Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin. Ce (nu) riscă președintele Rusiei?

Camera preliminară a Curții Penale Internaționale (CPI) de la Haga a emis, pe 17 martie, un mandat de arestare pe numele președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, și al comisarei prezidențiale pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova. Aflați ce semnificație are acest mandat la nivel mondial, care a fost reacția UE, răspunsul oficialilor ruși, dar și care sunt riscurile reale pentru Putin.

Pe site-ul CPI este specificat că, în conformitate cu articolele Statutului de la Roma, Putin este suspectat de crimă de război, mai exact – de transferul ilegal și deportarea populației, inclusiv a copiilor, din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Rusia. Potrivit Curții, crimele au fost comise pe teritoriile ocupate cel puțin din 24 februarie 2022.

„Există motive rezonabile să se creadă că Putin poartă răspundere penală personală pentru infracțiunile menționate mai sus, pentru săvârșirea unor acte în mod direct, împreună cu alții sau prin intermediul altora, pentru neexercitarea unui control adecvat asupra subordonaților civili și militari care au săvârșit aceste fapte”, a remarcat instanța.

Comisara pentru drepturile copilului a președintelui Federației Ruse, Lvova-Belova, este și ea suspectată de implicare în deportarea copiilor ucraineni. 

Camera preliminară a recunoscut că există motive rezonabile pentru a crede că fiecare suspect este responsabil pentru crimă de război și, prin urmare, a emis mandate de arestare.

Adopția ilegală a copiilor ucraineni de către cetățenii Federației Ruse

Ziarul de Gardă a scris în  august 2022 că Federația Rusă continuă să răpească copii de pe teritoriul Ucrainei și să aranjeze adoptarea lor ilegală de către cetățeni ruși. Acest lucru a fost raportat de Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei cu referire la site-ul Oficiului pentru Familie și Copilărie al orașului Krasnodar, unde se menționa că „peste 1.000 de copii din Mariupolul eliberat și-au găsit deja familii noi în Tiumen, Irkutsk, Kemerovo și pe teritoriul regiunii Altai. Peste 300 de bebeluși sunt ținuți temporar în instituțiile specializate ale regiunii Krasnodar…”.

Deși în data de 23 august, când informația a apărut pe portal, aceasta era deschisă pentru public, după ce autoritățile ucrainene au anunțat despre adopția ilegală a copiilor ucraineni, această informație a fost închisă pentru utilizatori, iar pe site a apărut o notă în care se spunea că „oaspeții nu au acces pentru a vizualiza articolele din această secțiune”. Cu toate acestea, motorul de căutare indica faptul că materialul era încă pe site, dar cu acces închis.

Ulterior, pe site-ul Oficiului pentru Familie rus a apărut o informație precum că acesta a fost supus unui atac cibernetic și că știrea despre copiii din Mariupol nu ar fi fost publicată de reprezentanții Oficiului.

Această informație a apărut după ce autoritățile ucrainene au punctat că „acțiunile Federației Ruse încalcă grav Convenția de la Geneva din 1949 privind protecția persoanelor civile pe  timp de război, care prevede obligația statului ocupant de a nu modifica starea civilă a copiilor, precum și Convenția ONU cu privire la drepturile copilului din 1989”.

Amintim că pe 30 mai 2022 președintele rus, Vladimir Putin, a semnat un decret privind procedura simplificată de acordare a cetățeniei ruse orfanilor din Ucraina, inclusiv celor din regiunile nerecunoscute „L-DNR”. În plus, cetățenii F. Ruse vor putea adopta copii deportați din Ucraina, inclusiv din teritoriile ocupate din Donbas, în conformitate cu „acordul” semnat între Rusia și „L-DNR”.

În prezent, Ucraina a identificat peste 16.000 de copii deportați din teritoriile ocupate, 308 copii au fost returnați.

În februarie 2023, Observatorul Conflictelor și Laboratorul de Cercetare în Științe Umaniste din Yale au colectat informații despre cel puțin 6.000 de copii din Ucraina, cu vârsta cuprinsă între 4 luni și 17 ani, care au fost sau sunt ținuți în tabere rusești și în alte instituții după 24 februarie 2022.

Scopul sechestrării acestora ar fi „reeducarea politică”. Potrivit cercetătorilor, rețeaua de tabere este coordonată de Guvernul Federal al Rusiei.

Reacția Ucrainei vs reacția Rusiei

Biroul Procurorului General al Ucrainei susține că acum Putin are statut oficial de suspect într-o crimă internațională. Iar mandatul de arestare înseamnă că și dincolo de hotarele Rusiei Putin poate fi reținut și adus în instanță.

„Lumea a primit un semnal că regimul criminal rus, precum și conducerea și acoliții săi vor fi trași la răspundere. Aceasta este o decizie istorică pentru Ucraina și pentru întregul sistem de drept internațional”, a declarat procurorul general al Ucrainei, Andrei Kostin.

Ministerul rus de Externe, la rândul său, a spus că deciziile CPI nu contează pentru Federația Rusă.

„Rusia nu este parte a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu poartă obligații în temeiul acestuia. Rusia nu cooperează cu acest organism, iar posibilele „rețete” de arestare venite de la Curtea Internațională vor fi nule din punct de vedere juridic pentru noi”, a scris Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.

Ce importanță are mandatul de arestare pe numele lui Putin?

Uniunea Europeană a declarat că a luat act și susține decizia Curții Penale Internaționale de a emite mandat de arestare pe numele președintelui rus, Vladimir Putin. Acest lucru se precizează în declarația Înaltului Reprezentant al UE, publicată pe 19 martie.

UE consideră decizia CPI drept începutul unui proces de aducere a liderilor ruși în fața justiției „pentru crimele și atrocitățile pe care le ordonă, le autorizează sau le comit în Ucraina”.

Toate țările UE au ratificat Statutul de la Roma și, prin urmare, în conformitate cu obligațiile lor legale, trebuie să-l rețină pe Putin dacă acesta ajunge pe teritoriul acestor state.

Anterior, Germania a confirmat că este gata să-l aresteze pe Putin dacă acesta ajunge pe teritoriul său. Iar Republica Africa de Sud, unde președintele rus ar putea să meargă în vizită în august, a declarat că își înțelege obligațiile legale cu privire la mandatul de arestare al acestuia.

Care sunt riscurile pentru Putin?

Putin este al patrulea șef de stat care are un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională de la Haga. Acesta, însă, poate călători oriunde dorește, în dependență de înțelegerea cu liderii țărilor respective, deoarece „în conformitate cu dreptul internațional, șeful în exercițiu al unui stat are imunitate pe durata mandatului său. Mandatul însă nu este veșnic”, susține Gleb Boguș, expert în drept internațional. Totodată, în ultimele decenii, la nivel internaţional, tot mai mult se pune accent pe necesitatea recunoaşterii drepturilor victimelor gravelor încălcări ale drepturilor omului, cerând imputarea acestor fapte celor vinovaţi, fie ei chiar şefi de stat. 

Practica, însă, arată viceversa. De exemplu, Omar Hasan Ahmad al-Bashir, fostul președinte al Sudanului, pe numele căruia a fost emis un mandat de arestare, a continuat să călătorească în anumite țări în perioada respectivă.

Chiar și în unele țări membre ale Statutului de la Roma.

După răsturnarea acestuia de la putere, Omar al-Bashir a fost arestat, dar nici atunci nu a fost transmis la Haga, ci este deținut în închisoare în Sudan.

Iar fostul președinte al Republicii Federale Iugoslavia și al Republicii Serbia, Slobodan Miloșevici, a compărut în fața Tribunalului Internațional abia după ce a pierdut alegerile prezidențiale.

Și asta pentru că Curtea nu poate începe un proces în absența inculpatului.

Respectiv, pentru ca Putin să ajungă în fața Curții Internaționale de la Haga, în Rusia trebuie să fie instaurat un alt regim, care să-l aresteze pe Putin, să ratifice Statutul de la Roma – care a fost anterior semnat de Rusia, dar nu a fost ratificat – și să-l extrădeze pe Putin la CPI. Deocamdată, însă, nu se prevede o posibilă răsturnare de putere în Rusia.