Editorial /Cea mai mare nebunie a secolului XXI
O nouă inițiativă de pace pentru Ucraina? De-a lungul anului 2022 s-au făcut mai multe încercări de a pune la cale un plan de pace în Ucraina și în regiune. Au încercat să o facă și Franța, și Germania, și Austria, și Israelul, și Turcia, care au reușit să facă câteva runde de negocieri, însă mai departe de asta nu s-a mers. Proaspăt de tot, cu un plan de pace a venit și Beijingul. Va reuși Xi Jinping al Chinei mai mult decât Erdogan al Turciei?
Vizita recentă la Moscova a liderului chinez, Xi Jinping, a generat mai multe întrebări la tema războiului și păcii în Ucraina, deși despre varianta unui acord de pace inițiat și moderat de Beijing se vorbește de mai multă vreme. Proiectul acordului a ajuns pe masa lui Putin, care l-a apreciat ca fiind „reuşit şi constructiv” – dovada unui bine jucat parteneriat geostrategic ruso-chinez.
„Șeful Republicii Populare Chineze a acordat multă atenție inițiativelor sale de pace… Credem că multe puncte ale planului de reglementare chinez pot fi luate ca bază a unui tratat de pace, atunci când vor fi pregătiți pentru acesta în Occident și în Ucraina…”, aprecia V. Putin situația după încheierea vizitei. Reacția Departamentului American de Stat a urmat imediat: „Dacă Xi Jinping ar putea să-l scoată pe Putin și armata lui din Ucraina, cred că toți am aplauda… dar întrebarea fundamentală este: oare Putin vrea pace?, că pacea nu poate fi pur și simplu o încetare a focului (ceea ce-și dorește Rusia și reiterează în planul ei de pace China, n. r.), care să le lase rușilor timp să meargă acasă, să se odihnească și să se întoarcă…”. Este declarația Victoriei Nuland, subsecretară americană de stat pentru afaceri politice. Declarația nu le-a căzut pe plac celor de la Kremlin. La câteva zile distanță de la schimbul de replici între Nuland și Putin, Externele ruse excludeau, potrivit RIA Novosti, SUA, Regatul Unit, Franţa şi Germania dintr-un eventual grup de mediere a conflictului în Ucraina, subliniind că nici unul din cele patru state nu poate pretinde la rolul de mediator neutru în procesul de pace în Ucraina, întrucât sunt implicate de partea Ucrainei în conflictul cu Rusia.
Întrebare: dar Rusia, recunoscută la CtEDO ca stat agresor în războiul de la Nistru din 1992, cu ce drept este mediator (?!) în soluționarea unui conflict pe care ea însăși l-a generat și pe care-l „mediază” de 30 de ani fără vreo rezolvare? Duplicitatea cu care pune diplomația rusă problema negocierilor nu exclude o nouă tergiversare a proiectului de pace privind Ucraina, indiferent de unde vine el, din America sau din China.
Între timp, războiul continuă în văzul lumii, omorând Ucraina. Primul an de război a lăsat-o fără jumătate din populație – circa 20 de milioane de oameni au fost uciși, deportați sau refugiați din calea războiului. Invazia rusă din 24 februarie 2022, după încheierea celui mai lung război din istoria omenirii – Războiul Rece, a fost lucrul pe care lumea nu-l poate înțelege și nici nu l-a înțeles. „Nimeni nu credea că ororile despre care citisem în manualele școlare de istorie pot avea loc și acum, pe continentul nostru, chiar în țara vecină. Aceste crime împotriva umanității trebuie oprite și pedepsite!”, declara vineri în Ucraina președinta Maia Sandu, la comemorarea masacrului de la Bucea, alături de alți șefi de state și de guverne. Faptul că două mari puteri militare (și nu doar) au cedat acum un an în fața unei situații de război, după ce Moscova și Washingtonul au putut bate palma la Malta în 1989 și pune capăt unei confruntări politico-ideologice acerbe de peste 40 de ani, este în continuare greu de explicat. Nu poate un război, după ce Europa a dat jos cortinele de fier de pe ea, conta mai mult decât un compromis în favoarea păcii.
Dacă l-au putut găsi, în vremuri mult mai tensionate, Nichita Hrușciov (URSS) și John Kennedy (SUA) în 1962 (criza rachetelor cubaneze), iar peste alți 27 de ani, la Reuniunea de la Malta – și Mihail Gorbaciov (URSS) cu George H. W. Bush (SUA), de ce a fost imposibil să-l facă acum un an și Vladimir Putin cu Joe Biden? Întrebarea rămâne. Partea bună a lucrurilor – dacă putem cumva vorbi și de lucruri bune în cazul unui război, e că Ucraina nu a fost în nici una din cele peste 400 zile de război singură în fața agresiunii ruse.
Acum două săptămâni, Curtea Penală Internațională de la Haga emitea mandat de arestare pe numele președintelui V. Putin, acuzat de crime de război în Ucraina. Putin ar putea fi arestat și condamnat oriunde în cele 123 de țări semnatare ale Statutului de la Roma din 2002, privind crearea Tribunalului permanent pentru crime de război. Kremlinul contrazice Curtea. Ministerul rus de Externe susține că decizia Tribunalului nu-l va afecta pe V. Putin…
Dacă ar exista în lume un top al celor mai mari nebunii ale secolului 21 (în anii de până acum), războiul lui Putin nu ar avea, cu siguranță, concurență la întâietate. „Primul” în top – fără concurs. Acum două săptămâni, Curtea Penală Internațională de la Haga emitea mandat de arestare pe numele președintelui V. Putin, acuzat de crime de război în Ucraina – de la masacrarea populației civile în teritoriile ocupate și până la deportarea forțată a mii de copii din Ucraina în Rusia „pentru reeducare”. Dat în urmărire penală internațională, Putin ar putea fi arestat și condamnat oriunde în cele 123 de țări semnatare ale Statutului de la Roma din 2002, privind crearea Tribunalului permanent pentru crime de război. Kremlinul contrazice Curtea. Ministerul rus de Externe susține că decizia Tribunalului nu-l va afecta pe V. Putin, întrucât Rusia nu este parte la Statutul de la Roma și nu are nicio obligație în temeiul acestuia. Deci, Moscova așa și nu a înțeles tot dramatismul situației din Ucraina.
Războiul se amplifică. După 407 zile de război, tot război. Ministerul ucrainean al Apărării anunță că în timp ce rușii își concentrează ofensiva pe mai multe direcții în estul Ucrainei, trupele ucrainene se pregătesc de contraofensivă generală, „începând cu ziua în care în Ucraina vor ajunge toate vehiculele blindate promise de Occident. Acestea vor fi zile istorice pentru Ucraina”.
Vin sărbătorile de Paște. Și în Rusia lui Putin, la fel ca și în Ucraina lui Zelenski. În ajunul sfintelor sărbători, Sanctitatea Sa, Bartolomeu I al Constantinopolului, a făcut apel la pace și a cerut Bisericii Ruse să se desolidarizeze de războiul lui Putin și să se roage pentru pace. Va fi altfel decât de Crăciun?
