Autorităţi şi instituţii publice ignorează cererile de acces la informaţie
Deşi pe parcursul ultimului an Guvernul a întreprins un şir de activităţi complexe privind transparenţa instituţională a structurilor guvernamentale, eficientizarea colaborării cu societatea civilă, elaborarea şi perfectarea unor acte normative, aplicarea Legii privind accesul la informaţii şi Legii privind transparenţa în procesul decizional rămîne a fi problematică, mai ales la nivel municipal, raional, local, se conchide оn Raportul de monitorizare „Accesul la informaţie şi transparenţa în procesul decizional: atitudini, percepţii, tendinţe”, elaborat de Centrul „Acces-info”.
Multe autorităţi şi instituţii publice ignorează cererile de acces la informaţie, nu fac publice proiectele de decizii şi nu implică cetăţenii în procesul de luare a deciziilor. O bună parte dintre reprezentanţii instituţiilor publice şi ai societăţii civile, nemaivorbind de cetăţenii simpli, nu cunosc prevederile actelor nominalizate. Deocamdată, nu putem vorbi despre stabilirea unui dialog proactiv administraţie publică-cetăţeni, despre un management eficient al informării, consultării şi participării publicului în procesul decizional.
Оn cadrul monitorizării în adresa a 943 de autorităţi şi instituţii publice de toate nivelurile au fost expediate cereri în care acestea urmau să comunice date din rapoartele anuale privind executarea Legii privind transparenţa în procesul decizional. Rezultatele răspunsurilor la cereri constituie, оn ansamblu, 34,5 la sută. E un procent mai ridicat decît anul trecut, cînd acest indice a fost de numai 22,6 la sută. Totuşi, rezultatul e departe de a fi satisfăcător, luînd în considerare că Legea privind accesul la informaţie există deja de un deceniu şi ceva. E remarcabilă, totodată, evoluţia progresistă în ceea ce priveşte atitudinea autorităţilor/instituţiilor publice de nivel central faţă de cererile de acces la informaţie – din totalul de 40 de instituţii din această categorie doar 5 instituţii nu au dat răspuns la cereri: Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Educaţiei, Ministerul Mediului şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.
Rămîne a fi extrem de nesatisfăcător numărul răspunsurilor la cereri din partea autorităţilor/instituţiilor de nivel municipal/raional/local, care constituie doar 32,1% (291 de instituţii din 903), inclusiv, consiliile raionale au răspuns în proporţie de 68,8%, primăriile orăşeneşti din centrele raionale – 51,6%, primăriile orăşeneşti/de orăşel/săteşti – 30%. Cele mai puţine răspunsuri au fost primite de la primăriile din raioanele Briceni, Ocniţa, Căuşeni, Sîngerei, Orhei, Basarabeasca, Ştefan-Vodă, Cahul.
Conform rezultatelor monitorizării, atît autorităţile/instituţiile centrale, cît şi cele de nivel municipal/raional/local aplică nesatisfăcător formele şi metodele de consultare şi participare cetăţenească. Majoritatea autorităţilor/instituţiilor publice au relatat, că, de regulă, întrunirile consultative, dezbaterile publice, şedinţele publice cu participarea cetăţenilor sînt organizate cu mare dificultate, iar numărul sugestiilor, propunerilor, recomandărilor parvenite este extrem de mic, cauzele fiind bine cunoscute – lipsa posibilităţilor de informare activă a publicului; indiferenţa, pasivitatea, apatia cetăţenilor; lipsa experienţei în ceea ce priveşte managementul eficient al implicării publicului în procesul decizional.
Оn aceeaşi perioadă au fost chestionaţi 183 de reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi 263 reprezentanţi ai societăţii civile din patru centre raionale şi zece localităţi rurale. Scopul chestionării a fost de a studia percepţiile intervievaţilor privind diverse aspecte ale informării, consultării şi participării publicului. Rezultatele confirmă faptul că ambele acte-cheie sоnt cunoscute nesatisfăcător. Astfel, 59,5% de reprezentanţi ai APL şi 46,8 % de reprezentanţi ai societăţii civile au indicat că au auzit „puţin” şi „foarte puţin” despre Legea privind accesul la informaţie.
La оntrebarea cоt de mult ştiu despre Legea privind transparenţa оn procesul decisional, cota răspunsurilor „puţine” şi „foarte puţine” e de 49,7% la APL şi 40,7% la societatea civilă; 36,4% din reprezentanţii societăţii civile şi 11,8% din cei ai APL nu ştiu nimic, n-au ştiut ce să răspundă sau au lăsat întrebarea fără răspuns.
Оn ansamblu, se resimte lipsa unui mecanism, clar şi eficient, de informare permanentă, obiectivă şi permanentă a publicului, implicare activă a societăţii civile în procesul de elaborare a deciziilor, prin aplicarea unor forme, procedee şi modalităţi rezultative, practicate în alte ţări şi, deja, în unele localităţi de la noi.
Continuă a fi sporadice şi ineficiente activităţile ce ţin de sensibilizarea opiniei publice, educaţia civică, desfăşurate de autorităţile/instituţiile statale şi organizaţiile nonguvernamentale în ceea ce priveşte o mai bună cunoaştere a drepturilor omului şi lichidarea analfabetismului juridic, fapt care generează pasivitatea şi indiferenţa cetăţenilor.
Оn scopul realizării accesului real la informaţie, extinderii transparenţei în procesul deciziona, sînt necesare acţiuni concrete, la nivel statal şi instituţional.
Astfel, se impune necesitatea de a revizui оn viitorul apropiat Legea privind transparenţa în procesul decizional şi alte acte normative, оn corespundere cu normele şi practica internaţională, de asemenea este necesară încurajarea şi aplicarea unor instrumente, forme şi metode concrete de implementare a legislaţiei.
Procesul participării cetăţeneşti trebuie să poarte amprenta necesarului şi concreteţei, ţinîndu-se cont de condiţii reale – financiare, materiale, umane, implicarea publicului оn procesul decizional fiind eficientă atunci cînd este prezentă la toate etapele de informare, consultare şi participare cetăţenească.
Participarea publicului va fi planificată şi realizată ca un proces integru, dar nu ca unul sporatic, făcîndu-se legătură directă între interesele comunităţii, obiectivele realiste planificate şi rezultatele aşteptate. Diversele forme şi metode ale participării publicului vor fi completate cu proceduri clare şi adecvate, ca părţi componente ale regulamentelor interne privind informarea, consultarea şi participarea cetăţenească în procesul decizional.
La organizarea şi desfăşurarea procesului participativ urmează a se ţine cont de interesele, nevoile, doleanţele, sugestiile, propunerile şi recomandările tuturor factorilor interesaţi.
Instituţiile publice vor acorda atenţie mai mare dezvoltării managementului de implicare a publicului în procesul decizional, instruind în acest scop funcţionarii, efectuînd o planificare riguroasă a activităţii anuale şi trimestrială, cu soluţionarea problemelor prin prisma informării, consultării şi participării cetăţeneşti.
