Geanta noului procuror

Eram la o discuţie jurnalistică despre (ne)reforma Procuraturii Generale. Discutam despre (ne)onestitatea demnitarilor, despre (ne)sinceritatea lor şi despre (in)acţiunile procurorilor în multe cazuri de corupţie, fraude şi chiar omoruri. Am început a ne întreba cine ar putea fi următorul procuror general. Unul diferit prin onestitate, curaj şi sete de justiţie în interesul cetăţenilor. L-am remarcat pe dată în cadrul acelei discuţii. Îşi făcea mereu notiţe. Avea o foaie împăturită, pe care scria rapid, pe diferite laturi ale foii. M-a impresionat pixul. L-am şi probat. Era din cele cu cerneală, care scriu ferm şi nu zgârie foaia. Mi-am dat seama că aşa arată un om care face observaţii în orice situaţii, are mereu la îndemână instrumente care să îl ajute să descrie un tablou corect.

M-am întrebat chiar ce ar face el la o vânătoare. Dacă s-ar pomeni să fie martor la o omucidere? Sigur că şi-ar nota toate detaliile şi ar demonstra din prima zi publicului că ancheta se face în baza probelor şi că toate probele sunt la strictă evidenţă.

Avea o gentuţă neagră compactă. Nu m-am abţinut. L-am întrebat cu discreţie ce are în geantă. A deschis-o imediat şi mi-a prezentat un şir de obiecte pe care le are asupra sa în fiecare zi: dictafonul, aparatul foto, o umbrelă, foi albe de rezervă şi, desigur, pixul cela care scrie ferm.

A scos imediat aparatul foto şi a făcut câteva poze, documentând ce era în jur. L-am întrebat ce face cu dictafonul, nefiind un reporter angajat undeva, nefiind de fapt silit de nimeni şi de nimic pe lume să ia notiţe, poze, voci. “Primul meu dictafon avea 6 kilograme. Cu acesta e mai simplu. Îl port zilnic cu mine. Când îmi vin idei, gânduri, când observ ceva – înregistrez, ca să fie exact, ca să am dovada.”

Acasă are grămezi de casete cu înregistrări. Teancuri de foi cu notiţe. Mii de poze, documente veritabile. Alte zeci de mii le are în memorie. Şi mai adună. Şi nu le confundă. E lucid şi foarte înţelept. Urmăreşte cazul omorului de la vânătoare cu interes. Aduce vorba oricând despre omorul neelucidat al lui Vadim Pisari din 1 ianuarie 2012. Citează alte crime neelucidate. Vorbeşte dur despre laşitatea din fotoliul public.

E bun, m-am gândit, e foarte bun pentru postul de Procuror General. Lucid, calm şi cu spirit de observaţie. E ergonomic, dacă putem spune aşa. Are tabieturi, dar nu ar putea afecta bugetul de stat. L-am întrebat de unde are pixul acesta strălucitor. “L-am cumpărat când a început războiul în Golf. Mi-am cumpărat atunci vreo 5, costau vreo rublă fiecare. S-au mai stricat. Acesta e ultimul”. Şi foile pe care scrie nu sunt simple, am văzut de departe că nu sunt simple. “Sunt foi de hârtie finlandeză. Am acasă un teanc. Le-am primit cu mulţi ani în urmă la un congres.” Nu l-am întrebat ce mănâncă, de mănâncă, şi ar fi fost total stupid să îl întreb de are vacanţe, şi dacă s-ar putea duce la munte după ce ar fi asistat la un omor.

Pe fundalul acestei laşităţi publice aproape naţionale, cu 30 de persoane mute, cu procurori, politicieni, judecători, demnitari care au tăinuit o crimă şi s-au ascuns de ei înşişi, mă rupea să îl întreb: “Dumneavoastră, stimate scriitor Vladimir Beşleagă, la vârsta de 82 de ani, de ce purtaţi peste tot dictafonul, pixul şi aparatul foto, de ce vă faceţi mereu notiţe, de ce participaţi la întrunirile publice, de ce citiţi atât de mult, de ce scrieţi atât de drept?”

Câtă reformă ar face un om onest, neotrăvit de sete de averi şi influenţe interlope, câtă autoritate ar emana într-un batiment însurit de probleme de sistem.

R Moldova a avut până acum 8 procurori: Demidenko, Postovan, Catană, Iuga, Rusu, Balaban, Gurbulea, Zubco. Toţi 8 au dispărut din vizorul public de cum au fost demişi, nu s-a mai auzit nimic despre ei. E nevoie de un procuror afirmat în onestitatea sa. Unul care nu ar face mai rău sistemului, iar dacă nu ar ieşi reforma, măcar ar scrie nişte romane, care ne-ar face celebri. Vă imaginaţi un “Sânge pe zăpadă” după vânătoarea cu demnitari? Şi poate un nou “Vrei să zbori la lună?”.

 

Alina Radu, alina.radu@zdg.md

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *