile kapitalistilor oligarhilor….europa si sistemul lor judiciar nu este independent…pe prorusi adica pe cei din serbia si fosta yugoslavie ii judeca dar pe ai lor care au bombardat orientul mijlociu si yugoslavia nu ii judeca adica pe cei din asa numita organizatie terorista NATO …pai unde este independenta justitiei si dreptatea ??? ue sa transformat in aceiasi colonie Bruxelul nu este independent ci asculta direct de SUA de boroanii din SUa si de mamuka din bukingam palace

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *