5 lucruri pe care le-aş aduce acasă din Canada
Ce aş aduce din Canada pentru a face viaţa moldovenilor mai bună? Pot enumera o listă mare de tot felul de lucruri bune pe care le are Canada şi nu se regăsesc în Moldova: educaţia, medicina, respectul faţă de lege şi regulile din societate, justiţia, drepturile omului, democraţia, transparenţa, taxele plătite de toţi, salariile mari, grija faţă de bătrâni, reciclarea, statul care îşi ajută cetăţenii şi aşa mai departe. Dar, dacă e să ne gândim mai bine, în Canada toate aceste lucruri au fost făcute de populaţie, şi atunci nu trebuie de adus toate astea în Moldova, ci trebuie de transformat oamenii. Sunt mai mult ca sigură că dacă ar fi să vină canadienii şi să ne facă peste noapte ordine în toate domeniile din ţară, noi, în mai puţin de un an, am distruge din nou totul. Este bine ştiut că cine vrea cu adevărat ceva caută mijloace… cine nu, caută scuze! Am văzut asta clar pe exemplele Israelului, Germaniei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi ale altor ţări care erau în stare deplorabilă după tot felul de conflicte şi războaie, dar au reuşit să-şi ridice economia şi nivelul de viaţă datorită înţelepciunii şi coeziunii oamenilor din ţară. După mine, în Moldova trebuie adusă o nouă mentalitate, ca poporul să înţeleagă că nu te poate ajuta nici Rusia, nici SUA, nici UE şi nici bunul Dumnezeu până nu conştientizezi că totul depinde de tine.
1. În primul rând, aş aduce discernământul canadienilor. Oamenii din Moldova trebuie să înţeleagă că ei şi numai ei sunt de vină pentru faptul că ţara este coruptă, că nu se respectă legea, că educaţia din şcoli este proastă, că medicina este la pământ. Oricine îi dă mită medicului, învăţătorului sau poliţistului, ca să capete ceva nelegal, toarnă îngrăşăminte la rădăcina corupţiei. Ce-ar fi ca într-o bună zi toţi să se oprească din a mai da mită? Toate aceste caracatiţe ar muri fără de hrană şi toată piramida de fărădelegi s-ar prăbuşi.
2. Aş aduce oamenilor noştri capacitatea canadienilor de a-şi recunoaşte greşelile. Nu ştiu de ce, dar la noi în ţară oamenii consideră că a-ţi recunoaşte greşelile este cea mai mare ruşine şi sunt gata să le ascundă la nesfârşit, plătind un preţ mult mai mare decât ar costa acestea în realitate. Cu toţii suntem oameni şi facem greşeli cu toţii. Numai cei mai curajoşi le pot recunoaşte, pentru că mărturisirea arată puterea omului de a nu-şi ascunde greşeala şi de a o conştientiza, depăşi şi a trage învăţăminte din ea. Laşitatea oamenilor poartă o bună parte din vina pentru situaţia în care se află ţara noastră acum.
3. I-aş aduce pe bătrânii canadieni să-i înveţe pe scumpii noştri bătrâni să nu distrugă viitorul copiilor şi nepoţilor lor. Dat fiind că aproape toţi tinerii din Moldova pleacă, în ţară rămân mulţi bătrâni, care mai trăiesc cu nostalgia după timpurile sovietice, de fiecare dată votează din nou trecutul. „Dragi bătrâni, ştim că vă este greu. Ştim că nu aveţi bătrâneţea la care aţi sperat, dar, vă rugăm, ajutaţi tineretul să scoată ţara din impas. Ceea ce alegeţi voi nu mai există şi nu va mai fi niciodată. De voturile voastre se folosesc cei cărora le convine haosul din Moldova.”
4. Aş aduce toleranţa canadienilor. Cei din spaţiul post-sovietic nu pot să-i accepte pe cei care sunt diferiţi. Pe cei de altă rasă, de altă religie, pe cei cu dizabilităţi, pe cei cu altă orientare sexuală etc. Asta a fost băgat în mintea noastră de mici copii: dacă e diferit, e greşit. Păi să vedeţi că nu-i aşa. Trăind în Canada, am descoperit că oamenii de alte rase sunt foarte inteligenţi, că istoria şi religia fiecăruia sunt foarte bogate, că gay-i sunt nişte personalităţi cu adevărat valoroase, care aduc foarte multă frumuseţe în viaţa noastră. Nu mă voi apuca să enumer câte celebrităţi-gay există pe lume, datorită cărora s-au născut mii de hituri şi lucrări miraculoase, pe care le iubim cu toţii. Noi, prin ura faţă de aceste minorităţi, alungăm talentele de acasă şi, din nou, pierdem la capitolul dezvoltare.
5. Aş aduce critica în casele moldovenilor. Critica faţă de noi înşine, faţă de ţară, faţă de mass-media şi altele. A venit timpul să recunoaştem că suntem restanţíeri la capitolele educaţie, jurnalism, inteligenţă. Da, educaţia noastră nu mai creează minţi luminate, acum lumea de la noi nu mai citeşte, nu mai apreciază frumosul, arta, muzica, talentul. Pe primul loc ajung bunurile materiale. Mass-media ne hrăneşte cu tot felul de ştiri false, murdare, degradante. Multe posturi TV, multe ziare, internetul sunt împânzite de gunoiul politicienilor, care fură iarăşi ceva, distrăgându-ne atenţia cu teatrul lor. Cu greu poţi găsi o sursă credibilă de informare. Doar cel inteligenţi nu se lasă pradă acestor minciuni şi învaţă a alege grâul de neghină.
Violina Ahtemenciuc, Canada
