Când cei care „apără familia” vând copii: de la adopții forțate la tabere de propagandă
În Rusia, recent, a fost arestată președinta organizației publice interregionale pentru protejarea valorilor familiale, care, împreună cu alte două persoane, este acuzată de trafic de copii. Prin urmare, cea care ar fi trebuit să respecte valorile familiei, să lupte pentru drepturile copiilor, de facto, îi vindea.
Aceasta însă este o practică obișnuită pentru Rusia. Oricât de barbar nu ar părea pentru secolul XXI, în această epocă „civilizată”, un stat încă mai poate să ia cu forța copii de la familiile lor, să-i transporte, să le falsifice identitatea şi, în unele cazuri, să-i predea altor familii ca pe nişte obiecte. Aceasta este realitatea cu care se confruntă mii de familii ucrainene de la începutul invaziei ruse din 2022: copiii sunt transferați în Rusia sau în teritoriile ocupate, înregistrați drept „orfani”, supuși „spălării de creiere” pro-Kremlin și „adoptați”.
Cum statul rus oferă spre „adopție” copii ucraineni
Experții independenți (inclusiv Raportul Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului din 21 martie 2025) indică faptul că mai bine de 19 mii de copii ucraineni au fost deja transferați forțat sau deportați. Cifrele reale însă pot fi mult mai mari, din moment ce nu se știe cu exactitate ce se întâmplă pe teritoriile ucrainești ocupate.
Copiii sunt separați de familiile lor în contextul atacurilor, evacuați ori mutați în instituții din zonele ocupate, iar în multe cazuri li se schimbă documentele sau li se conferă cetățenie rusă. Unii copii au fost ulterior plasați în centre pentru adopții din Rusia ori trecuți prin proceduri „legale” rusești care fac reîntoarcerea dificilă.
Un raport al Yale School of Public Health a identificat peste 200 de tabere de reeducare, militarizare şi îndoctrinare a copiilor ucraineni care au fost luaţi forțat sau prin șiretlic din familiile lor.
Mai mult, autorităţile ocupante din regiunea Luhansk au publicat un catalog online cu aproape 300 de copii ucraineni „ofertaţi” pentru adopţii rapide, sortaţi după vârstă, culoare a ochilor, statură. Baza de date rusească însă descrie copiii înregistrați drept „orfani și copii rămași fără îngrijire părintească”, nu drept copii furați de pe la casele lor.
Mandat de arestare pe numele lui Putin
Adopția ilegală a copiilor ucraineni însă a început odată cu invazia Rusiei pe scară largă. Pentru a facilita acest proces, în mai 2022, președintele rus, Vladimir Putin, a semnat un decret privind procedura simplificată de acordare a cetățeniei ruse orfanilor din Ucraina, inclusiv celor din regiunile nerecunoscute „L-DNR”. În plus, cetățenii F. Ruse pot adopta copii deportați din Ucraina, inclusiv din teritoriile ocupate din Donbas, în conformitate cu „acordul” semnat între Rusia și „L-DNR”.
Ziarul de Gardă a scris despre aceste proceduri încă în august 2022, când pe site-ul Oficiului pentru Familie și Copilărie al orașului Krasnodar se menționa că „peste 1000 de copii din Mariupolul eliberat și-au găsit deja familii noi în Tiumen, Irkutsk, Kemerovo și pe teritoriul regiunii Altai. Peste 300 de bebeluși sunt ținuți temporar în instituțiile specializate ale regiunii Krasnodar…”.
Informația dată a dispărut de pe portal imediat după ce autoritățile ucrainene au anunțat despre adopția ilegală a copiilor ucraineni.
Oficialii ruși au respins acuzaţiile, catalogându-le drept propagandă. Ulterior însă, în martie 2023, Camera preliminară a Curții Penale Internaționale (CPI) de la Haga a emis mandate de arestare pe numele președintelui F. Ruse, Vladimir Putin, și al comisarei prezidențiale pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, în legătură cu deportarea ilegală a copiilor ucraineni.
