STEFANITA a scris (31 August 2009)

Mi se pare semnificativa ura asta pentru limba romana !Ocupatia si deznationalizarea moldovenilor nu este posibila decat daca faci poporul sa-si lase limba si cultura proprie.Pe urma ii stapanesti mai usor pe oameni ,daca ii mancurtizezi …

STEFANITA a scris (31 August 2009)

Limba română la 20 de ani de la proclamarea ca limbă de stat a R. Moldova

„Am schimbat două vorbe cu preşedintele statului, i-am zis bună dimineaţa domnule Voronin şi el mi-a răspuns — privet”.
Azi, în Moldova e sărbătorită Ziua Limbii Române. Se împlinesc 20 de ani de cînd a fost proclamată, pe 31 august 1989, ca limbă de stat.
Ca în fiecare an, la Chişinău vor fi organizate diverse manifestări, vot fi depuse flori la monumentul lui Ştefan Cel Mare, la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor unde vor fi rostite discursuri, recitaluri despre limba română şi importanţa ei.
Cum se simte limba română în societatea moldovenească la 20 de ani de cînd s-a decis să se scrie în grafie latină şi să se vorbească în limba română?
De ce la 20 de ani majoritatea alolingvilor nu vorbesc româna şi nici nu sînt motivaţi să o înveţe – l-am întrebat pe deputatul liberal, Ion Hadîrcă, fost vicepreşedinte al primului Parlament de la Chişinău şi unul dintre liderii mişcării de eliberare naţională de atunci, din 1989.

D-le Hadarca, vorbitorii de limba rusa sunt acuzaţi adesea că ar refuza să înveţe româna. E doar vina lor că la 20 de ani de la adoptarea legislaţiei lingvistice nu cunosc limba oficială a statului?
Ion Hadîrcă: E o întrebare complexă. Succint, cu 20 de ani în urmă intenţia noastră şi dorinţa era să înveţe toţi cetăţenii acestui plai, republici, care îşi luase cursul spre suveranitate şi independenţă să recunoască că sunt cetăţenii Republicii Moldova şi că limba de stat este pusă în drepturile sale. Asta a fost intenţia. Odată cu adoptarea legii despre limba de stat şi revenirea la grafia latină a fost votată încă o lege, a treia din pachetul cela de legi adoptate la 31 august 1989. Este vorba despre legea despre funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice, pe atunci, Socialiste Moldoveneşti. Toate aceste legi prevedeau înlesnirile şi facilităţile şi invitaţiile la dialog şi la cunoaştere şi o vreme oarecare, trebuie să spunem, a existat o apropiere şi o dorinţă, o atenţie sporită faţă de procesul de învăţare, apoi datorită faptului că s-au schimbat şi atitudinile, s-au înăsprit relaţiile, a intervenit metropola răsăriteană în foarte multe cazuri, au început să vehiculeze ideea drepturilor minoritarilor şi atunci înstrăinarea aceasta a început să fie simţită tot mai mult şi mai mult.

Asta înseamnă că autorităţile nu a fost ferme în decizii şi de asta alolingvii nu cunosc bine româna, iar alţii deloc?

Ion Hadîrcă: Să ne amintim că a fost şi un conflict militar la mijloc şi una din cauzele care se vehicula era că se cereau mai multe limbi de stat şi atunci o parte s-a supărat, alţii n-au dorit deloc, sub presiunea centrului imperial.
Şi atunci lucrurile au început a se schimba mai ales că au venit alte guvernări care nu au mai acordat atenţie, a fost desfiinţat Departamentului de funcţionarea limbilor în 1994. Treptat-treptat au fost chiar marginalizate aceste legi şi trebuie să ţinem cont că aceste legi au fost adoptate în plin spaţiul sovietic şi ele sunt depăşite. Ar trebui să existe deja o legislaţie reînnoită. Plus că guvernarea comunistă nu a mai acordat atenţie acestui lucru. Vă povestesc un caz, e ridicol, dar s-a întîmplat. Chiar în debutul actualei şedinţe a Parlamentului fiind alături de primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă îl vedeam chicotind. Eu rar îl văd zîmbind, dar atunci l-am întrebat: „ce s-a întîmplat, Dorine?” Păi, zice el: „am schimbat două vorbe cu preşedintele statului, i-am zis bună dimineaţa domnule Voronin şi el mi-a răspuns — privet”.

Domnule Hadîrcă, dar limba română se studiază în şcoli de multă vreme, mă refer la şcolile de limbă rusă, ucraineană şi totuşi chiar şi tinerii alolingvi cunosc destul de prost limba română. Cum credeţi, de ce se întîmplă aşa?

