De la urnă la altar: cum testează Kremlinul credința politică a moldovenilor
Alegerile parlamentare din 28 septembrie vor decide nu doar cine va guverna R. Moldova, dar și direcția pe care țara o va urma în următorii ani.
Pe de o parte, miza este continuarea parcursului european – integrarea în UE, reformele în justiție, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor statului. Pe de altă parte, partidele pro-ruse încearcă să recâștige influență, promițând apropierea de Moscova și speculând nemulțumirile sociale. Pentru a-și atinge scopul, acestea utilizează diverse metode, inclusiv infiltrarea propagandei prin fețe bisericești.
Biserica – în topul credibilității vs. statul – la coadă
Un sondaj recent, realizat de Comunitatea WatchDog și Centrul de cercetări Sociologice CBS Research, arată că 41,8% dintre cetățeni au „foarte multă încredere” în Biserică/ preot. Pe de altă parte, instituții precum Guvernul sau Parlamentul se află la coadă în topul încrederii, acumulând 10% și, respectiv, 8,2%.
Această nișă de credibilitate a Bisericii devine pentru actorii politici un potențial vector de propagandă.
În măsura în care fețele bisericești sunt văzute ca având autoritate morală, simpla apariție într-un context electoral sau susținere tacită poate dona legitimitate mesajelor politice – în ciuda interdicțiilor legale, despre care a vorbit deja Comisia Electorală Centrală, punctând că „folosirea lăcașelor de cult în scopuri politice poate afecta încrederea publică în instituțiile democratice și contravine atât spiritului legii, cât și principiilor morale”. Iar articolul 70 din Codul Electoral prevede clar că „în programele electorale, în materialele de agitație electorală, în acțiunile de agitație electorală și în publicitatea electorală care vizează, într-un fel sau altul, grupurile de inițiativă, concurenții electorali și participanții la referendum nu pot fi utilizate imagini ce reprezintă culte religioase sau părți componente ale acestora”.
Fețele bisericești și legea
Deci, legea electorală și legislația conexă interzic foarte clar implicarea cultelor religioase în activități de natură politică sau electorală. Dar tocmai aici intervine jocul: partidele pro-Kremlin au început deja să exploateze această zonă gri – prezența fețelor bisericești la proteste, materiale electorale sau declarații cu aluzie politică în biserici.
Astfel, Blocul Electoral „Patriotic” s-a lansat în campania electorală în apropierea Mănăstirii Căpriana, fiind publicate pe rețelele de socializare fotografii care includ atât imaginea mănăstirii, cât și simbolurile electorale ale blocului. În acest mod, după cum explică Misiunea Promo-Lex, a fost utilizată „imaginea cultului religios în acțiuni de agitație electorală”.
Anterior, blocul „Patriotic” a publicat în repetate rânduri imagini cu trei dintre liderii săi – Irina Vlah, Igor Dodon și Vasile Tarlev – surprinși la diverse slujbe religioase. Unele fotografii îi arată la Soroca, unde Vlah poartă icoana Maicii Domnului în fruntea enoriașilor, iar altele – la Catedrala Mitropolitană din Chișinău, unde cei trei apar aprinzând lumânări sau zâmbind alături de Mitropolitul Vladimir.
Mai mult, potrivit Promo-Lex, după lansarea blocului, „au fost postate imagini în care apar candidații la funcția de deputat Irina Vlah și Sergiu Butuc participând la o slujbă bisericească la Stoianovca, Cantemir. Fotografiile publicate sunt însoțite de imaginea bisericii din Stoianovca și mesajul despre poziția Blocului privind valorile poporului și «biserica moldovenească», astfel utilizând imaginea cultului religios în acțiuni de agitație electorală”.
Ziarul de Gardă, de asemenea, a analizat cum biserica rusă din R. Moldova face campanie electorală pe rețelele de socializare, unde clericii, printre rugăciuni, felicitări și povețe duhovnicești, strecoară postări cu tentă politică: despre limbă, despre familia tradițională vs. comunitatea LGBT, despre istorie – toate narațiuni operate de politicienii pro-ruși.
