Nu vă mai sinucideţi
Acum câteva zile, un bărbat de doar 35 de ani, din R. Moldova, s-a aruncat sub tren, lângă podul peste râul Reno, în apropiere de Santa Viola, regiunea Bologna, Italia, scrie presa italiană. Catastrofa s-a produs în seara zilei de duminică, 31 august, în jurul orei 20.00. Trenul marfar circula pe itinerarul Bologna-Milano. Tragedia a făcut ca traficul feroviar să rămână blocat până noaptea târziu. Potrivit Poliţiei Feroviare din Bologna, ar fi vorba de un suicid.
După Bologna, la Chişinău, o tânără de doar 25 de ani, aflată în prag de divorţ, s-a sinucis în propria locuinţă. Maică-sa a găsit-o strangulată cu o curea în dormitor. Deoarece expertiza medico-legală nu a stabilit semne de moarte violentă, cauza oficială a decesului rămâne a fi suicidul.
Sunt doar două exemple, în doar câteva zile, doi cetăţeni de-ai noştri şi-au luat viaţa, fără a lăsa vreun semn despre motivele deciziei lor.
Pe 10 septembrie, este marcată Ziua Internaţională de Prevenire a Suicidului. Nu ştiu dacă această dată a fost selectată special pentru că e început de toamnă sau început de an şcolar, circumstanţe care, potrivit specialiştilor, favorizează deciziile nefaste, legate de suicid. De obicei, şcoala provoacă stresuri din cauza notelor, uneori, nefavorabile, iar toamna – nostalgii după anii trecuţi.
În plan mondial, în ultimii 45 de ani, rata suicidului a crescut cu 60%. Astfel, suicidul este una dintre cele trei cauze principale de deces printre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-44 ani. Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că, în lume, aproape 3.000 de oameni se sinucid în fiecare zi. De 20 de ori mai mulţi oameni, adică 60.000, chiar dacă nu mor, recurg zilnic la tentative de suicid. Un calcul simplu demonstrează că, în fiecare an, în lume, se sinucide un milion de oameni, astfel încât, în 2020, numărul sinucigaşilor ar putea constitui un milion şi jumătate de persoane. Aproape jumătate din numărul total al cetăţenilor R. Moldova.
Potrivit statisticilor naţionale, la noi, rata sinuciderilor printre copiii de până la 17 ani este în continuă creştere, iar acest fapt îngrijorează instituţiile preocupate de prevenirea unor asemenea tragedii. Tradiţional, şi la acest început de septembrie, în R. Moldova au loc Zilele Antisuicid. Organizatorii, Asociaţia „Altruism”, îşi propun să sensibilizeze societatea asupra dramelor personale pe care, deseori, cei din preajmă încearcă să le ascundă, ajungând la stări de disperare. Liuba Ceban, de la „Altruism”, este psiholog de profesie şi în aceste zile este implicată în Campania Antisuicid. Ea susţine că ar trebui convinşi cât mai mulţi oameni de faptul că cei tentaţi să se sinucidă ar putea fi salvaţi, dacă persoanele din preajma lor ar identifica semnele presuicidare, vădite deseori. În opinia Liubei Ceban, printre acestea sunt discuţiile despre dorinţa de a muri, identificarea unor metode „eficiente” de suicid, discuţii despre lipsa de speranţă şi despre lipsa unui scop în viaţă, vorbe despre suferinţă, mesaje despre faptul că ar fi devenit o povară pentru cei din jur, comportament agitat, tulburări de atenţie, dereglări de somn, stări de izolare, schimbări bruşte ale dispoziţiei sau consumul excesiv de alcool sau de droguri.
Pare simplu. Pare posibil. Pare suficient să fim atenţi la cei din jur, ca să-i sustragem de la gânduri negre şi de la decizii nefaste. Medicii spun că familia e prima care poate reuşi. Ce putem face, însă, în condiţiile în care familiile se destramă ireversibil, iar copiii şi adolescenţii, care sunt cei mai tentaţi de astfel de decizii, îşi pierd reperele, încrederea şi răbdarea.
P.S. Până la urmă, niciun studiu, nicio statistică nu arată că, din cauza unor divorţuri, din cauza condiţiilor grele de viaţă, din cauza relaţiilor neînţelese din familie sau din cauza problemelor sociale, vreun bogătan din R. Moldova s-a sinucis sau a fost surprins asupra vreunei tentative de suicid. Reiese că, oricum, cei mai vulnerabili şi mai supuşi riscurilor de a-şi pune capăt zilelor sunt cei săraci, pentru care problemele se ţin lanţ, iar suportul psihologic e inaccesibil, tot din lipsă de bani.
