Internetul: între libertate și control total
Rusia rămâne fără internet. Acest lucru se întâmplă în sec XXI, când internetul nu reprezintă doar tehnologie, dar și libertate – libertatea de a ști, de a comunica și de a înțelege lumea. Într-o epocă în care informația circulă cu viteza luminii, accesul la internet echivalează, în mod direct, cu accesul la adevăr.
În primul rând, internetul oferă acces nelimitat la informație din orice colț al lumii. Oricine poate citi știri internaționale în timp real. În al doilea rând, internetul permite menținerea legăturii cu cei dragi – indiferent de distanță. Aplicații precum WhatsApp, Messenger sau Telegram fac posibilă comunicarea instantanee, prin mesaje, apeluri audio sau video. Astfel, oamenii pot transmite imagini, video sau texte despre ceea ce se întâmplă în localitatea lor, iar platforme precum YouTube sau X (fost Twitter) transformă utilizatorii în martori direcți ai realității.
Internetul vs. URSS
În acest context, limitarea accesului la internet devine o acțiune nu atât tehnică, cât politică. Regimul lui Vladimir Putin restricționează accesul la informație exact pentru a reduce toate avantajele enumerate mai sus, justificând aceste măsuri prin „combaterea extremismului” sau „securitate națională”.
În realitate însă, această strategie pare să vizeze exact contrariul valorilor internetului: eliminarea accesului liber la informație, reducerea contactului cu exteriorul și controlul mesajului public.
Rezultatul unei astfel de politici este o revenire în perioada anilor ’80, când Uniunea Sovietică controla strict fluxul de informații, ieșirea din URSS era limitată, iar cetățenii aflau despre lumea externă doar prin intermediul propagandei oficiale. Astăzi, în lipsa accesului la platforme independente, există riscul repetării aceluiași model: o societate izolată informațional, în care adevărul este dictat de autorități.
Telegram: da sau nu?
Deci, Rusia blochează intens platformele internaționale care nu se află sub controlul acesteia. Compania „Meta”, care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, a fost declarată „organizație extremistă”. Iar situația aplicației „Telegram” este ambiguă, Moscova acuzându-l pe fondatorul Telegram, Pavel Durov, că ar tolera activități criminale pe aplicație.
Durov, în pofida originilor rusești, are o relație complexă cu autoritățile ruse. În trecut, acesta a refuzat să ofere datele utilizatorilor de Telegram serviciilor de securitate ale F. Ruse, ceea ce a dus la încercări de blocare a aplicației. Ulterior, interdicția a fost scoasă, fapt ce ridică întrebări privind existența unui posibil compromis. În 2026, Moscova a pornit, totuși, un dosar penal împotriva lui Durov, acuzând că Telegramul ar facilita activități teroriste. În acest mod, Kremlinul încearcă să-l preseze pe Durov.
Respectiv, dacă după tot acest tam-tam Telegramul nu va fi complet blocat în Rusia începând cu luna aprilie, așa cum s-a anunțat, concluzia logică ar fi că există un anumit grad de cooperare între cele două părți, pentru că platformele care nu acceptă compromisuri sunt eliminate din spațiul informațional rus.
Mecanism de supraveghere
În discursurile oficiale, inclusiv în cele ale lui Putin, platformele independente sunt prezentate drept „pericol”. Dar… pericol pentru cine? Pentru Rusia? Nu cred! Pentru Putin și cei care au dezlănțuit războiul în Ucraina? Puțin probabil.
De facto, nu este vorba despre pericol, ci despre control. Obiectivul lui Putin este clar: controlul absolut asupra societății – nu doar asupra acțiunilor cetățenilor, ci și asupra gândirii lor. Pentru a realiza acest lucru, este necesară monitorizarea comunicării private și limitarea accesului la surse alternative de informare. Astfel, „adevărul” devine unic – cel transmis de falsul „țar”.
În acest context, în Rusia a fost lansată platforma de mesagerie „MAX”, o alternativă locală destinată înlocuirii aplicațiilor internaționale. Proiectul însă se confruntă cu o problemă majoră: lipsa de încredere. Chiar și deputații ruși evită să utilizeze această aplicație, temându-se că mesajele lor ar putea fi monitorizate. Aceste aspecte transformă „MAX”-ul dintr-un instrument de comunicare într-un mecanism de supraveghere.
Pericol vs. control
Să facem o paralelă a situației create în Rusia cu cea din R. Moldova. La noi nu este blocat internetul, iar cetățenii au acces liber la informație globală. Blocările existente vizează doar site-urile / canalele TV afiliate Kremlinului, care răspândesc dezinformare sau propagandă, în special în contextul războiului din Ucraina.
Să vedem despre care site-uri este vorba și motivul blocării lor. În prezent, în țara noastră sunt blocate peste 30 de pagini web, cum ar fi: „Primul în Moldova”, „RTR Moldova”, „Accent TV”, „NTV Moldova”, „TV6”, „Orhei TV” etc.
Alexandru Musteața, șeful SIS, a declarat în 2023 că aceste posturi TV își realizează activitatea cu „multiple încălcări ale legislației”, constatate atât de Consiliul Audiovizualului, cât și de SIS.
„Reprezintă un pericol la adresa securității informaționale. Aceste posturi promovează constant narative manipulatoare, care, alături de agresiunea informațională promovată de factorul extern, generează o sursă suplimentară de instabilitate în vecinătatea Ucrainei, a NATO și a UE. Politica editorială a acestor posturi este orientată spre lansarea unei campanii de dezinformare în interesul persoanelor fizice sau juridice incluse în listele de sancțiuni internaționale ale UE, SUA, precum și grupul criminal Șor. În același timp, pentru exercitarea influenței hibride externe din partea actorului statal Federația Rusă (…)”, a afirmat Musteața.
Ce prezentau, de facto, aceste platforme? Multe dintre ele retransmiteau mesajele Kremlinului, prezentând războiul dus de Rusia în Ucraina drept o „operațiune de eliberare”, nu drept o invazie; publicând falsuri despre R. Moldova, care ar fi „controlată de Occident” sau care și-ar pierde suveranitatea, dar și alte manipulări, inclusiv dezinformări privind aderarea la UE.
Totuși, deși mai multe televiziuni și site-uri au fost blocate, unele dintre ele continuă să fie prezente pe alte frecvențe sau migrează pe anumite pagini web. În acest sens, Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente, organizație care administrează portalul „Stop Fals”, specializat în demontarea falsurilor și a narațiunilor propagandistice, constată că, deși în spațiul mediatic al R. Moldova sunt mai puține posturi de televiziune pro-ruse după ce mai multe licențe de emisie au fost suspendate de autorități, acestea și-au mutat programele pe alte posturi și sunt active online.
„Nu este un secret pentru nimeni, aceste televiziuni, conținutul acestora, a migrat către alte televiziuni, dar în special, pe spațiul online, unde continuă să fie distribuite diverse speculații și falsuri pentru a discredita nu doar guvernarea, că este absolut normal să critici guvernarea dacă o faci factual, dar sunt distribuite falsuri de natură să discrediteze Uniunea Europeană, NATO, parcursul european al Moldovei și, în general, tot felul de falsuri pentru a crește temperatura socială în R. Moldova, pentru a provoca, eventual, proteste cu scopul foarte clar de a deturna situația democratică a țării noastre.”
Astfel, spațiul mediatic al R. Moldova continuă să fie expus influenței rusești prin intermediul mass-mediei deținute de cetățeni ai F. Ruse sau controlate de politicieni din formațiuni pro-ruse.
Respectiv, diferența dintre blocarea internetului și a aplicațiilor de comunicare în Rusia și a canalelor TV sau site-urilor cu agendă propagandistică în R. Moldova constă în scopul care stă la baza acestor blocări: în primul caz este vorba despre control total, iar în al doilea – despre protecția spațiului informațional împotriva manipulării.
