Trăiască Putin, la revedere Europa?

În toți anii de după 1990, noi niciodată nu am avut vreun scrutin electoral lipsit de riscuri. Însă, nici unul nu a fost mai riscant pentru destinele R. Moldova, ca cel de duminică. Potrivit unor surse neoficiale, Rusia a investit enorm în aceste alegeri. Numai pentru proiectul electoral al lui Ion Ceban, candidatul socialiștilor la Primăria Chișinău, a fost pus la bătaie un miliard de lei. Și banii nu sunt tot.

Cele mai frumoase lucruri în politica moldovenească se întâmplă, știți când? În campaniile electorale. Indiferent că sunt prezidențiale, parlamentare sau locale. Așa a fost, așa rămâne. Pe durata celor două luni de campanie, în dependență de imaginația și optimismul fantezist al candidaților, poți vedea și auzi lucruri pe care, cu alte ocazii, nu le poți vedea sau auzi nici vara, nici iarna, nici toamna și nici primăvara. Aici se spun cele mai frumoase povești despre cum ar trebui să fie și nu este viața noastră, cât de fericiți ar trebui să fim și nu suntem, cât de bine și de frumos ar trebui să arăte fiecare sat, orașele noastre și Republica Moldova în tot cuprinsul ei geografic, de la Naslavcea la Giugiulești, cu drumuri (bune) și trotuare, transport confortabil, infrastructură modernă, locuri de muncă bine plătite, suburbii dezvoltate, iluminare stradală, semafoare inteligente, parcări etajate, alimente sănătoase, garanții sociale, servicii publice de calitate, aer curat, apă la robinet și sisteme de canalizare în toate satele, locuri de agrement bine amenajate, disciplină în construcții, renovarea zonelor locative vechi, ordine publică, oprirea exodului, reîntregirea familiilor, grădiniţe moderne, şcoli bine dotate, terenuri de joacă, cluburi sportive și de creație pentru copii, primării fără politică (?!), Moldovă fără corupție…

Nu sunt improvizații, sunt unele din angajamentele electorale, extrase din programele mai multor candidați la șefia primăriilor locale, pe care le putem regăsi, mai mult sau mai puțin, în programele fiecăruia dintre concurenții înscriși în cursa electorală pentru 20 octombrie. Mi-ași dori și ar fi minunat să se întâmple ceea ce zic. Întrebarea vine: de unde bani pentru ceea ce promit, din ce fonduri și bugete, ce fel de bani, curați sau furați, că toate costă, iar R. Moldova, din prădată și sărăcită, după cum a fost în ultimii ani, este azi și mai chinuită. Răspunsurile diferă. Unii dintre candidați prubuluiesc de unde, alții tac acest lucru sau pur și simplu promit schimbări, fără să anine tema banilor. Să fie clar: bani, de care au existat pe timpul guvernări PDM (Plahotniuc) nu vor mai fi. Plahotniuc a plecat și, evident, și-a luat, băiatul, cu el și banii, cu care-și putea permite să cumpere pe oricine și orice. Doi: Rusia nu are bani pentru noi și nici interesul să investească (așa după cum nu a investit de la 1991 încoace nici o rublă) în programele de dezvoltare a satelor și orașelor noastre și a crea infrastructuri moderne în fostele (pentru ea) periferii ale URSS. Noi știm ce vrea Putin și care este „programul lui electoral” (interesul) pentru R. Moldova. Unul strict politic, unul imperial: finanțarea din gros (a recunoscut-o personal și Igor Dodon) a PSRM, ca partid-marionetă, prin care Rusia ar relua controlul definitiv asupra R. Moldova și ar readuce-o în zona sa de influență, ceea ce ar însemna „Trăiască Putin, la revedere Europa”. Și trei: bani, la modul serios, pentru proiecte de dezvoltate a R. Moldova, poate oferi doar Uniunea Europeană (UE), iar UE nu va da niciodată, nici un ban pentru partide ca cel al lui Dodon (PSRM), al lui Șor sau pentru PDM, care a compromis, în anii de guvernare, toate înțelegerile și acordurile cu partenerii noștri din Vest.

Nu sunt nici membru și nici agentul electoral al vreo unui partid politic sau concurent independent, dar sugestia mea pentru oricine vrea să aleagă (nu să voteze), pentru oricine a stat în genunchi în 1990 în Piața Marii Adunări Naționale sau a fost solidar cu ei, să nu voteze cu socialiștii sau cei de o teapă cu ei. Dodon și socialiștii lui Dodon sunt mai periculoși pentru R. Moldova, în plan politic, decât au fost Voronin și comuniștii lui Voronin la vremea lor.

Duminică, mergem la vot, adică ar trebui să facem asta. Câți vor face-o, greu de spus, tot așa cum e greu să spunem și câți nu vor face-o. Ceea ce putem spune cu siguranță e că, la sate, rata de participare la vot va fi mult mai mare, decât la orașe. Și asta, pentru că lucrurile aici sunt mult mai clare, aici lumea are de ales dintre cei pe care-i cunoaște nu din auzite, ci din viața de toate zilele, știe cine sunt, cum sunt, de-a cui sunt și de ce sunt ori nu sunt buni. Pentru cele 898 de primării în competiție s-au înscris peste 4000 de concurenți și 20 de partide politice, cu 600 mai mulți candidați decât la alegerile din 2015. A crescut prestigiul funcției de administrator local sau interesul partidelor pentru această funcție?

Scrutinul electoral de duminică este unul special și esențial pentru R. Moldova în actuala conjunctură politică, cu o guvernare hibrid, suspectă și neclară. În toți anii de după 1990, noi, de fapt, niciodată nu am avut vreun scrutin electoral lipsit de riscuri. Însă, niciunul nu a fost mai riscant pentru destinele R. Moldova. Potrivit unor surse neoficiale, Rusia a investit enorm în aceste alegeri. Numai pentru proiectul electoral al lui Ion Ceban, candidatul socialiștilor la Primăria Chișinău, a fost pus la bătaie un miliard de lei. Și banii nu sunt tot. Igor Dodon a fost săptămâna trecută în musafirie la Comrat, iar săptămâna aceasta, în ajun de alegeri, s-a întâlnit cu mai mulți ierarhi din cadrul Mitropoliei Moldovei. Miza e mult mai mare decât alegerile locale. Prin scrutinul de duminică, în care socialiștii pretind întâietatea, se pun bazele alegerilor prezidențiale din anul viitor (în care Dodon pretinde un al doilea mandat) și, posibil și a unor parlamentare anticipate, de ce nu? Iar în cazul în care stânga pro-rusă (inclusiv „nași”-știi lui Renato Usatîi, la Bălți) se va întâmpla să domine rezultatele scrutinului de duminică, nu este exclus să repetăm precedentul din 1993, când agrarienii, după ce au pus la locale stăpânire pe 70% din primării, au „luat” Parlamentul în 1994 și au făcut dezastru.

Pe 20 octombrie, ca, după, să nu avem zile de doliu pentru R. Moldova, mergem la vot. Avem de unde alege. Să alegem.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *