Judecătorul i-a făcut monument victimei
Ivan Busuioc, judecător la Judecătoria Centru din Chişinău, a intrat pe uşa din spate, nepoftit de nimeni, în istoria ZdG. În august 2011, acesta admitea cererea unor procurori din Glodeni şi dispunea încasarea din conturile redacţiei a jumătate de milion de lei, pentru „pătarea”, într-un articol, a onoarei şi demnităţii acestora. Atunci am fost şocaţi. Am cerut pedepsirea lui Busuioc, inclusiv la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), după ce decizia pe care o luase fusese ulterior anulată de către Curtea Supremă de Justiţie (CSJ).
Dar Busuioc a scăpat nepedepsit, poate doar cu imaginea parţial şifonată. De atunci, însă, când în redacţie este pronunţat numele acestui magistrat, toată lumea şi-l aminteşte prin prisma acelui caz. Busuioc, omul care a dorit închiderea ZdG. Cu siguranţă, această imagine o va avea pentru totdeauna.
Marţi, 27 mai 2014, la CSM, s-a discutat tot despre o faptă a lui Ivan Busuioc. Procurorul general, Corneliu Gurin, a cerut suspendarea acestuia din funcţie.
Şi asta pe motiv că, în august 2012, în urmă cu doi ani, Busuioc, deplasându-se cu viteză excesivă, la volanul autoturismului personal, o Toyota RAV 4, prin localitatea Ratuş, Criuleni, încălcând mai multe norme imperative ale Regulamentului circulaţiei rutiere, a tamponat un pieton, care traversa regulamentar carosabilul, chiar pe trecerea de pietoni. În urma impactului, bărbatul, Andrei Efros, de 69 de ani, a decedat pe loc.
Când am văzut ordinea de zi a CSM, iar mai apoi informaţia despre suspendarea lui Busuioc din funcţie, am crezut, iniţial, că e o eroare sau că ne-am întors în timp, în august 2012. Gestul, penibil de tardiv, al procurorilor privind suspendarea din funcţie a lui Busuioc a fost explicat ulterior, printr-un comunicat al Procuraturii Generale (PG): „Menţinerea împuternicirilor respectivului judecător, în condiţiile în care, în paralel, îi este atribuit şi statutul procesual de inculpat, infuenţează negativ asupra actului de justiţie, creând o stare de dezaprobare din partea societăţii şi participanţilor la procesele judiciare din gestiunea acestuia”, sublinia PG. Gurin, în faţa presei, susţinea că, un judecător nu poate fi simultan şi inculpat, şi judecător.
Ha! Pe această cale, poate află şi dl Gurin că dosarul penal pe numele lui Ivan Busuioc a fost trimis în judecată încă la sfârşit de 2013, după 1,5 ani de acţiuni de urmărire penală. Deci, de şase luni, Busuioc era şi judecător, şi inculpat. De şase luni, îşi lăsa roba în safeu, urca în maşina pe care a schimbat-o după comiterea accidentului şi pleca spre Judecătoria Criuleni, în timpul orelor de muncă. Din judecătorul care trimitea oameni la puşcărie, se transforma, pentru câteva ore, într-un om pasibil de a ajunge după gratii. De ce PG s-a trezit abia acum?
Noi, una din, probabil, numeroasele victime ale judecătorului Busuioc, nu ne putem, nicicum, transforma în avocatul acestuia. Atunci, însă, când pui cap la cap afirmaţiile judecătorului şi faptele procurorilor, îţi dai seama că magistratul a devenit el însuşi o victimă a sistemului din care face parte şi pe care l-a servit cu devotament ani la rând.
Busuioc a declarat în faţa membrilor CSM că procurorii au cerut suspendarea lui din funcţie pentru a se răzbuna. Anterior, el a revocat măsura preventivă în privinţa unui inculpat din dosarul mitei de milioane de la FISC, iar procurorii nu şi-ar dori ca acel dosar să ajungă iarăşi în gestiunea sa. „Subalternii dvs. m-au prevenit atunci. Mi s-a dat de înţeles”, s-a plâns judecătorul la CSM, reclamând faptul că a fost şi şantajat. Iar explicaţiile sale, analizând comportamentul şi acţiunile tuturor părţilor implicate în acest caz, sunt mai mult decât plauzibile. Îşi merită sau nu soarta Busuioc, e o altă discuţie. Cert este acum un singur lucru. În R. Moldova, într-o justiţie care se vrea reformată, şantajul, nedreptatea şi, de ce nu, corupţia, mai sunt la putere.
Şi, pentru că, practic, toată lumea a uitat de dosarul penal al lui Busuioc, am discutat cu Agafia Efros, soţia bărbatului tamponat mortal de judecător, pentru a afla ce crede ea despre decizia lui Gurin. Ea spune că a rămas şocată. Doar că, nu în sensul în care s-ar fi aşteptat toţi. Ei îi pare foarte rău de ce i se întâmplă acum magistratului care i-a omorât bărbatul. „Eu l-am iertat. De ce legea face aşa ceva? El m-a ajutat foarte mult. M-a ajutat cu tot ce am avut nevoie. De ce l-au suspendat? Am auzit la televizor acum că va fi judecat pe 7 ani. Pentru ce? El a fost ca un frate pentru mine. Recent, m-a ajutat să-i fac monument soţului. Îmi aducea lemne şi tot timpul mă întreba dacă am nevoie de ceva. Acum, mă simt eu vinovată faţă de el. Tremur şi nu-mi revin. Mi-i şi ruşine să-i telefonez. Au trecut doi ani, credeam că totul s-a uitat, dar uite că nu-i aşa”, spune bătrâna. Ce crede Corneliu Gurin?
