STEFANITA a scris (19 September 2009)

Abolirea vizelor, o floare cu care nu se face primăvară

Primul pas în reluarea relaţiilor Republicii Moldova cu România trebuie să fie urmat de numirea unor ambasadori, semnarea Acordului pentru mic trafic şi a unui Parteneriat strategic european, gesturi dublate de reforma constituţională şi contractarea unor împrumuturi internaţionale, pentru ieşirea din criza economică.

Decretul privint abolirea regimului vizelor pentru cetăţenii români, semnat joi de preşedintele interimar al Republicii Moldova, a intrat în vigoare şi este aplicat de Serviciul de Grăniceri al republicii. La toate cele şapte puncte de trecere dintre Republica Moldova şi România, interdicţiile aplicate în aprilie de Guvernul comunist au fost ridicate, iar cetăţenii români pot intra în Moldova prezentând doar paşaportul. «Serviciul Grăniceri îndeplineşte decretul prezidenţial de suspendare a regimului de vize aplicat cetăţenilor români, care sunt şi cetăţeni europeni», a confirmat ofiţerul de presă al serviciului Grăniceri, citat de “Ştirea Zilei».

Aceştia aşteaptă paşi mult mai importanţi ai noii puteri pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Bucureştiul. «Numirea ambasadorilor la Chişinău şi Bucureşti este primul lucru pe care diplomaţiile noastre trebuie să-l facă în chiar următoarele o săptămână-două, pentru a depăşi şi acest incident neplăcut în relaţiile bilaterale», a declarat pentru NewsIn Victor Chirilă, director executiv interimar al Asociaţiei pentru Politică Externă de la Chişinău. Ambasadorul român la Chişinău, Filip Teodorescu, a fost declarat persona non grata de către regimul comunist, în aprilie, iar Mihnea Constantinescu, fost director de cabinet al premierilor Călin Popescu Tăriceanu şi Adrian Năstase, propus de Bucureşti pentru a prelua postul, nu a primit agrementul comuniştilor. Ambasadoarea Moldovei la Bucureşti, Lidia Guţu, a fost rechemată la Chişinău, în aprilie, iar în iulie a fost acreditată la Sofia.

Un alt pas pe care noua putere de la Chişinău trebuie să-l facă ţine de semnarea Acordului pentru mic trafic de frontieră şi începerea unui dialog pentru semnarea Acordului politic bilateral. Analistul Vlad Lupan consideră că este necesară şi semnarea unui Parteneriat strategic european cu România. Nu în ultimul rând, Parlamentul trebuie să înfiinţeze o comisie pentru evaluarea violenţelor postelectorale din aprilie şi pentru repararea injustiţiei făcută de regimul Voronin, care a acuzat România de organizarea acestor evenimente, fără a aduce probe, arată Igor Munteanu, directorul IDIS Viitorul.

Premierul Filat, nemulţumit de structura guvernului

Premierul desemnat al Republicii Moldova, Vlad Filat, a declarat, joi, pentru Europa Liberă, că structura cabinetului său «nu este cea mai fericită». Filat consideră că era necesară înfiinţarea unui minister al industriei şi energiei şi că «toate domeniile ar fi trebuit să fie administrate într-o manieră mai autonomă». Filat a obţinut, după şedinţa de vineri a Parlamentului, înfiinţarea unui Minister al Turismului, independent de Ministerul Tineretului şi Sportului. Premierul desemnat a precizat că guvernul va avea un post de prim-vicepremier, în persoana ministrului de Externe, şi trei posturi de vicepremier, ocupate de ministrul Economiei, de un responsabil pentru domeniul social şi de unul însărcinat cu reglementarea conflictului din Transnistria.

Componenţa guvernului va fi prezentată peste două săptămâni, a precizat Filat, în condiţiile în care constituţia îi acorda 15 zile pentru formarea cabinetului. Programul noului guvern va fi prezentat după consultarea fracţiunii comuniste din parlament, a mai declarat premierul desemnat. Filat s-a angajat să reformeze administraţia publică centrală, în termen de maxim doi ani. O altă reformă considerată necesară, de data aceasta de către analişti, este cea a sistemului politic. Aceasta trebuie să vizeze în primul rând prevederile constituţionale privind alegerea preşedintelui, a căror nebuloasă pot arunca ţara într-un permanent impas politic. Variantele propuse privesc fie revenirea la alegerea preşedintelui prin vot direct, fie reducerea prerogativelor prezidenţiale, astfel încât în această funcţie să poată fi aleasă o personalitate din afara politicii.

În privinţa măsurilor economice necesare pentru ieşirea din criză, guvernul se va baza pe împrumuturile externe. Potrivit deputatului liberal-democrat Veaceslav Ioniţă, FMI ar putea acorda Moldovei un împrumut de până la 500 de milioane de dolari. După o solicitare a preşedintelui parlamentului, Mihai Ghimpu, directorul general al FMI, a trimis o scrisoare în care se arată că Fondul doreşte «să delege o echipă de experţi imediat după numirea în funcţie a noului guvern, pentru a discuta toate formele de cooperare posibile, inclusiv asistenţă prin intermediul unui program susţinut financiar de FMI».