Acțiunile autorităților ruse încalcă grav Convenția de la Geneva din 1949 privind protecția persoanelor civile pe timp de război, care prevede obligația statului ocupant de a nu modifica starea civilă a copiilor, precum și Convenția ONU cu privire la drepturile copilului din 1989. În acest context, organizații internaționale şi parlamente europene au condamnat această practică de încălcare gravă a drepturilor copilului, calificând-o drept crimă de război.
Mii furați – sute reveniți
Periodic, apar știri despre revenirea copiilor ucraineni acasă. Recent, președintele țării vecine, Volodimir Zelenski, a anunțat că, grație inițiativei Bring Kids Back UA, de la începutul războiului, Ucraina a reușit să repatrieze din Rusia 1625 de copii. Totuși, numărul copiilor care sunt ținuți forțat în F. Rusă (circa 19 000–19 500) depășește considerabil numărul celor care au reușit să revină la familiile lor.
De această problemă este preocupată și prima doamnă a Statelor Unite ale Americii, Melania Trump, care, în vara anului 2025, în cadrul summitului din Alaska, a transmis liderului rus, prin intermediul soțului ei, Donald Trump, o scrisoare care aborda situația copiilor din Ucraina. Melania Trump susține că a primit răspuns de la Putin și că acesta s-a arătat disponibil să divulge „informații obiective și detaliate ce reflectă situația actuală a copiilor ucraineni care locuiesc în Rusia”. Cât de multă încredere putem avea în cuvintele lui Putin ne va arăta viitorul. Trecutul însă demonstrează că promisiunile lui nu valorează nimic.
Și Biroul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului a declarat că, de la începutul invaziei sale pe scară largă în Ucraina, Rusia a provocat suferinţe inimaginabile în cazul a milioane de copii ucraineni.
„Eurasia”, tabere și propagandă
Problema încălcării drepturilor copiilor de către F. Rusă însă nu se limitează la frontiera ucraineană. Anchete jurnalistice din R. Moldova au arătat că organizații precum „Eurasia/Evrazia”, asociate cu figuri politice controversate, au organizat în Rusia programe de tip „excursii/tabere” pentru copii moldoveni, în care aceștia au fost expuși narațiunilor pro-Kremlin și unui conținut istoric reinterpretat (de exemplu, glorificarea „eliberatorilor” sovietici).
Acest lucru a fost confirmat de investigația ZdG, potrivit căreia zeci de copii din R. Moldova au participat la o tabără de odihnă din F. Rusă prin intermediul unui program finanțat de organizația „Eurasia”, controlată de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în dosarul „Furtul miliardului”. Scopul programului ar fi fost „modelarea imaginii Rusiei în ochii tinerei generații”, se arată pe site-ul organizației. Paradoxal este faptul că copiii din R. Moldova au fost duși în tabăra de odihnă „Orlionok”, unde anterior au fost ținuți în mod forțat copii ucraineni „pentru reeducare și adopție”.
Și unele investigații internaționale au documentat modul în care ONG-uri și „programe” sponsorizate de rețele politice sau oligarhice (în unele cazuri legate de Ilan Șor și structuri conexe) au folosit pachete gratuite de „excursii” și activități pentru a cultiva în rândul copiilor și tinerilor viziuni proeurasiene, antieuropene sau nostalgice față de politica externă rusă.
Aceste practici ridică întrebări serioase privind siguranța copiilor din R. Moldova care merg în astfel de „excursii” și felul în care acestea le pot influența, pe termen lung, modul de a gândi și de a vedea lumea. Din acest motiv, este foarte importantă verificarea celor care organizează astfel de evenimente, mai ales în contextul în care și copii ucraineni au mers în „excursii” similare, iar unii dintre ei nu au mai revenit, fiind forțați să rămână pe teritoriu străin.
Astfel, când un regim care spune că apără „valorile familiei” este acuzat că răpește copii, îi dă spre adopție forțată și le schimbă identitatea, nu mai vorbim despre familie, ci despre lipsă de libertate și manipulare. Iar modelul rusesc de „familie” nu este decât un instrument de influenţă al unui regim autoritar.
