Crăciun la închisoare
În ajun de Crăciun, preşedintele Comitetului de monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Stefan Schennach, a vizitat R. Moldova. Şi nu pentru că i-ar fi lipsit grijile indispensabile ale unui ajun de Crăciun, griji legate de cadouri pentru cei dragi, de atmosfera de sărbătoare şi de o vacanţă de vis, ci pentru că, în mod repetat, APCE a fost alertată de starea incertă a democraţiei din R. Moldova şi de faptul că, în închisorile de aici, condiţiile de detenţie sunt împotriva sănătăţii şi vieţii deţinuţilor, chiar dacă R. Moldova este prima ţară din spaţiul CSI care, acum 20 de ani, a obţinut statutul de stat membru cu drepturi depline al Consiliului Europei (CoE), angajându-se să respecte neclintit normele democraţiei şi drepturile omului.
În ultimele două decenii, de când R. Moldova deţine statut de membru al CoE, instituţiile democratice de la noi au evoluat cu mari dificultăţi, astfel încât statul continuă să fie monitorizat de APCE. La 13 iulie 2015, cu prilejul celor 20 de ani de aderare a R. Moldova la CoE, ministra de Externe, Natalia Gherman, într-un mesaj expediat lui Thorbjorn Jagland, secretarul general al CoE, îşi exprima speranţa că APCE va trece neîntârziat R. Moldova de la etapa de monitorizare la cea de post-monitorizare. Deşi era un prilej aniversar, oficialii europeni au anunţat că APCE va renunţa la monitorizarea R. Moldova doar dacă instituţiile statului vor combate corupţia.
Se pare că şi recenta vizită la Chişinău a preşedintelui Comitetului de monitorizare al APCE, Stefan Schennach, lasă puţină speranţă că, în 2016, R. Moldova ar putea ieşi de sub monitorizare, or, la întrevederea sa cu şeful Legislativului, Andrian Candu, reprezentantul APCE a opinat că funcţionarea instituţiilor democratice ale R. Moldova nu arată prea optimist. Schennach a anunţat că, în ianuarie 2016, în cadrul şedinţei Comisiei de monitorizare a APCE, va prezenta un raport amplu despre funcţionarea instituţiilor democratice în R. Moldova şi despre respectarea drepturilor omului în închisori.
Aşa cum nici Ministerul Justiţiei, nici Departamentul Instituţiilor Penitenciare (DIP) nu au postat vreo ştire despre vizita înaltului oficial european, am încercat să aflăm din surse directe ce a văzut, ce a aflat ţi ce a constatat Stefan Schennach în prima sa vizită la Chişinău. Singura instituţie de detenţie în care a ajuns demnitarul european a fost penitenciarul nr. 13, unde s-a întâlnit cu doi dintre deţinuţii de acolo, Vladimir Filat şi Grigore Petrenco. Avocaţii celor doi susţin că Stefan Schennach a reuşit să cunoască din surse directe cum sunt condiţiile de detenţie şi cum sunt respectate drepturile deţinuţilor în acest penitenciar. Apărătorii lui Filat şi Petrenco susţin că, din cauza răfuielilor politice, sănătatea şi viaţa clienţilor lor este în pericol. Avocata lui Petrenco mai invocă riscuri de infectare cu tuberculoză, lipsa accesului la examene radiologice şi la medici de specialitate. Aceasta a mai subliniat cenzurarea corespondenţei, deţinerea în condiţiile unei celule prost încălzite şi plimbarea clientului său în boxa celor care suferă de tuberculoză.
Pe de altă parte, ministrul interimar la Justiţiei, Vladimir Cebotari, spune că este conştient de faptul că, în sistemul penitenciar din R. Moldova ajung persoane condamnate pentru vreo greşeală, dar iese la libertate infractori periculoşi. Ministrul susţine că, totuşi, Stefan Schennach a apreciat eforturile autorităţilor de a schimba situaţia din penitenciare. „În linii generale, condiţiile din penitenciarul nr. 13 sunt nesatisfăcătoare, dar ne propunem depopularea penitenciarelor”, spune ministrul interimar al Justiţiei, precizând că în instituţia vizată nu sunt deţinuţi afectaţi de TBC.
Oricum, Stefan Schennach a plecat fără a cunoaşte realităţile din alte instituţii de detenţie, în care există condamnaţi care de mai mult timp nu mai ies din greva foamei, există corupţie, în special atunci când e vorba despre accesul deţinuţilor la servicii sau obiecte interzise, există oameni care, fiind condamnaţi „pentru o greşeală”, aşa cum recunoaşte şi ministrul justiţiei, îşi distrug viaţa, sănătatea şi familiile într-un mediu infernal.
Aşa sau altfel, vine Crăciunul. În închisorile din R. Moldova, însă, acesta va fi la fel de mâhnit ca şi celelalte zile.