Promo-Lex a raportat și un caz în care Episcopul de Bălți și Fălești Marchel îndeamnă creștinii să se opună valorilor europene. La scrutinele anterioare, Marchel de asemenea a fost activ, făcând, în 2014, campanie electorală în biserică pentru Victoria Furtună, fosta candidată la prezidențiale susținută de fugarul penal Ilan Șor. Pentru acest fapt s-a și ales cu amendă în valoare de 3500 de lei.
Deși în acea perioadă au fost raportate mai multe cazuri de implicare a fețelor bisericești în alegeri, Marchel a fost singurul cleric sancționat pentru astfel de acțiuni.
Partidele pro-ruse, trolii și falsurile politicienilor
Pe scena politică vedem două fețe ale aceleiași influențe. Unii, ca Dodon, Vlah, Tarlev sau Voronin, mizează deschis pe sprijinul Kremlinului, prin blocul „Patriotic”. Alții, ca Ion Ceban, se declară proeuropeni, dar cultivă legături speciale cu Rusia. În ambele cazuri, direcția este aceeași – Moscova, iar dependența lor de Kremlin – financiară, mediatică, ideologică – este evidentă. Deși nu sunt făcute publice toate dovezile, există investigații jurnalistice care leagă aceste formațiuni de scheme de publicitate, transferuri de fonduri, influență externă.
Acești și alți politicieni utilizează diverse metode de dezinformare. Unul dintre cele mai concrete mecanisme ilustrate în investigațiile ZdG este folosirea trolilor, prin intermediul cărora sunt create conturi false ori semi-false pe Telegram, Facebook etc., pe care sunt distribuite mesaje repetitive antieuropene, atacuri la adresa opoziției pro-UE sau a statului, falsificări de date economice. Acestea amplifică discursuri populiste și creează impresia de nemulțumire în masă.
Un exemplu recent și documentat este cel al lui Igor Dodon, care a afirmat că „Europa nu va cumpăra merele din Moldova” și că „fără Rusia, falimentează toți producătorii noștri”.
Analiza statistică și rapoartele oficiale însă arată contrariul: exporturile de mere spre UE au crescut semnificativ, iar UE a devenit principalul partener comercial al R. Moldova pentru mai multe categorii de produse agricole. Astfel, declarațiile lui Dodon nu sunt decât un instrument de propagandă.
Riscurile și „eliberarea”
Totuși, alarmantă nu este doar prezența acestor tactici, dar amplitudinea lor și faptul că sunt activate chiar în ajun de alegeri. În acest caz, ne întrebăm care sunt riscurile?
În primul rând, se creează percepția că votul, instituțiile de stat și rezultatele sunt deja compromise, reducând motivația de participare democratică. În al doilea rând, partidele care se prezintă drept „singura alternativă” încearcă să câștige mai multă credibilitate în fața oamenilor, folosind imaginea unui stat pe care îl descriu ca fiind „corupt” și „complicele Vestului” – narațiunea pe care Kremlinul nu obosește să o tot repete.
Chiar recent, Serviciul de Informații Externe al F. Ruse a declarat că Uniunea Europeană ar pregăti o intervenție militară în R. Moldova, fiind sprijinită de statele membre NATO, cu scopul de a „ocupa” țara noastră. Dar n-au prezentat nicio dovadă în susținerea acestor declarații.
Nu este prima oară când Moscova vine cu diverse falsuri, sugerând că trebuie să se implice pentru „a elibera” populația – tot așa Rusia a motivat începutul războiului pe care îl duce în Ucraina până în prezent, ucigând populația pe care a jurat s-o „elibereze”.
Astfel, scrutinul din 28 septembrie are loc într-un context regional complicat, cu războiul din Ucraina la graniță și cu o intensă campanie de dezinformare. În aceste condiții, votul de duminică nu este doar o competiție electorală, ci o alegere de direcție: Europa sau Rusia.
