Studentă la Haga, despre oportunitățile studiilor în UE: „E o libertate care în Moldova e greu de atins, chiar dacă prețurile sunt mai mici”

La doar 21 de ani, Teodora Drucec face parte din generația de tineri care se formează între două realități – cea a Republicii Moldova și cea europeană. Studentă în anul IV la Universitatea de Științe Aplicate din Haga, Țările de Jos, ea finalizează un program de Studii Europene cu specializare pe țările Parteneriatului Estic, iar parcursul ei universitar reprezintă un exemplu despre modul în care educația din Uniunea Europeană reușește să pregătească tineri autonomi, flexibili și conectați la realitățile lumii.

„Studiile peste hotare nu au fost niciodată un vis sau un scop în sine. Mi se părea mai simplu să rămân conectată cu activitățile de acasă. A fost ideea părinților să aplic, iar acum, privind în urmă, realizez cât de mult m-a schimbat această experiență. Mi s-a deschis viziunea asupra lumii și Europei, asupra diversității multiculturale. Sunt niște experiențe pe care în Moldova, la această etapă, nu cred că le poți avea”, spune Teodora.

Înainte să ajungă în Țările de Jos, Teodora Drucec, fiind încă în liceu, era deja implicată în numeroase activități civice în R. Moldova. A făcut voluntariat la Inițiativa Moldova pentru Pace, la Centrul Republican pentru Copii și Tineret „Artico”, dar și în cadrul Inițiativei Tinerilor Ambasadori Europeni, unde activează și acum, în timpul stagiului de practică, pe care a ales să-l facă tot acasă, la Chișinău.

• Inițiativa „Tinerii Ambasadori Europeni” (YEA) este o rețea de comunicare apolitică și voluntară, creată de Uniunea Europeană în 2016, care conectează și construiește punți de prietenie între tinerii din cele șase țări ale parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina), statele membre ale UE și Regatul Unit. Scopul rețelei este de a crește gradul de conștientizare cu privire la cooperarea UE cu țările partenere din est, de a prezenta rezultatele tangibile ale acestei cooperări, de a contribui la dialogul politic pe diverse teme, de a contribui la creșterea activismului civic și de a lucra împreună pentru un viitor mai bun.
• Tinerii Ambasadori Europeni sunt studenți, tineri profesioniști și activiști comunitari, cu vârste între 16 și 26 de ani, care își oferă voluntar timpul pentru a se implica în activitățile Inițiativei în toate țările, inclusiv online. În prezent, există peste 500 de Tineri Ambasadori Europeni activi, care reprezintă peste 30 de naționalități diferite.

Această implicare timpurie a Teodorei, inclusiv în calitate de tânără ambasadoare europeană, a făcut-o să privească educația dintr-o perspectivă diferită – una în care teoria trebuie completată de acțiune, de înțelegerea comunității și de responsabilitatea civică.

Prima experiență: digitalizarea 

Una dintre primele diferențe pe care Teodora le-a simțit față de sistemul din Moldova atunci când a ajuns la Haga a fost gradul de digitalizare și suportul administrativ oferit studenților.

„Primul challenge a fost faptul că totul se întâmpla online. Nu trebuia să merg la universitate ca să depun actele în original, spre exemplu. Am înlocuit hârtia și pixul cu laptopul. Toate cursurile, examenele, programările se fac digital. Nimic nu se face pe hârtie”, explică Teodora.

La Universitatea de Științe Aplicate din Haga, studenții beneficiază de asistență constantă: birouri de consiliere, ghidare la înregistrarea cursurilor sau consultanță academică. Totul este construit în jurul ideii că studentul este un adult responsabil, nu un executant al sistemului, pe când în R. Moldova, această abordare rămâne o provocare, consideră Teodora Drucec.

Lecția integrării

Un detaliu aparent minor, dar definitoriu pentru cultura educațională europeană, este „Intro Week” – săptămâna de orientare pentru studenți înainte de începerea anului universitar.

„A fost una dintre cele mai utile experiențe. Am avut prezentări, activități comune cu colegii și profesorii, iar universitatea a organizat chiar un concurs de echipă. A fost o ocazie să ne cunoaștem și să legăm prietenii. Fiecare activitate avea un sens – să ne facă să ne simțim parte a unei comunități”, povestește Teodora, subliniind că pentru studenții internaționali acest tip de integrare a fost esențial. 

Educația aplicată

„Diferența majoră între universitățile de științe aplicate și cele de cercetare este modul de predare. La noi totul e practic. Am lucrat cu organizații reale, pentru care am pregătit rapoarte și analize. Asta te pregătește pentru piața muncii”, explică tânăra ambasadoare europeană.

