• Ultimul președinte

    Ultimul președinte
    10 septembrie 2020 | 08:26

    R. Moldova nu e Belarus, dar ceea ce se întâmplă la Minsk nu este exclus să se repete, în aceeași sau într-o altă formulă de scenariu, și la Chișinău, în cazul în care alegerile prezidențiale din noiembrie vor fi cusute cu ață albă, așa cum s-a întâmplat în 2016 sau, și mai grav, așa cum acuză opoziția belarusă că s-a întâmplat la ei, la prezidențialele din 9 august.

    Și la o lună de la alegeri, situația în Belarus rămâne incertă, violențele continuă, tensiunile între opoziție și putere cresc, lumea rămâne în stradă, iar președintele Al. Lukașenko refuză categoric să ia în seamă revendicările opoziției de a pleca de la putere fără sânge, pe cale pașnică. După ce a încercat în primele zile de proteste să stăpânească situația cu ajutorul poliției și armatei (și a provocat împotriva sa Occidentul), Lukașenko are acum o singură așteptare (și salvare): Putin și Moscova. Deși Minskul și Moscova sunt „pe fir” în permanență, Rusia nu s-a pronunțat și nu a luat încă o decizie oficială vizavi de ceea ce se întâmplă în Belarus. Singurul lucru pe care l-a făcut Putin, între timp, a fost declarația că Rusia va acorda sprijin militar Belarusului (conform Acordului Statal Rusia-Belarus), în cazul în care protestele vor degenera în violențe. Până la sfârșitul acestei săptămâni se așteaptă ca Putin și Lukașenko să aibă o întrevedere la Moscova și să ajungă la o înțelegere.

    Care va fi verdictul Kremlinului e greu de spus. Părerile în mediul analitic s-au împărțit. Unii consideră că Putin nu se va lepăda de Lukașenko în nici un caz („tătuca” a jucat foarte abil între Rusia și Occident toți cei 26 de ani, de când e președinte), alții înclină să creadă că Putin a obosit de Lukașenko și de declarațiile geopolitice fluctuante ale acestuia, care ba este cu Rusia, ba acuză Rusia de intenții imperiale și că și-ar dori ”om nou” la Minsk, în locul lui Lukașenko. Aceștia iau ca argument ultimul scandal diplomatic dintre Rusia și Belarus, legat de arestarea, înainte de alegerile din 9 august, a celor 32 de mercenari ruși din cadrul firmei private ”Vagner”, care se presupune că ar fi fost înregimentați de Moscova pentru a ”destabiliza situația din Belarus înaintea alegerilor ”. Lukașenko a acuzat atunci Rusia de „intenții murdare” și a cerut Moscovei ”să explice ce se întâmplă”. Până la urmă, tensiunile stradale de după alegeri par să fi scos problema. Lukașenko a renunțat la retorica sa antirusă, „teroriștii” au fost eliberați, Minskul și Moscova au intrat într-un schimb strâns de delegații guvernamentale (negocieri) la nivelul primilor miniștri și miniștrilor de externe, liderii opoziției au fost expulzați din țară, iar ”tătuca” Lukașenko încearcă disperat să reintre în grațiile ”fratelui mai mare” (declarația îi aparține), V. Putin.

    S-a trecut conflictul cu „teroriștii” ruși fără „urme” în relațiile Moscova-Minsk? Vor schimba protestele relațiile dintre Putin și Lukașenko? Lucrurile vor deveni clare după întrevederea de la Moscova dintre Putin și Lukașenko. Nu va fi o decizie simplă. Moscova are de împăcat și capra (pe Lukașenko) și varza (protestatarii și instituțiile internaționale). Faptul că și după o lună de la „alegerile cu proteste” Rusia nu are o decizie gata vizavi de situația din Belarus, iar întrevederea Putin-Lukașenko se amână de la o săptămână la alta sunt și ele un argument în acest sens. Dacă va fi de partea lui Lukașenko, Rusia riscă să atragă mai multe sancțiuni din partea euro-occidentalilor și dizgrația fraților lor belaruși. Iar în cazul în care Putin va merge pe mâna opoziției belaruse (Occidentului), Belarus se va prăbuși, după care va veni și rândul Moscovei, avertizează Lukașenko. „Știți la ce concluzie am ajuns?.. Că dacă Belarus se prăbușește astăzi, Rusia va fi următoarea”, a declarat marți într-un interviu pentru presa rusă, Alexandru Lukașenko. Liderul belarus încearcă în acest fel să-l convingă pe Putin că Belarus sub Lukașenko este un plus pentru siguranța națională a Rusiei și viceversa: dacă cade Lukașenko și regimul, Belarus va repeta soarta Ucrainei: va intra pe mâinile opoziției prooccidentale și Rusia va rămâne dezgolită pe încă un „front” politic cu Occidentul.

