EDITORIAL Al cui e drumul Chișinău – Comrat?
Drumul care duce spre Comrat este nou și modern. Una dintre cele mai moderne autostrăzi din R. Moldova. A fost construit din banii Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, fiind finalizat în 2022. Are benzi de circulație largi, 6 poduri, semnalmente rutiere și tot pachetul.
Pe acest drum e ușor și sigur să călătorești spre și din Găgăuzia. Pe acest drum au venit zeci de protestatari plătiți de Șor să strige în fața CNA, a instanțelor judiciare sau în fața Parlamentului și a Președinției, că Moldova nu e Europa, că bașcana nu e coruptă, că Moscova nu a cotropit Ucraina, că Șor nu trebuie pedepsit penal etc. Pe același drum vin la Chișinău tinerii din regiune care doresc să învețe în universitățile din Chișinău sau localnicii care au nevoie de tratamente în spitalele performante din capitală, sau oamenii care vin la shopping, sau cei care călătoresc spre alte țări, mergând spre Aeroport. Drumul de la Comrat nu conține niciun blocaj spre Chișinău – toți sunt bineveniți, oricare ar fi scopul vizitei lor, pentru că Găgăuzia este Republica Moldova, iar Chișinăul e și capitala locuitorilor din regiunea găgăuză.
Desigur că pe acest drum a venit și bașcana Găgăuziei, care acum este în penitenciar la Chișinău. Și adjuncții ei tot pe acest drum vin cât de des vor. Și bașcanii anteriori au venit la Chișinău de câte ori au vrut, unii au și imobile aici, alții – oficii, ceilalți – de la Chișinău s-au stabilit în țările UE.
Iată însă că drumul de la Chișinău la Comrat nu e așa de popular. Ilan Șor evident că nu mai vine. N-a mai trecut pe la Comrat din 2019. Iar după alegerile parlamentare din septembrie 2025 și-a retras proiectele din R. Moldova, lăsând în urmă oamenii încurcați: unii cu dosare penale, unii deja în arest sau condamnați. Iar pe mulți alții i-a lăsat fără finanțare obscură.
Dar nici pentru oficialitățile de la Chișinău drumul spre Comrat nu este foarte popular. Premierul Recean se pare că a fost doar de două ori, la început de mandat și anul trecut – la sărbătoarea „Hederlez”. Noul premier, Alexandru Munteanu, a mers la Comrat în decembrie anul trecut și tare sper să meargă mai des. Vladimir Bolea a vizitat și el regiunea, dar alți miniștri au fost mai reticenți. Maia Sandu a făcut o vizită în 2022. Din anunțurile recente, vedem că a mers ieri (miercuri, 11 februarie 2026) la Universitatea din Comrat.
Autonomia Găgăuză a fost abandonată de Moldova în mâinile Rusiei chiar de la crearea Republicii Moldova. Nu prea s-au făcut lucruri care să-i unească pe locuitorii regiunii cu ceilalți cetățeni, dar s-au făcut foarte multe ca să rămână la statutul de enclavă rusească: canalele TV care au emis în mare parte în regiune au venit din Rusia, ziarele – din Rusia, cultura – din Rusia, învățământul – aproape exclusiv în rusă.
Da, pe parcursul ultimelor decenii, în regiunea găgăuză s-au făcut mari investiții din bugetul național și din granturile europene: s-au reparat grădinițele din banii României, apeductele – din banii Germaniei, drumurile – din banii băncilor europene. S-au făcut și investiții în dezvoltarea afacerilor – din granturi naționale și fonduri europene. Dar la televizor, în toată această perioadă, în limba lor (adică rusă, nu găgăuză), le-au vorbit Putin, Medvedev, Șor și alții, care le-au spus că Europa e inamicul, iar Chișinăul e mitraliera din mâna inamicului.
Ieri, în timp ce Maia Sandu vorbea la Universitatea din Comrat despre importanța educației și efortul de democratizare, care se poate face doar cu tineri bine școliți, pe rețelele sociale se năștea o nouă mișcare găgăuză care semăna ură împotriva R. Moldova. Mihail Vlah, consilierul bașcanei penale Evghenia Guțul, alături de un consilier municipal din Comrat, Ivan Panea, a postat un video în care ei doi, cu o icoană între ei, povestesc că lansează o nouă platformă de luptă împotriva Chișinăului, numită „Nașa Avtonomia”. Vlah a zis că e nevoie de această platformă pentru a o apăra pe bașcana Guțul, pentru a apăra valorile familiei tradiționale și valorile ortodoxe, pentru că „Centrul atacă autonomia noastră”. Și Panea a susținut aceleași idei, spunând că „puterea de la Chișinău distruge autonomia noastră”. De aceea, vor fi deschise oficii ale noii mișcări „în toate localitățile autonomiei”.
Postarea video a lui Vlah și Panea a luat doar câteva vizualizări pe Facebook și YouTube, dar s-a conectat imediat o orchestră de canale de Telegram, care a promovat postări alarmiste, insinuând că autonomia e distrusă de Chișinău chiar acum, că e nevoie de juriști și susținători care să înregistreze zi de zi abuzurile împotriva autonomiei găgăuze, că au loc represiuni sistematice.
E simplu să călătorești de la Chișinău la Comrat, dar nu e simplu să comunici cu unele grupuri de acolo. Totuși, Găgăuzia nu e Șor, Vlah sau Guțul. Găgăuzia înseamnă oameni care locuiesc în Moldova, au drepturi egale cu toți, inclusiv dreptul la informații corecte despre ce se întâmplă la Chișinău, în întreaga Moldovă, dar și despre planul autorităților privind comunicarea cu cetățenii de acolo. Tinerii din autonomie au dreptul să afle despre oportunitățile de educație și dezvoltare. De aceea, ar trebui să-l întâlnească pe ministrul Educației, pe rectorii universităților de aici etc. Oamenii de afaceri au nevoie să se întâlnească cu ministrul Economiei, cu organizațiile de business; grupurile de cultură îl așteaptă, poate, pe ministrul Culturii etc.
Locul eliberat pe doar 5 minute de Șor nu va sta liber tare mult timp. „Nașa Avtonomia” deja ocupă spațiul digital, iar Rusia încă controlează spațiul informațional. Guvernul trebuie să folosească drumul Chișinău – Comrat pentru comunicare, dar și să construiască poduri informaționale către autonomie.