Ion Hadîrcă: De acolo de sus, atitudinea trebuie să fie mai serioasă şi mai punctuală, mai eficientă, în primul rînd de la factorii care determină politica în stat şi în toate domeniile. Eu am observat chiar vara în timpul examenelor de bac, cum elevii, liceenii de la liceele ruse, ştiind că au de susţinut examenul la română, la intrarea la examen vorbeau româna, iar după ce au dat, aşa zic ei, au susţinut examenul, n-au mai vrut să vorbească, fiindcă nu le trebuie. Ei nu simt această nevoie, ei sunt într-un mediu şi noi parcă am fi în lumi paralele, aproape aşa existăm. Uneori am impresia că sîntem ca la Nistru cu invizibile trupe pacificatoare între noi.

Și în acest caz cum intenţionează noua guvernare, pe care Alianţa pentru Integrare Europeană intenţionează s-o preia, să rezolve această problemă – a cunoaşterii limbii române de către alolingvi? (şi nu doar de către ei, ci chiar şi de moldoveni ca atare?

Ion Hadîrcă: In momentul în care se va schimba atitudinea şi vor fi şi condiţii de funcţionare şi poate că şi exigenţele vor fi altele, se va investi suplimentar în acest domeniu, pentru că acum aproape că nu se investeşte şi se pune puţină importanţă pe acest aspect şi atunci poate că lucrurile se vor schimba. Sper că se va ajunge la o normalitate a funcţionării limbii de stat; ori asta fost chiar tema de alaltăieri a simpozionului de la Casa Limbii Române, unde s-a discutat despre dreptul la normalitate a limbii române, cu participarea unor scriitori, savanţi, filologi şi vreau să cred că se va întreprinde ceva.
Dar vreau să accentuez că asta nu e o problemă doar a scriitorilor, jurnaliştilor, etc. Este o problemă în primul rînd a statului şi a factorilor de decizie. (Europa Liberă)

Simona a scris (31 August 2009)

// R.Moldova: 20 de ani de la adoptarea limbii române ca limbă de stat, cu rusa în rolul principal

