Controversaţii care au acces în Parlament
Condamnaţi, inculpaţi şi persoane compromise sau implicate în diverse scandaluri au devenit deputaţi, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.
Aceştia urmează să elaboreze legi şi să contribuie la un trai mai bun al cetăţenilor R. Moldova.
Partidul Socialiştilor din R. Moldova (PSRM), condus de ex-comunistul Igor Dodon, vine în Legislativ cu 25 de deputaţi.
Pe lângă faptul că şi Igor Dodon, şi Zinaida Greceanâi au fost implicaţi de-a lungul timpului în diverse scandaluri, în lista de deputaţi a socialiştilor există şi alte persoane compromise.
„Penalii” din lista lui Dodon
Unul dintre deputaţii dubioşi este Andrei Neguţă, fost ambasador al R. Moldova în Federaţia Rusă. La sfârşit de aprilie 2012, acesta a fost rechemat, după ce a declarat că „retragerea înainte de termen a ostaşilor ruşi din Transnistria reprezintă un pericol pentru R. Moldova, cât şi pentru întreaga regiune”. În 2002—2006, Neguţă a fost Ambasador în Franţa, iar Curtea de Conturi (CC) a stabilit că, doar într-un singur an, 2006, această ambasadă a admis o depăşire de cheltuieli în sumă de 375.000 de lei, în timp ce alte cheltuieli fuseseră efectuate contrar prevederilor legale. În ianuarie 2006, un membru „al familiei ex-ambasadorului” a primit circa 8 mii de lei din contul ambasadei pentru o călătorie la Madrid şi Barcelona. Locul 6 în lista lui Dodon este ocupat de deputatul Fiodor Găgăuz, unul dintre susţinătorii activi ai referendumului din februarie 2014, prin care se propunerea divizarea R. Moldova prin proclamarea independenţei Găgăuziei. Despre Găgăuz, presa a scris că ar fi fost implicat şi în organizarea ilegală a unei formaţiuni militare îndreptată împotriva securităţii şi integrităţii teritoriale a R. Moldova şi că ar fi cercetat într-un dosar penal.
Deputată a devenit şi Marina Radvan, activistă şi actriţă, cea care a apărut în mai multe fotografii compromiţătoare pe o reţea de socializare. Deputat va fi şi Victor Sorocean, care a fost de două ori condamnat. Prima dată, pe 21 februarie 1973, Judecătoria Bălţi l-a condamnat la închisoare cu suspendare, pe un termen de doi ani. Peste doi ani, pe 4 iunie 1975, Judecătoria din Krivorojsk, Ucraina, i-a dat 5 ani privaţiune de libertate, cu executare. În 2005, numele lui Sorocean a figurat într-un dosar penal iniţiat de CCCEC în baza art. 327, Cod Penal, „abuz de putere sau abuz de serviciu”. Sorocean a recunoscut problemele din trecut, menţionând că „dosarul cu CNA este încheiat şi că în anii 70 a fost un accident rutier, iar dosarul din 2005 e legat de activitatea mea din judeţ. Au fost nişte probleme, dar nu s-a găsit nimic”, a precizat el.
Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) va avea 23 de deputaţi, în frunte cu Vlad Filat, în privinţa căruia, în ultima perioadă, au fost formulate mai multe acuzaţii, care însă nu au avut o finalitate. Deputat pe lista PLDM va fi şi Vladimir Hotineanu, fost ministru al Sănătăţii. Hotineanu a fost în mai multe rânduri „eroul” unor materiale jurnalistice, inclusiv în ZdG, în care se relata despre afacerile din sănătate ale membrilor familiei sale. Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC), care a completat o „listă neagră” a persoanelor implicate de-a lungul timpului în diverse „afaceri” dubioase, l-a inclus, în 2010, şi pe Hotineanu. Unul dintre motive a fost un raport al CC care a stabilit că, fiind viceministru al Sănătăţii şi preşedinte al Comisiei de eliberare a licenţelor pentru activitate farmaceutică, a oferit mai multor agenţi economici licenţe şi autorizări contrar legii. În 2009, Consiliul Naţional de Participare l-a acuzat pe deputat că ar proteja monopolul de stat în domeniul sănătăţii reproductive.
Şi Nicolae Juravschi, preşedintele Comitetului Naţional Olimpic, revine în Parlament. Pe 3 februarie 2014, pe numele său, în baza unui act de constatare emis de Comisia Naţională de Integritate (CNI), procurorii au deschis un dosar penal pentru fals în declaraţii. Anterior, CNI depista că Juravschi nu ar fi indicat în declaraţia pe venituri şi proprietăţi, pentru 2012, un BMW X5, mai multe terenuri şi cote de acţiuni în trei firme. Juravschi s-a declarat nevinovat. Ulterior, şi procurorii au ajuns la o asemenea concluzie, iar dosarul pe numele său a fost clasat. Despre Juravschi s-a scris că ar avea relaţii prieteneşti cu controversatul „hoţ în lege” Grigore Karamalak. Acesta apare în imagini chiar lângă Karamalak.
