Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   De ce refuză să vorbească…

De ce refuză să vorbească ministra Sănătății?

În ziua de 25 martie, când în R. Moldova erau confirmate primele 125 de cazuri de infecție cu coronavirus, alte 116 persoane fiind suspecte, pe când aveam mai multe cazuri de import, decât cu transmisie locală, fiind înregistrat deja și primul deces, am insistat să realizăm un interviu cu doamna ministră, contactând-o telefonic și expediindu-i mesaje explicative despre intențiile noastre.

Era început de epidemie în R. Moldova, iar fricile și lipsa de siguranță frământau societatea. De la 7 martie, când fusese înregistrat primul caz de îmbolnăvire în R. Moldova, trecuseră 18 zile, iar oficialii din sănătate raportau doar două cazuri de tratare a celor infectați. De ce o boală calificată de autorități ca fiind „un fel de gripă” se tratează atât de greu? E, probabil, prima întrebare pe care i-am fi agresat-o ministrei de la Sănătate. Poate lipsesc medicamentele necesare? Poate cei afectați au sănătatea mai șubredă? Poate lipsesc condițiile adecvate tratamentului? Despre asta voiau să audă oamenii în urma ieșirilor autorităților în fața camerelor de luat vederi. Dar întrucât întrebările nu erau adresate, răspunsurile lipseau cu desăvârșire.

În ziua în care insistasem ca ministra Sănătății să ne acorde un interviu, în spațiul public a fost lansată o declarație a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), potrivit căreia sistemul medical este asigurat cu echipamente de protecție pentru angajații săi, nu lipsesc medicamentele și consumabilele. Declarația apăru după ce avocatul poporului mediatizase o informație potrivit căreia sistemul medical este supus riscurilor, din cauza lipsei echipamentelor adecvate. În acea zi, de 25 martie, primul angajat al sistemului medical, afectat de noul virus la 17 martie, încă nu decedase, mai având de trăit doar două zile.

La acel moment, întrebările jurnaliștilor nu erau prea insistente, pentru că lipseau informații reale despre riscurile la care sunt supuși în fiecare clipă cei care stau față în față cu virusul, încercând să-l învingă.

La 25 martie, ministerul ne vorbea că instituțiile medicale, în special cele implicate în combaterea virusului COVID-19, dispun de echipamentul tehnico-material necesar pentru protecția personalului. În acea zi, asistentul medical, Eugeniu Cebotari, încă nu demonstrase public toate echipamentele din dotarea unui angajat medical, aflat pe prima linie de luptă cu noul virus. Răspunsul ministerului la declarația Avocatului Poporului este cunoscut din 25 martie, dar ce a întreprins instituția după ce tânărul asistent medical a demonstrat zdrențele cu care sunt dotați cei care ajung primii la persoanele afectate de COVID-19?

În aceeași zi, pe 25 martie, când insistam ca ministra să ne răspundă la niște întrebări, medici de familie și asistenți medicali din 68 de centre de sănătate și 211 oficii ale medicilor de familie din 10 raioane urmau să primească măști, mănuși și dezinfectanți pentru protecția împotriva noului virus. Toate astea – dintr-un proiect cu finanțare internațională.

În plus, Ambasada Chinei dona R. Moldova 1500 de teste pentru depistarea coronavirusului, teste care ar fi ajuns pentru câteva zile, dacă ar fi fost testați prioritar angajații din medicină.

Seara, pe 25 martie, aflam că, după procesarea a 153 de teste, au mai fost depistați 24 de bolnavi de COVID-19.

Întrucât ministra Sănătății nu acceptă să discute, chiar și on-line, cu presa, voi înșira aici câteva dintre întrebările care s-au adunat între timp:

  1. De ce lumea nu ar trebui să cunoască exact, în special cei internați în spitale, cu ce fel de medicamente este tratat COVID-19 în R. Moldova?
  2. Sunt sau nu suficiente antiviralele acum? Sunt sau nu eficiente acestea, dat fiind faptul că numărul cazurilor recuperate rămâne unul neînsemnat, pe fundalul creșterii continue a numărului celor infectați?
  3. Ce înseamnă, în condițiile de azi, pacient grav? De ce numărul lor crește, iar recuperarea întârzie?
  4. Tot mai multe surse medicale dezvăluie că plasma sanguină a pacienților vindecați poate ajuta la recuperarea, în special, a pacienților gravi. Se ocupă cineva, în R. Moldova, de acest subiect?
  5. Cât personal medical avem azi în R. Moldova și de cât am mai avea nevoie?

La 15 aprilie, R. Moldova raporta 44 de decese de pe urma COVID-19 și aproape 2000 de oameni infectați.