Parlamentul poate fi dizolvat la 16 iunie 2010
Dizolvarea Parlamentului poate avea loc la expirarea unui an de la data ultimei dizolvări
Aceasta reiese din hotărârea Curţii Constituţionale, din 16 martie 2010, prin care se recunosc drept constituţionale dispoziţiile alineatului 3 al articolului 10 din Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova în noua sa redacţie din 30 octombrie 2009. Astfel, după expirarea unui an de la data ultimei dizolvări a Parlamentului, dar nu mai devreme, Preşedintele în exerciţiu, în baza avizului respectiv al Curţii Constituţionale, are obligaţia de a emite decretul privind dizolvarea Parlamentului şi stabilirea datei alegerilor anticipate în termenele prevăzute de Codul electoral.
Totodată, argumentîndu-şi decizia, Curtea Constituţională, specifică faptul că scopul normei constituţionale, conform căreia în cursul unui an Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată, este de a garanta stabilitatea politică şi funcţionarea neîntreruptă a organului legislativ. Doar nici unul din aceste obiective nu poate fi realizat în cazul alegerilor repetate succesive în intervale scurte de timp, situaţia respectivă creînd şi impedimente pentru negocierile politice.
Unul din argumentele de bază ale autorilor sesizării examinate – deputaţii PCRM Vadim Mişin şi Maria Postoico – constă în supoziţia că Parlamentul şi-ar fi depăşit atribuţiile constituţionale votînd prevederea legală contestată de ei. În hotărîrea adoptată, Curtea Constituţională constată că Parlamentul, ca organ legislativ suprem, este în drept să adopte legi prin care să dezvolte normele constituţionale şi să explice modul de aplicare a lor. Or, stipularea prin lege că următoarea dizolvare a Parlamentului poate avea loc numai după expirarea unui an de la data ultimei dizolvări nu poate fi considerată ca un act de interpretare oficială, ci este o concretizare a normei constituţionale ce prevede cazurile de dizolvare a Parlamentului (art.85)
