Editorial Îi va arunca Spînu mănușa lui Recean?
Scandalul săptămânii: Andrei Spînu este readus la guvern și repus în funcția din care a fost demis acum jumătate de an. Cine a decis și din care rațiuni? Maia Sandu? În tot cazul, nu Dorin Recean, care refuzase candidatura lui Spînu acum jumătate de an, când fusese nominalizat pentru funcția de prim-ministru.
Mai mult rău decât poți să ți-l faci singur, nu ți-l poate face nimeni. PAS s-a ales iar cu capul plin de cucuie. Era și de așteptat că nu se va trece fără „aruncatul cu pietre”, după ce pe 14 iulie premierul Dorin Recean anunța într-un briefing de presă că trei dintre membrii guvernului și-au prezentat cererile de demisie din funcție și părăsesc cabinetul. Era vorba de miniștrii Anatolie Topală de la Educație și Cercetare, Lilia Dabija de la Infrastructură și Dezvoltare Regională și Ana Revenco de la Interne.
„Autodemisia” neașteptată a celor trei a provocat tot genul de discuții în contradictoriu, cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Deși avem o săptămână de la demisia celor trei, iar presa și societatea civilă au cerut clarificări cu privire la ultimele remanieri în guvern, nimeni din conducerea republicii, nici președinta Maia Sandu, nici președintele Parlamentului, Igor Grosu și nici prim-ministrul Dorin Recean nu au dat o explicație exhaustivă faptului pentru care au fost demiși miniștrii Topală, Revenco și Dabija, ca să știe ce se întâmplă în viața asta și cei care întrețin acest guvern, nu doar cei care trag ațele din culise. Nu pretinde nimeni că, doamne ferește, Topală, Revenco și Dabija ar fi fost de neînlocuit și că ar fi trebuit să fie miniștri pe viață. Dar vorbim de procedură, de legalitate, de democrație și meritocrație. De ce iarăși pe sub masă, în spirit de gașcă? Și de ce anume acești trei, convinși sau determinați să demisioneze, dacă în guvern există miniștri cu o rată a ineficienței mult mai mare? De ce i-am ignora, să zicem, pe Dumitru Alaiba de la Economie, pe Vladimir Bolea de la Agricultură sau pe Veronica Sirețeanu de la Finanțe? Ori ei sunt cu alt statut la partid? Sau aparțin altei caste în PAS? Să fie clar: nimeni nu pretinde că Topală, Revenco și Dabija ar fi fost impecabili. Întrebarea e, de ce în halul ăsta? Cui i-a trebuit acest teatru? Și nu atât cu demiterea celor trei, cât cu numirea succesorilor acestora. Sunt Spînu, Perciun și Efros mai indicați pe locul lui Revenco, Dabija și Topală la Interne, Dezvoltare și Educație? Și cine a decis? Reieșind din ce? I-a evaluat cumva cineva? E de ajuns să frunzărim CV-urile noilor miniștri, ca să ne dăm seama cine și ce merită și cu cât mai eficient va fi, să zicem, Perciun (fără nicio experiență plauzibilă) la Educație decât Topală sau pe cât de oportună va fi readucerea lui Andrei Spînu, suspectat de implicare în mai multe „scheme de corupție”, în fruntea unuia dintre cele mai bănoase ministere. Aici, de fapt, e și problema. PAS și-a făcut cu „reanimarea” lui Spînu un mare deserviciu. Iar dacă ținem cont că suntem în an electoral – și un an electoral destul de perturbant, în care lucrurile la guvernare nu prea strălucesc, deserviciul e cel puțin dublu.
Întrebare: de ce a avut nevoie PAS mai mult în cazul remanierilor de săptămâna trecută – de demiterea celor trei miniștri sau de numirea altor trei? Paradoxul e că tot spectacolul cu aceste demisii și numiri s-a jucat în jurul lui Andrei Spînu și al readucerii lui la guvern. Prin demisia „benevolă” a Liliei Dabija, i s-a deschis lui Spînu undă verde spre Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, iar Topală, Revenco, Perciun și Efros au fost un fel de „masovcă”, pentru a da solemnitate jocului și a sustrage atenția de la principala linie de subiect: readucerea lui Spînu pe post de ministru la Infrastructură și Dezvoltare Regională și de viceprim-ministru la guvern. Iată și unul din considerentele din care opoziția parlamentară și extraparlamentară a pus și pune la îndoială faptul că cei trei s-ar fi retras din funcții „benevol”, mai ales că mari declarații în acest sens nu au făcut nici „demișii”. Simptomatic rămâne și faptul că atât Recean, cât și Sandu, prin enunțurile pe care le-au făcut, au lăsat să se înțeleagă că au fost demiși nu cei mai răi. „Vreau să mulțumesc foștilor miniștri pentru munca din această perioadă. Știu cât de mare a fost efortul și sacrificiul lor. Au muncit mult și au fost model de corectitudine. Au condus în perioade dificile și au pornit reforme…”, a fost mesajul Maiei Sandu la adresa demișilor. Curios, nu? „Modele” și sacrificați. De cine? Cine a decis? Au trecut iar deciziile la PAS pe mâna lui Spînu? Nu se mai descurcă PAS fără banii lui Spînu, cu atât mai mult că suntem în an electoral, iar alegerile implică cheltuieli mari?
Altă versiune ar fi că PAS așa și nu și-a creat o rezervă de cadre și nu are cu cine guverna, operând de fiecare dată cu aceeași mână de oameni. Și trei: Andrei Spînu are nu doar bani, are și o funcție serioasă la PAS, cea de vicepreședinte, fapt care-i oferă anumite influențe în cadrul formațiunii. Să nu uităm că guvernul Gavrilița, al cărui protector a fost Spînu, a rezistat mai mult de un an grație lui, cu toate criticile și rezervele pe care le-a avut, inclusiv din partea președintei Maia Sandu, cu privire la unii miniștri. Spînu a deținut „pachetul de control” al voturilor atât în cadrul majorității parlamentare PAS, cât și în cadrul guvernului Gavrilița.
Și încă ceva, deloc neimportant în legătură cu ultimele schimbări la guvern: Spînu a fost (și rămâne, probabil) un opozant perseverent al lui Recean. El s-a opus de fiecare dată numirii acestuia la șefia guvernului. Pe 10 februarie Spînu pierde partida cu Recean și este radiat din lista noului (vechiului) cabinet de miniștri. Să însemne revenirea lui Spînu în funcția de vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale o reconsolidare a poziției lui în partid? Și dacă „da”, ce ar putea urma?
O reglare de conturi între cei doi? S-ar putea să-i arunce Spînu mănușa lui Recean, în intenția de a se duela, de data asta pentru funcția de premier? Recean, în tot cazul, pare să nu fie dispus să facă jocul lui Spînu. Contează cine va secunda duelul.
