Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Scandalul stupid

Scandalul stupid

Cred că nimic nu s-ar fi întâmplat dacă, cel puţin, s-ar fi respectat Legea despre partidele politice, în special la capitolele „Patrimoniu” şi „Finanţare”, votată încă în 2007 în R. Moldova. Aşa, însă, cum legile noastre, deseori bune, se respectă doar pe hârtie, ne-am ales cu acest scandal stupid în care un personaj care insistă să intre în politică pe uşa din spate, făcându-şi un partid pe bani veniţi din afară, sau pe nu se ştie ce fel de bani, se declară limitat în drepturi, victimă a unor presupuse răzbunări. În consecinţă, îşi ascute sabia, ca să urce pe baricade şi să-i pună la punct pe toţi cei care, în vreun fel, încearcă, aşa cum crede el, să-i îngrădească dreptul de a accede în parlament, la apropiatele alegeri legislative.
Nimic nu s-ar fi întâmplat, probabil, dacă această lege, a partidelor politice, considerată, poate, de unii veche şi nu prea actuală, ar fi fost respectată, cel puţin pentru că nu a fost anulată.

Bunăoară, în articolul 25, „Finanţarea partidelor politice”, se spune că „partidele politice nu au dreptul să deschidă conturi bancare în străinătate”. Tot acolo se mai spune că este intezisă „finanţarea directă şi indirectă, susţinerea materială sub orice formă a partidelor politice de către alte state şi organizaţii internaţionale, de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii finanţate de către stat sau care au capital de stat, capital străin, de către organizaţiile necomerciale, sindicale, de binefacere, religioase, de către cetăţenii R. Moldova minori sau aflaţi în străinătate, de către persoane fizice care nu sunt cetăţeni ai R. Moldova, de către persoane anonime, precum şi în numele unor terţi”.

Dacă e să dezghiocăm legea până în mici detalii, am găsi suficiente puncte, nerespectate în cazul personajului care a iniţiat un scandal stupid, plasând în centrul acestuia Ministerul Justiţiei, dar şi întreaga guvernare. De altfel, guvernarea, totuşi, poartă o vină, alta decât cea pentru care este acuzată de personajul respectiv. Întrebarea ar fi de ce, până acum, ncio instituţie abilitată cu controlul banilor partidelor sau al fondurilor implicate în acţiunile politice de la noi nu a efectuat o investigaţie şi nu le-a explicat cetăţenilor din ce fel de bani sunt organizate tot felul de acţiuni politice pe teritoriul R. Moldova: editare de ziare cu conţinut manipulator, mese de binefacere, concerte şi spectacole cu cele mai scumpe vedete sau marşuri de tot felul, având un singur mesaj – antidemocratic şi antieuropean? Este cert că niciunul dintre iniţiatorii acestor acţiuni, de oricare culoare politică ar fi, nu a scos din propriile buzunare bani munciţi în sudoarea frunţii, pentru a face mai fericită viaţa potenţialilor lor alegători.

Acest dezinteres al instituţiilor statului, abilitate cu controlul spălării de bani sau utilizării abuzive a banilor publici, poate aprinde oricând un scandal similar celui din zilele trecute. Bunăoară, aţi văzut vreodată vreun comunicat CNA, care are in componenţa sa o subdiviziune speciala abilitată cu investigarea spălării de bani, să ne spună că, un partid sau altul, este implicat în acţiuni de spălare de bani, că are conturi în străinătate, contrar prevederilor legale, că utilizează bani din donaţii imposibile (de la personae care nu au ce mânca), sau că mărimea cotizaţiilor de membru este una neconformă veniturilor celor care cotizează?

Într-un an electoral, aşa cum e şi acest an, 2014, astfel de informaţii nu ar trebui să lipsească din spaţiul public, mai ales că şi Legea partidelor politice le califică de interes public, adică noi, cetăţenii, având tot dreptul să le cunoaştem, dacă, bineînţeles, ne interesează acest subiect.

În lipsa transparenţei banilor utilizaţi de partide şi de oameni politici, în special într-un an electoral, riscăm să ne alegem, la guvernare, cu tot felul de gângănii, numai bune de ros ultimele straie ale ţăranilor.

Dacă la înregistrarea sau la reînregistrarea unei formaţiuni politice ar fi obligatorii şi nişte rapoarte verificabile despre banii utilizaţi de aceste formaţiuni în procesele politice, dacă CNA, Curtea de Conturi sau Serviile Fiscale ar ajuta cetăţenii să înţeleagă de ce persoane dubioase, având la îndemână bani murdari, vor să acceadă la putere, într-o zi, la alegeri, ne-ar fi mult mai uşor să decidem, lista electorală fiind una decentă, cu mai puţine gunoaie în ea.

Ar mai fi ceva de spus. Instituţiile statului ar fi să practice cât mai curând aceste exerciţii de interes public, astfel încât, atunci când partidele vor fi finanţate şi din bugetul de stat, ele, instituţiile abilitate cu controlul banilor publici, să nu se mai poticnească în mrejele protecţionismului.