Adevărul, pe jumătate (II)

La 14 octombrie, programul de ştiri de la Televiziunea publică a spus 13 adevăruri pe jumătate. În alte zile, numărul acestora e mai mic, alteori – şi mai mare. De obicei, la weekend, sunt servite neadevăruri exclusive, astfel încât telespectatorii să uite pe ce lume trăiesc. Astfel, din zi în zi, oamenii încep a se obişnui cu acest fel de a spune ştirile. Deprinderea devine tot mai periculoasă, deoarece intrăm în campania electorală.

Pe parcursul acestei săptămâni, la Chişinău, au ajuns câteva semnale importante, privind relaţiile de viitor ale R. Moldova cu Uniunea Europeană (UE). Mă refer aici la şansele de încheiere a unui nou acord UE-RM, discutate la recenta reuniune a miniştrilor de Externe din ţările membre UE. Aceste eforturi ale oficialilor europeni, însă, de a conferi un alt statut cetăţenilor R. Moldova, pot deveni nule, dacă dreptul la o informare echidistantă şi obiectivă, la o justiţie adevărată, vor fi neglijate şi în continuare de autorităţile de la Chişinău.

Postul public de televiziune, singurul, se pare, care acoperă întreg teritoriul dintre Prut şi Nistru, dar şi cel de peste Nistru, controlat de Federaţia Rusă, are şanse să devină frâna cea mai importantă pe traseul european al R. Moldova, o frână la care, în condiţii speciale, ar visa participanţii la trafic, afectaţi tot mai frecvent de accidente groaznice. Administratorii acestei instituţii, de fapt, autorităţile centrale, care dictează politica editorială de acolo, nu acceptă să înţeleagă că, în Europa, instituţiile democratice, dezaprobă adevărurile trunchiate.

Miercuri dimineaţă, dl Nicolae, din Rîbniţa, a telefonat la redacţie să ne spună că, marţi, de Hramul Chişinăului, programul de ştiri i-a ofensat pe toţi oamenii de bună credinţă din R. Moldova. “Am vrut şi noi să vedem cum a fost sărbătorit Hramul Chişinăului, pentru că rudele ne-au povestit, la telefon, cât de frumos, cât de impresionant a fost, dar, ceea ce a prezentat programul “Mesager”, ne-a mâhnit nespus de mult”, ne povestea cititorul. El aşa şi nu şi-a

putut explica din ce cauză a fost nevoie de acel pasaj NO COMMENT, realizat nu se ştie pe unde şi nu se ştie când… “Erau, probabil, secvenţe surprinse după Sărbătoarea Vinului, atunci străzile au fost atât de tare încărcate cu gunoaie”, crede dl Nicolae.

Episodul a succedat un reportaj de la serviciul divin, oficiat la Catedrala “Acoperemântul Maicii Domnului”. Deşi, ca de fiecare dată, cu prilejul acestei sărbători, la eveniment participaseră şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, postul public de televiziune a fugit cu camera de luat vederi peste feţele creştinilor, incomodându-i, în timpul pioaselor rugăciuni, pentru care aceştia veniseră la biserică. Totodată – nici într-o secvenţă nu au fost văzute autorităţile oraşului. Dacă primar ar fi fost Vasile Ursu sau Veaceslav Iordan (vă amintiţi alte zile de Hram, de pe timpul când aceştia gestionau treburile urbei?), televiziunea ar fi fost cu ochii pe ei, negreşit, lustruindu-le imaginea. Ar fi inclus în reportaj şi un cuvânt de salut, rostit cu “inteligenţă” specială de omul mănuşilor roşii. Aşa, însă, cum la serviciul divin nu era nici urmă de Ursu sau Iordan, televiziunea nu a mai avut altă treabă.

Pe parcursul aceluiaşi buletin de ştiri, de marţi seara, încercam să înţeleg din ce cauză Televiziunea noastră Publică evită să relateze despre alcoolici şi despre alcoolism? Din ce cauză, bunăoară, din acelaşi program, a lipsit, cel puţin o ştire, despre rezultatele Studiului elaborat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, “Consumul şi abuzul de alcool în R. Moldova: evaluarea situaţiei şi impactului”? Să fie cauzată tăcerea asupra datelor acestui studiu de faptul că cercetările arată R. Moldova drept o ţară cu o cultură a consumului şi abuzului de alcool puternic înrădăcinată? Or, potrivit studiului, cel mai înalt nivel al consumului de băuturi alcoolice este înregistrat în rândul populaţiei de 20-44 ani, cu studii medii de specialitate şi cu un nivel relativ înalt de venituri. În prezent, în R. Moldova, 4% din numărul populaţiei consumă zilnic alcool, adică sunt bolnavi de alcoolism.

Aşa cum cei de la Televiziunea Publică nu preferă să abordeze tema acestei maladii greu de tratat, alcoolismul, ştiriştii de acolo fug şi de subiectele legate de foame. Tot marţi am aflat că R. Moldova a fost inclusă printre cele mai flămânde state din lume, în urma unei cercetări efectuate în cadrul Indexului global al foamei, 2008, elaborate de Institutul de cercetare în domeniul politicilor alimentare din SUA.

Din cele 88 de state ale lumii, cercetate sub aspectul problemelor economice şi a nivelului sărăciei, R. Moldova a ajuns printre cele mai flămânde 30 de state, alături de Cuba şi Peru. Să nu fi fost suficient de clare aceste statistici pentru cei de la TVM? Să nu aibă oare angajaţii televiziunii, inclusiv şefii acestei instituţii, rude sărăcite de comunism, cu feţe palide de foame?

Alte teme, la fel tăcute, sau spuse pe jumătate sunt: cazul cameramanului PRO TV Chişinău, Mihai Şambra, bătut de poliţişti şi tentativa Ministerului de Interne de a fabrica un dosar cu martori falşi; acuzaţiile membrului Comisiei Electorale Centrale (CEC), Nicolae Gârbu, potrivit căruia CEC s-ar conduce în activitatea sa de motive politice, făcând jocul PCRM, şi că nu ar desfăşura într-un mod eficient pregătirile către alegerile parlamentare din 2009.

Din această dimineaţă, consilierul prezidenţial Mark Tkaciuc, cel despre care se spunea că ar fi fost “eminenţa cenuşie a preşedintelui”, nu mai deţine această funcţie. Dacă este adevărat că acest consilier dicta politica în stat, inclusiv la televiziune, ar fi să mai rămânem şi astăzi în faţa televizorului, pentru că de azi se încheie “era Tkaciuc” şi, nimic deosebit, începe “era Stati”.

Aneta Grosu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *