Alegerile prezidențiale: Lecția de speranță a diasporei vs turul II cu același număr de secții

Pe 1 noiembrie, cetățenii R. Moldova din toate colțurile lumii au mers la secțiile de votare  pentru a-și alege președintele. Contrar așteptărilor, în pofida pandemiei, plitoii și frigului, cetățenii moldoveni de peste hotare au participat masiv la vot. Mulți au traversat sute și mii de kilometri, apoi au stat ore în șir la coadă. Într-un final, diaspora a stabilit un nou record de prezență la secțiile de votare din afara R. Moldova.

Primul cetățean al R. Moldova care și-a exercitat dreptul de vot a fost Viorica Lozov, o interpretă de jazz stabilită cu traiul permanent în Japonia. Ceea ce a urmat a întrecut practic toate previziunile. La secțiile de votare din Germania, Italia, Franța, Marea Britanie s-au format cozi de la primele ore ale dimineții. Pe rețelele de socializare alegătorii moldoveni din străinătate se încurajau și se îndemnau reciproc să iasă la vot, publicau fotografii și fragmente video cu rânduri interminabile la secțiile de votare din țările în care s-au stabilit cu traiul. 

Sute de kilometri pentru un vot 

Ileana Crudu, o tânără din R. Moldova, care locuiește acum în Olanda, a parcurs 300 de kilometri pentru a vota și consideră că acesta este cel mai neînsemnat lucru pe care îl poate face pentru cei de acasă. „Toți ne dorim o schimbare, una în bine. Doar prin vot putem schimba un sistem de ale cărui slăbiciuni beneficiază aceeași clasă politică de la Independență încoace. De data asta a trebuit să fac 300 de km pentru a vota, dar știm cu toții că vot cu vot se construiește un stat democratic”, punctează ea.

Totodată, un moldovean stabilit în Canada a parcurs o mie de kilometri, într-o singură direcție, ca să voteze. Vitalie Braghiș spune că a pornit din Vancouver, mergând până la secția de votare de la Calgary, pentru că își dorește un viitor mai bun pentru cei de acasă. „Îmi pasă de ceea ce se întâmplă în Moldova, am părinții acolo… Cât se poate atâta sărăcie și suferință pentru oamenii de acolo, care abia își mai pot permite sa trăiască cu ziua de azi? Când vezi cum se poate de trăit în țările libere, ți se rupe sufletul pentru cei de acasă. Sper poporul să înțeleagă cât de importante sunt alegerile astea pentru viitorul lor”, susține Braghiș. 

Și Jenel Codiță a făcut o mie de kilometri pentru a vota. De 17 ani, el este stabilit în SUA. Jenel susține că nu poate rămâne indiferent față de tot ce se întâmplă acasă. „Aici, am învățat că dreptul de a vota e o datorie civică. La fel ca participarea obligatorie la recensământ, participarea la vot te face să fii auzit de către autorități. Fără aceste procese civice, nu am avea alocarea corectă de fonduri pentru asistență legală și socială. De exemplu, dacă eu și alți cetățeni nu votam în anii precedenți, nu aveam 12 secții pe continentul Nord-american, doar în ambasadele Moldovei”, spune bărbatul. 

„Am votat, dar a fost un dezastru la acea secție” 

În amiaza zilei de 1 noiembrie, CEC anunța despre aglomerații la secțiile de votare din mai multe state europene, iar oamenii se declarau nesiguri că vor reuși să voteze. „A fost dezastru la Hamburg – un singur operator la câteva sute de alegători. Am așteptat trei ore până am votat, deși am ajuns la secție la 7.45”, povestește Mihail Balanici, un cetățean al R. Moldova, stabilit în Germania. 

De asemenea, Ecaterina Țurcan Hacina, stabilită în Franța, spune că la secția Villeneuve St. Georges din Franța oamenii au stat în rând ore bune până să poată vota. „Lumea a venit încă de la ora 9, dar au votat abia la 10:40. Așa rând era”, subliniază ea.

Și la Londra oamenii au venit în număr mare, pentru a-și exercita dreptul la vot. „În jurul orei 17.30, la secția de la Docklands, votaseră peste 3 mii de persoane, erau foarte mulți oameni. Stăteau în rând câte 4-5 ore”, relatează Iurie Cojocaru. 

Până la urmă, în câteva secții de votare din Germania și Marea Britanie numeroși cetățeni moldoveni nu au mai reușit să voteze, în ciuda prelungirii programului cu o oră sau două. 

Turul doi, cu același număr de secții

Totuși, autoritățile spun că numărul secțiilor de votare deschise în străinătate pentru cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale va fi același ca și în primul. 

Președintele CEC, Dorin Cimil, afirmă că numărul secțiilor de vot nu poate fi modificat, însă poate fi suplinit numărul membrilor din cadrul secțiilor de votare din străinătate. Totodată, conducerea CEC menționează că pot fi modificate și adresele unor secții de votare deschise peste hotare. În adresa CEC au parvenit deja cinci solicitări în acest sens. O hotărâre pe marginea acestor solicitări urmează a fi luată de către Consiliul Electoral de Circumscripție Chișinău.

În contextul desfășurării procesului de vot peste hotare, în turul doi de scrutin, responsabilii din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene au declarat că entitatea respectivă va veni cu mai multe recomandări către organele electorale. 

În același sens, responsabili din cadrul MAEIE susțin că după organizarea alegerilor din 1 noiembrie instituția a recepționat mai multe sesizări din partea autorităților altor state, precum că nu au fost respectate normele sanitare. Drept urmare, în scopul bunei desfășurări a celui de-al doilea scrutin al alegerilor prezidențiale, MAEIE susține că este absolut necesar ca moldovenii din diasporă să respecte cu strictețe normele impuse în fiecare țară.

După mobilizarea masivă a cetățenilor din diaspora, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, candidatul Igor Dodon, care a ajuns pe locul doi, a declarat că „diaspora reprezintă un electorat paralel cu cel al R. Moldova și acest electorat are propria viziune și propria preferință politică, iar în mare parte aceste preferințe ale diasporei se află în disonanță cu preferințele populației majoritare care locuiește și muncește acasă, în Moldova”.

Candidata PAS, Maia Sandu, și candidatul independent, susținut public de PSRM, Igor Dodon, sunt concurenții care se vor confrunta în turul II al alegerilor prezidențiale, pe 15 noiembrie, curent.