Alături de România, nimic nu e imposibil – Ziarul de Gardă
  • Alături de România, nimic nu e imposibil

    Alături de România, nimic nu e imposibil
    09 septembrie 2021 | 15:01

    Încă un pas înainte pe direcția Chișinău-București, după mai bine de doi ani de sforăială politică și neosovietism marasmatic în relațiile cu cel mai apropiat și credibil partener de dezvoltare pentru R. Moldova – România. Au trecut 30 de ani. Câți trebuie să mai treacă ca să ne clarificăm odată și pentru mulți ani înainte că, fără România, R. Moldova nu ar fi supraviețuit fizic mai mult decât un an de la Independență. Fără România și fără implicarea României, toate s-ar fi sfârşit pentru R. Moldova odată cu „Acordul de pace” din 1992 de la Moscova. Să lăsăm însă ceea ce a fost pe seama trecutului și să revenim la realitățile zilei, pentru că după 15 noiembrie 2020 (alegerile prezidențiale) și 11 iulie 2021 (parlamentarele anticipate) avem o nouă situație politică și o nouă perspectivă de dezvoltare a relațiilor Bucureşti-Chișinău sau Chișinău-București că, în fond, e același lucru, ca și în matematică cu schimbarea termenilor cu locul.

    Nicu Popescu, ministrul Externelor de la Chișinău, a plecat luni la București, la Reuniunea Diplomației Române, în calitate de invitat special la un eveniment, special și el, pe care România îl organizează începând cu 2005 și cu care ocazie, anual, în cadrul Reuniunii, are loc evaluarea și aprecierea meritelor serviciului diplomatic român la dezvoltarea României, la promovarea intereselor ei în lume și a implicațiilor pe care le are diplomația română la procesele și evoluțiile globale, transatlantice, europene şi regionale. „Revin cu bucurie în România, la invitația ministrului Afacerilor Externe, într-un moment mai bun ca niciodată pentru evoluția relațiilor noastre bilaterale”, declara, până a ajunge la București, Nicu Popescu. Logic mesaj. Firesc. Ne-forțat. Degajat. Fără umbre. Așa după cum s-a întâmplat să fie de mai multe ori (în dependență de cine a guvernat RM) de-a lungul celor 30 de ani de relație București-Chișinău, după căderea frontierei pe Prut. În ani diferiți a fost diferit. Cu Sangheli, Lucinschi, Voronin și Dodon a fost într-un fel, dar a fost și altfel cu Snegur, Timofti sau în perioada de interimat a lui Ghimpu. Pozițiile față de România și relațiile cu România s-au schimbat de mai multe ori la Chișinău, dar au rămas neschimbate și aceleași, frățești, la București. România a fost mereu aceeași cu noi și pentru noi, și a trecut cu demnitate peste invectivele și orgoliile regimurilor prosovietice de dincoace de Prut.

    Vizita șefului Externelor de la Chișinău nu s-a limitat (după cum era și de așteptat „într-un moment mai bun ca niciodată pentru evoluția relațiilor bilaterale”) doar la participarea pe care a avut-o la Reuniunea Diplomației Române. Popescu a fost primit și la Cotroceni de către președintele Klaus Iohannis, fapt ce dă și el un plus de importanță și valoare vizitei și relațiilor București-Chișinău, care încep să reintre într-un format firesc de normalitate, după plecarea socialiștilor și a lui Dodon de la guvernare, pentru care (?!) relațiile R. Moldova cu România trebuiau neapărat contrapuse celor cu Federația Rusă.

    Câștigarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 și a celor parlamentare din iulie 2021 de către dreapta politică a dat startul unei noi perspective de dezvoltare a relațiilor dintre România și R. Moldova. Iar asta înseamnă și o nouă șansă pentru perspectiva europeană a R. Moldova. S-au schimbat mesajele Chișinăului, tonalitățile, abordările, interesul pentru cooperare. Este de ajuns să urmărim, în acest sens, cum a evoluat dinamica schimbului de vizite oficiale între București și Chișinău, care până în 2020 au fost ținute de Dodon în suspans. Pe 29 decembrie 2021, Maia Sandu primește prima vizită la nivel înalt în R. Moldova a președintelui României, Klaus Iohannis. Pe 27 august curent, Iohannis vine în a doua sa vizită la Chișinău, după alte două vizite la București (4 februarie și 20 aprilie 2021) a președintei Maia Sandu. În două vizite consecutive (pe 19 februarie și 23 iulie 2021) a fost la Chișinău și ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. Urmează 9 august, cu o discuție telefonică a prim-ministrei Natalia Gavrilița cu omologul său de la București, Florin Cîțu, în care cei doi convin asupra convocării unei ședințe comune a celor două guverne, iar acum o săptămână, pe 2 septembrie, în prima sa vizită oficială în România s-a aflat, în cadrul unei delegații parlamentare, și șeful Legislativului, Igor Grosu. Practic, la nivel oficial, toate relațiile Chișinău-București au fost restabilite și puse pe linia de acțiune. La fel și cu partenerii strategici din Vest. Dacă ținem cont că, în patru ani, Igor Dodon, în calitatea sa de președinte nu a mers și nici nu a primit din partea Bucureștiului și a altor capitale UE nicio vizită oficială, lucrurile s-au mișcat mult înainte. Mai ales, dacă ținem cont că toate aceste vizite, întrevederi și discuții au lăsat în urma lor niște înțelegeri de cooperare și de dezvoltare a unor proiecte comune pe absolut toate domeniile: politic, economic, social, drept, comerț, infrastructură, mediu, sănătate, educație, apărare, securitate, integrare europeană. Nu există domeniu sau problemă, de la rezolvarea căreia România s-ar eschiva. A fost și rămâne „principalul avocat” al R. Moldova în aspirațiile ei de libertate și de comuniune cu Europa (din declarația lui Grosu la București). Pentru R. Moldova, vocea României, care este membru și UE și NATO, contează enorm, în condițiile în care suntem în incapacitatea de a ne autofinanța, dar și sub permanenta amenințare economică și militară străină, cu o Transnistrie militarizată, controlată în exclusivitate de Rusia și care este, la fel ca și Crimeea, un risc pentru securitatea și pacea în regiune. Faptul că pe 27 august, cu prilejul celor 30 de ani de independență pentru R. Moldova, România s-a prezentat la Chișinău ca parte a cvadrilateralei Polonia-Ucraina-România-R. Moldova (o nouă platformă de cooperare regională), este un argument în plus că România nu este străină intereselor R. Moldova.

    PAS și-a asumat un mandat de guvernare extrem de dificil. Dar nu imposibil, în situația în care a câștigat atașamentul și sprijinul României. Contează ce va urma, pentru că au existat și alții care au avut grațiile și sprijinul României.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Ești în căutarea unui loc de muncă în jurnalism? Ai vrea să muncești într-o redacție, dar ai anumite îndoieli? ZdG poate să răspundă la întrebări sau chiar poate deveni angajatorul tău…
    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    2236 de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în ultimele 24 de ore, anunță reprezentanții Ministerului Sănătății. Potrivit autorităților din sănătate, 1 581 de persoane au fost vaccinate cu pr…
    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Reprezentanții Ministerului Sănătății (MS) anunță despre confirmarea a 1031 de cazuri noi de infectare cu Covid-19, în R. Moldova. Din numărul total de infectări, 869 de cazuri au fost înregistrate în rândul pe…
    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură

    În cea de-a 3-a sâmbătă a lunii septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Apei. Potrivit Centrului Hidrologic, aproximativ 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură. Cea mai g…
    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură