Restabilirea economica încetineşte paşii
Recuperarea economică globală care are loc acum va încetini spre sfârşitul acestui an odată cu reducerea impactului stimulenţilor fiscali. Conform unui nou raport al Băncii Mondiale, pieţele financiare sunt în continuare în dificultate, iar cererea sectorul privat rămâne în urmă în mijlocul unui şomaj de proporţii.Perspective economice globale 2010, lansat astăzi, avertizează că deşi cea mai rea parte a crizei financiare pare să fi trecut, recuperarea globală este fragilă. Raportul prognozează că urmările crizei vor schimba peisajul pentru finanţare şi creştere pentru următorii 10 ani.
PIB global, care a scăzut cu 2,2% în 2009, se aşteaptă să crească cu 2,7% anul acesta şi 3,2% în 20111. Perspectivele pentru ţările în curs de dezvoltare sunt unele privind o recuperare relativ robustă, cu o creştere de 5,2% anul acesta şi 5,8% în 2011 – de la 1,2% în 2009. PIB în ţările bogate, care a scăzut cu 3,3% în 2009, se aşteaptă să crească mult mai încet, cu 1,8% în 2010 şi 2,3% în 2011. Volumul comerţului mondial, care a scăzut considerabil cu 14,4% în 2009, se preconizează să se extindă cu 4,3% anul acesta şi 6,2% în 2011.
Deşi acesta pare să fie cel mai probabil scenariu, anumite incertitudini substanţiale continuă să umbrească această perspectivă. În dependenţă de încrederea consumatorilor şi a mediului de afaceri pe parcursul următoarelor câteva trimestre şi retragerea la timp a stimulenţilor fiscali şi monetari, în 2011 creşterea ar putea fi între cel puţin 2,5% şi cel mult 3,4%.
„Cu părere de rău nu ne putem aştepta la o recuperare peste noapte din această criză profundă şi dureroasă, pentru că este nevoie de mulţi ani pentru restabilirea economiilor şi a locurilor de muncă. Povara asupra celor săraci va fi una foarte reală,” a declarat Justin Lin, Economist principal şi Vice-preşedinte senior al Băncii Mondiale, Economie de dezvoltare. „Cele mai sărace ţări, care se bazează pe granturi şi împrumuturi subvenţionate, vor avea nevoie de finanţare suplimentară în sumă de 35-30 miliarde USD doar pentru a-şi susţine programele sociale dinainte de criză.”
Într-un mediu încă destul de slab, preţurile la petrol se prognozează să rămână în general stabile, în jur de circa 76 USD pentru un baril, în timp ce preţurile pentru alte mărfuri ar trebui să crească cu doar 3% pe an în mediu pe parcursul anilor 2010 şi 2011.
Raportul avertizează că, în pofida întoarcerii la creştere pozitivă, sunt necesari mai mulţi ani ca economiile să-şi recupereze pierderile prin care deja au trecut. Se estimează că în 2010 vor fi cu 64 milioane mai multe persoane care vor trăi în sărăcie extremă (cu mai puţin de 1,25 USD pe zi) decât dacă nu ar fi avut loc criza.
Mai mult ca atât, pe parcursul următorilor 5-10 ani aversiunea sporită faţă de riscuri, poziţia mai prudentă de reglementare şi necesitatea de a limita practicile mai riscante de împrumut în timpul boomului care a precedat criza ar putea duce la capital mai puţin şi mai scump pentru ţările în curs de dezvoltare.
„Odată cu înăsprirea condiţiilor financiare internaţionale companiile din ţările în curs de dezvoltare se vor confrunta cu costuri mai mari de împrumut, nivele mai joase de creditare şi fluxuri reduse de capital internaţional. Prin urmare, pe parcursul următorilor 5-7 ani, tendinţele ratei de creştere în ţările în curs de dezvoltare ar putea fi cu 0,2-0,7% mai mici decât cum ele ar fi dacă finanţarea ar fi la fel de abundentă şi necostisitoare ca şi în perioada de boom,” a declarat Andrew Burns, autorul principal al raportului.
Deşi toate formele de finanţare par a fi afectate, investiţiile străine directe (ISD) ar trebui să fie mai puţin constrânse decât fluxurile de datorii. Cu toate acestea, companiile-mamă se vor confrunta cu costuri de capital mai mari, reducându-şi abilitatea de a finanţa produse individuale. Prin urmare, fluxurile de ISD se preconizează să scadă de la indicatorul recent de vârf de 3,9% PIB în ţările în curs de dezvoltare în 2007 la circa 2,8%-3,0% în termen mediu. Consecinţele unui declin de acest fel ar putea fi severe, întrucât ISD reprezentă 20% din investiţiile totale din Africa Sub-sahariană, Europa şi Asia Centrală şi America Latină.
„Deşi ţările în curs de dezvoltare nu pot evita condiţiile financiare internaţionale mai aspre, ele pot şi ar trebui să reducă costurile interne de împrumut şi să promoveze pieţele interne de capital prin extinderea centrelor financiare regionale şi îmbunătăţirea concurenţei şi reglementării în sectoarele bancare locale,” a spus Hans Timmer, Directorul Grupului perspective al Băncii Mondiale. „Deşi se pare că este nevoie de timp pentru a obţine rezultate, astfel de paşi ar putea extinde accesul la capital şi ajuta ţările în curs de dezvoltare să revină pe calea creşterii rapide, de la care acestea s-au abătut din cauza crizei.”
Raportul constată că anume condiţiile financiare internaţionale foarte relaxate din 2003 până în 2007 au contribuit la boomul în finanţarea şi creşterea ţărilor în curs de dezvoltare. Costurile mult mai mici de împrumut au cauzat extinderea fluxurilor de capital internaţional şi împrumuturilor bancare interne, ceea ce a contribuit la o creştere de 30% în ratele de investiţii din ţările în curs de dezvoltare. Extinderea ulterioară rapidă a fondului de capital justifică mai mult de jumătate din creşterea de 1,5 puncte procentuale a ratei de creştere a producţiei potenţiale în rândul ţărilor în curs de dezvoltare, arată un comunicat al Băncii Mondiale.
Deşi creşterea foarte puternică a ţărilor în curs de dezvoltare pe parcursul perioadei de boom ar putea reflecta potenţialul de bază de creştere, condiţiile financiare care au contribuit la aceasta sunt evident nedurabile.
Pentru mai multă informaţie despre Raportul Perspective economice globale 2010 vizitaţi: www.worldbank.org/gep2010 pentru descărcarea raportului sau www.worldbank.org/globaloutlook pentru date interactive.
