Gustul Mango
Nişte panouri spaţioase, pe străzile Chişinăului, te fac să te întrebi: cum oare o fi fiind în realitate „lumea Mango”, ce gusturi, ce arome, ce culori sau ce fel de forme are? Deseori, la acest gând, simţi că trăieşti o stare de incomoditate, de ruşine chiar, de parcă a-i gândi la un fruct interzis. Îţi aminteşti imediat şi de expresia proverbială „fructul oprit, este cel mai dorit”.
Mango creşte pe toate continentele, inclusiv în ţările nordice. Acest fruct adaugă culoare şi gust bucatelor. Mango este din categoria de fructe şi legume „galben-portocalii”, iar acestea conţin antioxidanţi, vitamina C, numeroase fitoelemente care, potrivit medicilor, diminuează procesul de îmbătrânire. Fructele galben-portocalii te ajută să îţi menţii inima sănătoasă, vederea perfectă, sistemul imunitar rezistent, diminuând riscurile invaziei celulelor cancerigene.
Astăzi, în „lumea Mango” îşi trăiesc vacanţele numeroşi demnitari. Ei s-au retras acolo, în timp ce la Soroca, Grimăncăuţi, Lipcani, Criva, Vadul lui Raşcov, Napadova, Şireuţi, gustul Mango e perceput drept unul din altă lume, de neatins sau chiar inexistent… În viaţa sinistraţilor, Mango a ajuns să fie doar o aromă, un miros, care vine uneori din direcţia unor demnitari care, însoţiţi de camerele de luat vederi, vin la ei ca să-şi facă bine. Sinistraţii nu văd aceste reportaje la televizor, pentru că, în câmp, prin corturile militare în care au fost „cazaţi”, nu le arde de televizoare. Dacă ar vedea, însă, aceste reportaje de fidelitate faţă de autorităţi, ar respinge pentru totdeauna „lumea Mango”, în care oamenii sunt mai sănătoşi, mai lipsiţi de griji, cu mai multă imunitate, acordată pe viaţă.
Intervenţiile televizate ale vice-premierului Igor Dodon şi ale şefei Executivului, Zinaida Greceanâi sunt penibile, în condiţiile în care lumea se pierde de neputinţă. Martori oculari spun că luni, ajungând la Criva, la o întâlnire cu sinistraţii, prim-ministra a certat oamenii că şi-au ridicat case în acea vale, supusă riscurilor inundaţiilor. Acesta a fost singurul mesaj al înaltului funcţionar, adresat sătenilor care priveau dezolaţi la casele ce se ruinau sub ape.
Televizorul este încărcat de imagini cu Dodon şi Greceanâi, ajunşi peste noapte specialişti în cazuri sinistre. Lipsa şefului statului şi a şefului Legislativului în această stare excepţională cu care se confruntă R. Moldova te duce cu gândul că cei doi s-au retras în „lumea Mango”, unde, indiscutabil, e altfel. Deşi Preşedinţia şi Legislativul nu au anunţat oficial că şefii acestor instituţii ar fi în „lumea Mango”, lipsa lor în zonele sinistrate trădează că cei doi lipsesc, totuşi, din Moldova acum. Poate chiar regretă că pierd acest unic prilej de mediatizare, efectuată pe seama suferinţei din localităţile calamitate. Dacă nu ar fi în „lumea Mango”, ar umbla şi ei printre sinistraţi, poate chiar încălţaţi în cizme de cauciuc, strângându-le mâinile, îmbrăţişându-i, îmbărbătându-i şi promiţându-le case, în cazul în care, în 2009, vor face o alegere corectă.
Doi dintre cei mai tari economişti din R. Moldova gestionează acum situaţia de criză. Cu toate acestea, nici până astăzi nu au fost evaluate pierderile, iar reprezentanţi ai Departamentului Situaţii Excepţionale spun că nici nu ar fi adecvat să se concentreze cineva la astfel de calcule. „Vieţile oamenilor sunt mai importante”.
În lipsa acestor contabilizări, însă, Guvernul a deschis, totuşi, un cont special pentru colectarea mijloacelor financiare, destinate lichidării consecinţelor inundaţiilor 2008. Deşi guvernanţii recunosc că nu au calculat încă valoarea pierderilor, ei au estimat exact că sinistraţii nu merită niciun bănuţ mai mult decât valoarea salariului pentru o zi de muncă a angajaţilor Guvernului şi ai Preşedinţiei. Aceste sume, însă, nu sunt arătate în cifre, deoarece, la fel ca şi alteori, calculele vor fi făcute din aşa-zisul salariu tarifar, care, potrivit dicţionarelor de contabilitate, reprezintă salariul de încadrare, de bază, suma înscrisă în contractul individual de muncă, fără sporuri, fără alte îndemnizaţii sau adaosuri.
Ieri, şi Ministerul de Externe a luat decizia de a oferi ajutor financiar celor ce au avut de suferit în urma calamităţilor. Într-un comunicat al MAEIE se spune că sumele băneşti, colectate de la funcţionarii aparatului central şi de la colaboratorii misiunilor diplomatice şi consulare ale R. Moldova peste hotare, vor fi transferate la contul special deschis de Guvern.
Acest cont, însă, le inspiră prea puţină încredere sinistraţilor. Ei au nevoie acum de mâncare, apă, haine, dar Guvernul nu a calculat şi nu are de gând să calculeze încă ce şi cât li s-ar cuveni.
Şi-apoi, fiecare dintre cei năpăstuiţi a fost înşelat de atâtea ori de autorităţile centrale. Atâtea promisiuni, de salarii, pensii, atâtea oferte de muncă, atâtea programe sociale, proiectate, atâtea linii de buget, destinate oficial satelor lor, toate – inexistente, însă, ca şi cum au fost spălate de ape, până a fi concepute…
Ani la rând, în R. Moldova, drumurile rămân nereparate, casele, deseori fără stăpâni, tânjesc de dorul celor plecaţi… Orice întâmplare din natură, devine catastrofă în condiţiile în care nu mai avem imunitate. În „lumea Mango”, atât drumurile, cât şi casele, şi imunitatea, sunt mai stabile.
De pe un litoral angelic al Mării Mediterane, un parlamentar celebru scrie un mesaj unor prieteni, la Chişinău. „Aţi gustat vreodată „simfonia caracatiţei cu mango”? Pe lângă faptul că nu îngraşă, mâncărurile din peşte şi fructe de mare sunt extrem de sănătoase. Pentru „simfonia caracatiţei cu mango”, ai nevoie de o portocală, o jumătate de grefă, o jumătate de mango şi un fruct kiwi. Fructele sunt tăiate fin şi aşezate frumos pe o farfurie. Caracatiţa este unsă cu ulei de măsline, cu puţin unt. Este condimentată uşor cu sare, piper şi oregano. Este adăugat suc de lămâie. Caracatiţa este aşezată pe grătar şi stropită cu vin alb. Se pregăteşte un sos de portocale. Peste 10 minute caracatiţa e ridicată de pe grătar şi e aşezată pe fructele exotice. În final, este adăugat sosul de portocale…” Mesajul parlamentarului e mai lung, mai complex. Am selectat din el doar ceea ce se referă la „lumea Mango”. Înţelegeţi, deja, de ce.
Aneta GROSU
