Armata rusă, „dulcea fiară” și oamenii mici
Zilele trecute, Federația Rusă a desfășurat mai multe exerciții militare, dorind să își etaleze forța armatei și puterea înarmării. Straniu a fost că în aceste eforturi s-au folosit în mod repetat de imaginea celor mai slabi, fragili, vulnerabili, mici. R. Moldova a fost vizată.
La 27 august, în ziua în care R.Moldova celebra 30 de ani de independență, la Sevastopol, Crimeea, se desfășurau exerciții militare cu titlul: ”Armata – 2021”, în cadrul căruia, pe un platou de beton, se învârteau în cercuri 3 tancuri rusești, iar alături, în praf, în vârful degetelor, dansau 6 balerine. Totul avea loc pe un fundal muzical arhicunoscut, melodia ”Dulcea și tandra mea fiară” de Eugen Doga. Au cerut oare militarii ruși dreptul ca melodia lui Eugen Doga din mica (dar bogata în talente) țară Moldova să fie utilizată în aceste exerciții militare în Crimeea, o zonă ocupată abuziv și nerecunoscută de comunitatea internațională? Mi-a fost greu să identific acest fapt, dar mai degrabă s-a mers pe acelaș principiu: dacă iei teritorii fără să întrebi, de ce n-ai putea lua o melodie?
Balerinele, ființe fragile și vulnerabile, au fost de-a dreptul exploatate în exercițiile militare ale Armatei Ruse de la acest sfârșit de august. Cu câteva zile mai devreme, la 23 august, o balerină a fost nevoită să danseze Lacul Lebedelor urcată pe un tanc. Nu, nu erau spectatori, doar tanchiștii, comentatorii, dronele și balerina nevoită să danseze în jurul țevii. Cel puțin, melodia „Lacul Lebedelor” este scrisă de un rus, Piotr Ceaikovski. Dar ar fi vrut el ca această operă să fie dansată pe tanc sau în sala de teatru? Deja autoritățile ruse decid.
La 29 august, în munții Ural, exercițiul „Armata-2021” a oferit un spectacol și mai grotesc, și iar legat de Moldova, cel mai mic stat din fosta URSS. În orașul Ekaterinburg a avut loc reconstruirea operației militare Iași-Chișinău din 1944, în conceptul și înțelegerea Armatei Ruse: a fost organizată ocuparea unui cătun cu ajutorul armatei și a tancurilor, demonstrându-se distrugerea dușmanilor. De ce trebuie oamenii din Uralul anului 2021 să vadă cum e ocupat și distrus un cătun moldovenesc cu tancurile, spunându-li-se că așa se eliberează Moldova? Comandantul Armatei implicate în această operațiune din Ekaterinburg, Alexandr Lapin, a avut o explicație: ”Vizitatorii au avut încă o dată ocazia să vadă puterea, forța și slava armelor rusești, care nu o singură dată și-au demonstrat eficiența”.
Slava armelor rusești are și suficiente momente întunecate. Cu ele poți cuceri teritorii, dar nu poți câștiga și recunoașterea. Armata rusă are dificultăți de imagine, o zic chiar experții ruși. Luna august nu a fost o excepție. La 27 august, ziua în care R.Moldova celebra 30 de ani de separare de URSS, iar tancurile rusești din Sevastopol se roteau printre balerine, sub melodia românului basarabean Eugen Doga, în orașul rusesc Perm s-a prăbușit un bombardier SU-24. La 18 august, lângă Astrahan, s-a prăbușit o aeronavă militară MIG-29. La 17 august, lângă Moscova, s-a prăbușit un Il-112B. La 31 iulie, în Marea Ohotsk s-a prăbușit un avion militar SU-35. Toate aceste accidente s-au soldat cu militari răniți și morți.
La 19 septembrie, cetățenii ruși, inclusiv cei din R. Moldova, vor merge la vot. Cu toții vor o Rusie puternică, ca să se simtă protejați. Dar oare armata și tehnica militară îi fac pe oameni să se simtă mai în siguranță, atunci când cresc prețurile, scad veniturile, se întețește migrația? Până atunci, un nou exercițiu cu tehnică militară rusă vizează Republica Moldova.
În dimineața zilei de 2 septembrie 2021, la Tiraspol, este organizată o paradă militară, cu tehnică rusească, precedată de o ceremonie de înălțare a drapelelor în tandem: al entității transnistrene nerecunoscute de niciun stat în lume și al Federației Ruse.
Ceremonia are loc al 31-lea an la rând: tehnica militară a armatei sovietice și rusești sub drapelele celor două entități: Rusia – cel mai mare stat din lume și republica Transnistreană – un stat nerecunoscut niciodată timp de 3 decenii. Două entități care țin foarte mult la conceptul de manifestare a forței armate în timp ce cetățenii așteaptă puterea democrației.