Republica Moldova marchează luni, pe 31 august, 20 de ani de la adoptarea limbii romane drept limba de stat si trecerea la grafia latina, dar situatia in domeniul lingvistic ramane destul de incerta, iar rolul limbii romane este trecut pe ultimele planuri de catre guvernarea comunista de la Chisinau, considera personalitati notorii de la Chisinau, scriitori, oameni de cultura si politicieni.Astăzi se împlinesc 20 de ani de la adoptarea celebrei legislatii lingvistice, care recunoaste si identitatea limbii vorbite pe ambele maluri ale Prutului.Aceasta perioada a fost plina de realizari, in acelasi timp de cautari si unele esecuri, a declarat pentru Agerpres scriitorul Ion Hadarca. Hadarca a fost vicepresedinte al primului Parlament al Republicii Moldova si este deputat in actualul legislativ de la Chisinau din partea Partidului Liberal.El a declarat ca marile evenimente din august 1989 de la Chisinau, declararea limbii romane, trecerea la grafia latina au grabit si schimbarile politice din Romania.Hadarca, imparte cei 20 de ani in doua etape. Prima pana in anul 2001, marcata de dispozitia populatiei de a invata normele literare, «perioada de apropiere si dragoste, cu carti de limba romana aduse de peste Prut», ceea ce crea un mediu foarte favorabil si benefic pentru functionarea limbii romane. Apoi, potrivit lui Hadarca, «a urmat regresul», au revenit fortele nostalgice, au inceput sa inlature specialistii, institutiile create. Venirea comunistilor la putere in 2001 s-a soldat aproape cu totala neglijare a limbii romane.Comunistii niciodata nu au recunoscut limba romana, nu au participat la manifestatiile dedicate acestei sarbatori. «Se sarbatoreste ‘Limba noastra’, ceva fara identitate si personalitate», a mentionat el.Hadarca se declara insa optimist in vederea revenirii la normalitate, dupa ultimele evolutii politice din Republica Moldova.»Sper ca se va incheia aceasta perioada de ratacire si de interzicere de facto a limbii romane. Sper ca vom reveni la normalitate. In primul rand, Limba romana, va fi sarbatorita asa cum o merita», a concluzionat scriitorul Ion Hadarca.In perioada sovietica, mai multe state, printre care Republica Moldova, Ucraina, Belarus riscau sa-si piarda identitatea limbii, de aceea in 1989 s-a decis decretarea limbii romane ca limba de stat si revenirea la grafia latina, care a fost interzisa imediat odata cu venirea sovieticilor in anii ‘40 ai secolului trecut, sustine scriitorul si filologul Vlad Pohila, care atrage insa atentia asupra indiferentei create in Republica Moldova in problema limbii vorbite si estomparea elanului din anii 90.»Problema limbii vorbite a trecut pe plan secund in ultimii ani», mentioneaza Pohila, precizand ca aceasta situatie survine din cauza factorului politic si legislatiei care pastreaza glotonimul de «limba moldoveneasca», permite neglijenta in exprimare si a decis sa ofere limbii ruse rolul de «limba de comunicare interetnica».Astfel, limba rusa are prioritate deseori in fata celei romane in Republica Moldova, inclusiv in unele institutii de stat, iar unii tineri, care nu o cunosc nu sunt angajati in campul muncii, a declarat Pohila.Academicianul Mihai Cimpoi presedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova considera ca politica de stat promovata de comunisti, dupa venirea la guvernare, s-a bazat in primul rand pe opozitia fata de limba romana. Potrivit academicianului, aceasta politica s-a sprijinit pe «doua balene mincinoase». Prima — denumirea limbii, pe care ei au numit-o «moldoveneasca» si a doua — statalitatea moldoveneasca.Lupta pentru afirmarea limbii romane continua si acum, dupa doua decenii de la declararea ei drept limba de stat, declara si Dorin Chirtoaca, primarul capitalei moldovene Chisinau.»Aspiratiile pentru limba romana si alfabetul latin continua prin dorinta de integrare europeana, obiectiv asumat in mod clar de noi toti. Realizarea acestui obiectiv va insemna si implinirea idealului nostru national», se mentioneaza intr-un mesaj adresat cu ocazia acestei sarbatori.Si in Declaratia de Independenta a Republicii Moldova, care a fost adoptata pe 27 august 1991, a fost consfintit rolul limbii romane in calitate de limba de stat a tarii de peste Prut.Ulterior insa, Miscarea de Eliberare Nationala a scazut din intensitate, promotorii limbii romane s-au divizat in diferite partide si grupuri de interese, iar Constitutia din 1994 a statuat drept limba de stat «limba moldoveneasca», inclusiv pe fundalul conflictului transnistrean, cauzat — potrivit unor lideri de la Chisinau, dar si de la Tiraspol si Moscova — inclusiv de relatiile prea stranse dintre Republica Moldova si Romania si posibila unire a celor doua state, lucru cerut cu insistenta in acea perioada de unii politicieni si o parte a populatiei de pe ambele maluri ale Prutului.Si sarbatoarea «Limba noastra cea romana» si-a pierdut din importanta pe care o avea la inceputul anilor ‘90, cand era considerata la fel de importanta ca Ziua Independentei. In 2004, dupa venirea Partidului Comunistilor la putere, cele doua sarbatori au fost comasate, instituindu-se «Ziua Republicii».Potrivit datelor furnizate in urma recensamantului populatiei din 2004, mai mult de jumatate ( 58,8 la suta) din populatia Republicii Moldova au declarat ca vorbesc de obicei in «limba moldoveneasca», 16,4 la suta in limba romana, 16,0 la suta in limba rusa, 3,8 la suta in limba ucraineana, 3,1 la suta in limba gagauza si 1,1 la suta in limba bulgara.
Numarul persoanelor care nu cunosc limba de stat a Republicii Moldova este mare, in special in centrele raionale si orasele mari, precum Chisinau si Balti, ele reprezentand chiar majoritatea populatiei in zona de sud a statului moldovean, unde locuiesc preponderent gagauzi si bulgari. (Agerpres)

pricindel a scris (31 August 2009)

Mult ati mai scris. Limba romina si basta,si foarte tare doresc ca sa o vorbeasca toti in Moldova obligatoriu,mai ales la Balti.Ei se inerveaza raspund cam nepoliticos cind vorbesti cu ei in limba de stat(sper),dar sunt sigur ca o sa-o invete ! Si nu inteleg, de ce ei cred ca sunt mai mari si mai tari cind traesc aici o veata si nu stiu macar doua vorbe in limba romina?

valdis a scris (31 August 2009)

problema se rezolva foarte simplu……….se inchid toate canalele de televiziune rusesti si se deschid canalele romanesti………este inadmisibil si de neconceput ca intr-o tara in care l.de stat este considerata l.romana sa existe o asemenea presiune din partea mass-media rusa…..cu mentalitatea de la rasarit ..si cu toate celelalte…….

IN ANTETIA ZIARULUI DE GARDA a scris (1 September 2009)

ARDEREA drapelul romanesc la SPITALUL CLINIC MUNICIPAL NR. 4 de ziua limbii romane!!!

http://www.youtube.com/watch?v=XPoyCGM9wng

http://www.youtube.com/watch?v=xLzcwUY2Y48

http://www.youtube.com/watch?v=2k9Od7Mt7_4