Acest model orientat spre aplicabilitate este un punct forte al sistemului educațional olandez. Fiecare proiect are un „client real”, fiecare curs e construit pe o provocare concretă – un ONG, o companie, o instituție europeană. În R. Moldova, studiile rămân în mare parte teoretice, iar parteneriatele universitate-companie sunt rare. 

Finanțarea studiilor și munca part-time

Teodora recunoaște că statutul de cetățean al Uniunii Europene, prin cetățenia română, i-a oferit acces la o gamă largă de beneficii financiare, inaccesibile studenților din afara UE.

„Prețul la studii este de cinci ori mai mare pentru studenții non-UE. În schimb, fiind cetățean român, am beneficiat de o bursă lunară de aproximativ 800–900 de euro, care acoperă o bună parte din cheltuieli, cel puțin chiria. Interesant este că bursa nu depinde de reușita academică, ci de numărul de ore lucrate. Dacă lucrezi cel puțin 24 de ore pe lună, ești eligibil.”

Sistemul olandez încurajează munca part-time încă din timpul studiilor. Chiar și studenții din familii înstărite aleg să lucreze ca ospătari, casieri sau livratori.

„În Moldova, programele universitare nu sunt gândite pentru a permite un job part-time, iar angajatorii nu sunt deschiși la flexibilitate. În Olanda, munca studentului e văzută ca parte a educației sale – nu ca o necesitate disperată”, consideră studenta, precizând că această cultură a muncii are un efect direct asupra maturizării tinerilor: îi responsabilizează, le oferă independență financiară și îi conectează cu societatea reală.

Pe lângă bursă, statul olandez oferă o serie de facilități suplimentare: transport public gratuit, compensații pentru chirie și subvenții pentru asigurarea medicală.

„Sunt condiții foarte bune pentru un student. Practic, dacă lucrezi și primești bursă, poți trăi independent. E o libertate care în Moldova e greu de atins, chiar dacă prețurile sunt mai mici”, explică Teodora, menționând că datorită acestor oportunități este acum independentă financiar.

În universitățile olandeze, spațiile de studiu, bibliotecile și cafenelele sunt spații prielnice pentru învățare sau muncă. Universitățile oferă o mulțime de facilități, precum săli de sport sau cantine, și susțin activitățile organizate de studenți.

„Există și o sală pentru podcasturi, unde am avut ocazia la un moment dat să înregistrez un podcast, care este accesibil pentru studenți gratuit”, povestește Teodora.

Profesori care inspiră, nu controlează

Unul dintre cele mai puternice contraste observate de Teodora este relația student-profesor.

„Mi-a fost surprinzător să văd cât de deschiși și înțelegători sunt profesorii, cât de adaptabili și actuali sunt, aspect definitoriu într-un domeniu ca studii europene, deoarece în fiecare zi se întâmplă lucruri importante la nivel european sau mondial. Mi-a plăcut când veneam la ore și pe tablă deja era afișată o știre de ieri, toată lumea vorbea și noi o discutam la lecție, ca parte a lecției. Deci, mi-a plăcut foarte mult cât de multe ajustări se făceau pe parcurs în baza schimbărilor mai mari. Și, desigur, am apreciat suportul profesorilor. Am primit foarte multă încurajare”, explică Teodora, precizând că nu a simțit distanța ierarhică, la fel cum se întâmpla în Moldova, ci doar colaborare.

„Poate conținutul studiilor nu este neapărat atât de diferit, cel din Moldova sau cel dintr-o altă țară. În esență, eu cred că, în mare parte, lucrurile despre care noi învățăm sunt cam tot aceleași. Diferența o fac pedagogii pe care îi ai”, consideră studenta și își argumentează poziția, inclusiv în baza experienței unui semestru de studii în Estonia, în baza Programului de mobilitate Erasmus+.

„În Estonia am avut un curs care era predat de actuala ministră a Educației din Estonia. Fostul președinte al Estoniei, la fel, era profesor în cadrul facultății mele. Profesori din Ucraina predau un curs despre Ucraina. La Universitatea din Estonia era un profesor din Olanda care vorbea despre votul electronic și cum nu a funcționat la ei. Deci, cumva, este vorba despre anumiți profesori care au o experiență, care o pot împărtăși, care pot răspunde la anumite întrebări la care  poate profesorii de la noi nu ar putea să răspundă. Modul în care informația este predată este cu siguranță diferit”, concluzionează Teodora Drucec.

Voluntariatul ca valoare europeană

În primul an de studii, spune Teodora, a fost încurajat mult voluntariatul. A trebuit chiar să realizeze o activitate de voluntariat pentru care a primit credite universitare.