    Greu de crezut că Moscova nu are scenariile sale și pentru cazul în care ar alege să rămână Lukașenko președinte, și pentru cel în care trebuie să plece. Diferența e în costuri. În situații ca asta, Rusia de obicei operează cu condiționalități și prețuri inimaginabile. Te dezbracă până la piele. Să ne amintim ce s-a întâmplat în 1990, la Moscova, când Chișinăul a pus problema independenței și suveranității RM. „Încercați, dar veți fi trei republici, în loc de una”. Aluziile au fost făcute la Transnistria și Găgăuzia. Știm ce a urmat: o rebeliune civilă în Bugeac și alta militară în Transnistria. Și la pace totală nu s-a ajuns nici până azi.

    Nu avem cum ști exact ce preț se pregătește să ceară Moscova și lui Lukașenko, și celor care negociază din partea opoziției. Dar cu siguranță, prețurile sunt mari. E vorba de sacrificii majore, Rusiei îi place să plătești, de regulă, cu libertatea.

    Pe 1 noiembrie ne așteaptă și pe noi următoarele alegeri prezidențiale. La CEC s-au înregistrat până ieri 11 candidați, cel de-al 11 fiind liderul neformal al socialiștilor, Ig. Dodon. 80% dintre cei 11 sunt de pe eșichierul politic de dreapta și centru-dreapta (?!). Răul cel mai mare dintre ei, recunoscut unanim, este Igor Dodon (deși Renato Usatîi promovează aceleași interese rusești la Chișinău, ca și Dodon, doar că, deocamdată, nu atât de vizibil). Despre cine sunt acești 11, ce fac, cum sunt și ce promit să facă dacă ajung președinte – la acest subiect revenim în numerele următoare. Pentru azi, întrebarea ar fi: câți din cei 10 oponenți ai lui Dodon sau Usatîi iau în calcul faptul că unul dintre cei doi ar putea ajunge președinte? Și câți dintre ei sunt gata pentru un scenariu similar celui belarus? Dar nu cu un Lukașenko, care să fie negociat cu Moscova, dar cu un Lukașenko care va fi și ultimul președinte al R. Moldova.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    În premieră, R. Moldova câștigă calificările Campionatului European de fotbal pe plajă

    Pentru prima dată în istorie, Moldova a devenit campioana calificărilor europene la fotbal pe plajă, Divizia B. Moldova a învins Estonia cu 4-1 în finala turneului care s-a desfășurat la Chișinău și este organi…
    În premieră, R. Moldova câștigă calificările Campionatului European de fotbal pe plajă

    Pfizer și Moderna cresc prețurile vaccinurilor vândute UE, pe măsură ce varianta Delta se răspândește

    Pfizer a crescut prețul vaccinului anti-COVID-19 cu mai mult de 25%, iar Moderna, cu mai mult de 10% în ultimele contracte de furnizare pentru Uniunea Europeană, în timp ce statele din blocul comunitar se confr…
    Pfizer și Moderna cresc prețurile vaccinurilor vândute UE, pe măsură ce varianta Delta se răspândește

    DOC/ Fostul judecător Oleg Sternioală a cerut strămutarea dosarului, în care cere anularea hotărârii CSM prin care a fost dat acordul să fie urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, la o altă instanță egală în grad

    Fostul judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ) Oleg Sternioală se judecă de peste un an și jumătate cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru anularea hotărârii prin care instituția și-a dat ac…
    DOC/ Fostul judecător Oleg Sternioală a cerut strămutarea dosarului, în care cere anularea hotărârii CSM prin care a fost dat acordul să fie urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, la o altă instanță egală în grad

    Ex-ministrul Apărării Alexandru Pînzari, plasat în arest pentru 30 de zile în Penitenciarul nr. 13

    Ex-ministru al Apărării Alexandru Pînzari, reținut vineri în dosarul fostei Direcții nr.5 a MAI, a primit 30 de zile de arest, conform unei decizii dictate de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
    Ex-ministrul Apărării Alexandru Pînzari, plasat în arest pentru 30 de zile în Penitenciarul nr. 13