Cine l-ar opri pe Kirill?

Crimele comise de mercenarii ruși în Ucraina au ajuns să fie îndreptățite de Patriarhul Bisericii Ortodoxe din Rusia, Kirill. Duminică, 10 aprilie, în predica sa rostită la Catedrala Mijlocirea Preasfintei Maica Domnului din Lyubertsy, regiunea Moscova, Patriarhul a vorbit mult despre putere și despre conducători, despre cum ar trebui întărită încrederea oamenilor în autorități, după care a ajuns la mesajul pe care, de fapt, a vrut să-l transmită credincioșilor: „Domnul să ne ajute și în această perioadă dificilă pentru Patria noastră să ne unim, inclusiv în jurul autorităților, iar autoritățile să fie pline de responsabilitate față de poporul smerit și disponibil de a le sluji chiar și cu prețul vieții. Atunci oamenii noștri vor fi solidari și capabili de a respinge atât dușmanii externi, cât și interni”. Cu alte cuvinte, Patriarhul a chemat la consolidarea enoriașilor în a susține cauza autorităților ruse care omoară, zi de zi, sute de vieți în Ucraina.

Pe 12 aprilie, de Ziua Cosmonauticii, Vladimir Putin, „autoritatea plină de responsabilitate” pentru care Patriarhul Kirill a cerut, duminică, susținerea enoriașilor, a anunțat că „forțele ruse acționează cu curaj, competență și eficiență, utilizând cele mai moderne arme”. Aflându-se la cosmodromul Vostocinîi, Putin a reiterat, în mod repetat, că atacul Rusiei asupra Ucrainei ar fi fost inevitabil, era doar o chestiune de timp.

Așa cum peste 90% dintre etnicii ruși se declară creștini ortodocși, înțelegem fără ezitare că publicul Patriarhului Kirill și al președintelui Putin este același. Și atitudinea față de război?

De la 24 februarie încoace, numeroase instituții internaționale și-au manifestat sprijinul față de Ucraina, condamnând și sancționând Rusia, care nu a încetat, însă, să omoare oameni pașnici, să distrugă sate și orașe ucrainene și să afirme, inclusiv din altarele lăcașelor sfinte, că ceea ce face Moscova în Ucraina este „o luptă împotriva unei culturi liberale occidentale decadente”. Dar ce are o cultură, fie și decadentă, cu setea de a omorî, a viola, a batjocori oameni nevinovați? Ce fel de cultură au cei care comit astfel de fapte?

„Mai multe femei au fost ținute captive de trupele ruse în subsolul unei case din Bucea, timp de 25 de zile, nouă dintre ele fiind acum însărcinate”; „Peste 130 de persoane erau ținute de armata rusă într-un subsol de 65 de m². Ei povestesc că stăteau și dormeau în picioare, iar unii așa și mureau – în picioare. Ostaticii au stat printre cadavre timp de patru săptămâni”; „Cadavrele a șase persoane au fost găsite într-un subsol din suburbia estică a Kievului, de unde armata rusă s-a retras la sfârșit de martie”, sunt doar câteva fragmente de știri din ultima săptămână, despre care și patriarhul Kirill, și președintele Putin nu au suflat o vorbă, un cuvânt. Se pare că, pe cât de mare e influența Bisericii Ortodoxe Ruse asupra enoriașilor săi, pe atât de absentă e biserica și Patriarhul său la criticile ce i se aduc din afară, în legătură cu susținerea pe care o acordă Rusiei agresoare în distrugerea Ucrainei.

Fiecare mesaj al Patriarhului este îmbrățișat de preoți ortodocși din alte state, cu biserici subordonate Patriarhiei Rusiei. Și în R. Moldova majoritatea bisericilor sunt din cadrul acestei Patriarhii, iar preoții, mulți preoți înțeleg să fie slujitori docili Patriarhului, acceptându-i și multiplicându-i mesajele. Situația e atât de complicată, încât chiar Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove a ajuns să recunoască oficial că, de la începutul invaziei rusești, câțiva clerici, „în mod absolut nejustificat, au îndemnat credincioșii la ură interetnică și dezbinare”. Ca pedeapsă pentru aceste îndemnuri, un preot a fost oprit „de a oficia cele sfinte, până la aducerea pocăinței depline”. În urma acestei „pedepse”, alți preoți și-au șters de pe rețelele de socializare mesajele pro-război. Le-au lichidat de acolo, dar nu și din convingerea lor…

Recent, deși cu timiditate, ÎPS Mitropolit Vladimir a lansat un mesaj special către toți credincioșii, spunând că „astăzi, mai mult ca oricând, ne dorim în mod deosebit ca între poporul rus și cel ucrainean să existe pace și armonie”. Și dacă toți mitropoliții din cadrul Patriarhiei Ruse, disociindu-se de cele promovate de Kirill, ar îndemna credincioșii la pace, cum ar reacționa instigatorii războiului?

Ar mai fi o soluție. Adepții păcii mizează mult pe preconizata întrevedere (în 2022) a Patriarhului Kirill cu Papa Francisc. Cum ar schimba aceasta atitudinea bisericii ruse față de războiul lui Putin din Ucraina? Discuțiile despre o posibilă întâlnire a celor doi întâistătători ai Bisericii Ortodoxe Ruse și ai Bisericii Catolice au fost reluate la sfârșit de 2021, când Papa l-a primit la Vatican pe Mitropolitul Hilarion, de Volokolamsk. După 24 februarie 2022, Patriarhul Kirill a primit zeci de apeluri din partea Episcopilor catolici din întreaga Europă, care s-au declarat împotriva invaziei rusești în Ucraina. Marți, 12 aprilie, mitropolitul Hilarion, care avuse acea întrevedere cu Papa Francisc, de pe poziția sa de șef al Departamentului pentru Relații Externe al Patriarhiei Moscovei, a declarat că, ”în actuala situație politică dificilă, nu doar problemele legate de conținutul întâlnirii dintre Papă și Patriarh, ci și problemele legate de securitate, transport și logistică necesită un studiu atent”. Deci, Kirill, sprijinind războiul, este, totuși, îngrijorat de o posibilă insecuritate a sa.

Dacă această posibilă întrevedere se amână, cine l-ar opri pe Kirill din spiritul său pro-război?