„Am pregătit din rusă în engleză subtitrările pentru un film documentar realizat de un regizor olandez despre o refugiată din Ucraina stabilită în Lituania. Această activitate m-a ajutat să mă simt mai mult parte a țării în care trăiesc acum. Totodată, am simțit că pot ajuta și în acest mod Ucraina, deoarece cât eram la Chișinău, făceam voluntariat pentru a ajuta refugiații”, susține Teodora.

Voluntariatul nu este doar încurajat, ci și recompensat. Universitatea din Haga, în parteneriat cu o fundație locală, oferă premii financiare pentru cele mai originale inițiative civice. Teodora însăși a fost premiată cu 500 de euro pentru implicarea sa.

Studenta consideră că în Moldova, voluntariatul este adesea privit ca activitate extracurriculară „pentru CV”, nu ca parte integrantă a formării civice, și că o schimbare de abordare ar putea transforma voluntariatul într-un pilon educativ.

Încurajarea spiritului critic

„Cred că în Olanda educația civică începe foarte devreme. Copiii învață despre cum funcționează statul prin desene animate și știri explicate pe înțelesul lor. În Moldova, tinerii spun adesea că politica nu îi interesează, dar nu înțeleg că ea le influențează viața de zi cu zi”, crede Teodora.

Și explică pe înțeles: „Parlamentul decide ce mănânci și cum mănânci, ce aditivi sunt permiși în produse. Când nu mergi la vot, alții decid pentru tine.”

O experiență în acest sens tânăra ambasadoare europeană a adus și la Chișinău. În cadrul Inițiativei Tinerilor Ambasadori Europeni, Teodora Drucec a organizat o simulare a Consiliului Uniunii Europene pentru a ajuta tinerii să înțeleagă procesele europene din interior. O astfel de activitate Teodora a avut la Universitatea din Haga, ca parte a unei lecții practice.

„Am învățat cum se negociază propunerile, cum se votează și cum se construiește consensul. Mi s-a părut un mod destul de interesant de a învăța și am adus această activitate și în Moldova”, explică Teodora.

Libertatea de a face o pauză sau a schimba direcția

Un alt reper al sistemului de studii din Țările de Jos este flexibilitatea.

„În Olanda, dacă realizezi că programul de studii nu e pentru tine, poți să-l lași până în februarie și îți primești banii înapoi. Mulți olandezi schimbă facultatea până înțeleg ce le place. E normal. Nu există presiunea de a termina cu orice preț”, susține Teodora și menționează că această flexibilitate contrazice cultura est-europeană a „diplomei obligatorii”, pentru că în Moldova, a abandona un program de studii e adesea perceput ca eșec, nu ca redescoperire.

„Mulți colegi de-ai mei au luat un an liber. Călătoresc, lucrează, se regăsesc. Nu e nicio rușine. În Olanda nu există presiunea de a avea imediat o diplomă”, precizează Teodora. Aceasta crede că într-un sistem educațional sănătos, pauza nu înseamnă stagnare, ci reflecție, iar implementarea în Moldova a conceptului de „an liber” – recunoscut oficial și susținut prin programe de voluntariat, internshipuri și consiliere – ar oferi tinerilor șansa de a-și înțelege mai bine direcția profesională.

Educația sinonimă cu dezvoltarea 

Teodora Drucec privește integrarea europeană nu doar ca o chestiune geopolitică, ci ca o șansă de reformă profundă pentru sistemul de învățământ: „Moldova ar avea mult de câștigat din aderarea la UE: mai multă securitate, pace, dar și oportunități de dezvoltare în toate domeniile – de la antreprenoriat la cultură și educație. Ar fi o ocazie ca sistemul nostru de învățământ să se reformeze și să răspundă mai bine necesităților tinerilor.”

După finalizarea studiilor, Teodora Drucec își dorește să combine cele două lumi care au format-o: cea europeană și cea moldovenească. „Mi-ar plăcea să fac ceva care să unească tinerii și Uniunea Europeană, să le arăt cât de mult pot câștiga dacă înțeleg și valorifică oportunitățile care există.” Între timp, alături de alți tineri ambasadori europeni din R. Moldova, organizează dezbateri pentru tineri și îi familiarizează cu oportunitățile de studii în UE.

Experiența Teodorei Drucec confirmă că mobilitatea academică, educația aplicată și autonomia studenților sunt piloni ai unui sistem de învățământ de succes, iar acolo unde aceste elemente lipsesc, educația riscă să devină formală și deconectată de la nevoile societății.