Deputaţii comunişti din „lista neagră”
Partidul Comuniştilor din R. Moldova (PCRM) va avea 21 de deputaţi, majoritatea dintre ei cu reputaţia pătată. Pe lângă Voronin, cel mai longeviv şi controversat preşedinte pe care l-a avut R. Moldova, în Legislativ vine Artur Reşetnicov, fost director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, acuzat că ar fi contribuit la arderea tuturor documentelor importante din dosarul 7 aprilie, perioadă în care a condus instituţia. Violeta Ivanov, alt deputat PCRM, se regăsea şi ea în 2010 în „lista neagră” după ce, în 2008—2009, fiind ministră a Ecologiei şi Resurselor Naturale, ar fi favorizat primăriile conduse de comunişti în repartizarea banilor din Fondul Ecologic Naţional, în detrimentul altor localităţi.
În „listă neagră”, se regăsesc mai mulţi deputaţi comunişti: Vladimir Vitiuc, liderul partidului din Bălţi, Boris Golovin, ex-viceministru al Sănătăţii, Petru Porcescu, deputat, Anatolie Zagorodnîi, deputat, sau Vasile Panciuc, primarul de Bălţi. Deputaţi din partea PCRM vor mai fi: Alexandr Bannicov, un controversat om de afaceri, fiul căruia, recent, a fost reţinut de oamenii legii, suspectat de trafic de droguri, despre care, ZdG scria că nu îşi indicase în declaraţia de avere toate proprietăţile, inclusiv 30 ha de pădure, luate în arendă de la Moldsilva, sau Oleg Reidman, acuzat în această vară de ex-deputata Ana Guţu că s-ar îmbogăţi pe seama sănătăţii oamenilor, comercializând medicamente necalitative. În 2009, Vasile Tarlev, fost premier, l-a acuzat pe Oleg Reidman că ar fi monopolizat aproape toate importurile şi exporturile, inclusiv cele de carne şi peşte. Reidman a respins acuzaţiile.
Deputatul Ţuţu suspendă crima din Codrii Orheiului
Partidul Democrat din Moldova (PDM) va avea 19 deputaţi. Pe lângă Marian Lupu, şi-a securizat imunitatea şi controversatul Vlad Plahotniuc, acuzat de implicare în mai multe scheme ilegale şi monitorizat anterior de Interpol. Plahotniuc revine în Parlament după o pauză de un an, anterior demisionând. Şi Dumitru Diacov, inclus şi el în 2010 în „lista neagră”, va fi deputat, la fel ca şi inculpatul Constantin Ţuţu, judecat pentru huliganism, după ce, iniţial, fusese suspectat de omor, după implicarea într-un schimb de focuri din Codrii Orheiului, în urma cărora a decedat Alexei Veretca. De 1,5 ani, dosarul este tergiversat în judecată. Acum, Ţuţu va beneficia de imunitate, iar dosarul în care sunt şi alţi inculpaţi, Ion Corcodel (acuzat de omor), Oleg Pruteanu şi Vasile Cojocaru, va fi suspendat. Roman Zadoinov, avocatul familiei Veretca, a declarat pentru ZdG că procurorul general urmează să se adreseze Parlamentului, solicitând retragerea imunităţii lui Ţuţu. Solicitarea va fi pusă la vot, iar dacă majoritatea deputaţilor o vor accepta, Ţuţu va fi judecat. „Dacă Parlamentul nu va accepta ridicarea imunităţii, atunci dosarul va fi suspendat cel puţin pentru următorii 4 ani”, a spus Zadoinov.
Deputat PDM va fi şi Demian Caraseni, vicepreşedintele Adunării Populare din Găgăuzia (APG). În 2013, acesta a propus, iar APG a adoptat o rezoluţie prin care a interzis Ministerului Educaţiei să instaleze în centre de susţinere a bacalaureatului din autonomie camere de luat vederi, detectoare de metale, dispozitive de bruiere a semnalelor telefonice, dar şi implicarea cadrelor didactice din afara regiunii. Caraseni a reprezentat, până în 2012, PCRM-ul.
„Acuzaţii” deputaţi liberali
În Parlament, pe lista Partidului Liberal (PL) au acces 13 persoane. Pe lângă Ghimpu şi Chirtoacă, deputat va fi şi Anatol Şalaru, unul dintre liderii Mişcării de eliberare naţională, dar şi ex-ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), funcţie după care s-a ales cu mai multe acuzaţii. În 2011, compania aeriană Moldavian Airlines l-a acuzat pe Şalaru, precum că ar „obstrucţiona concurenţa pentru că ar avea interese economice personale cu firme de turism”. Ex-ministrul a respins acuzaţiile. De numele său se leagă şi renovarea mai mult decât suspectă, în România, a unor trenuri, care, după ce au fost puse în funcţie, s-au defectat. Pentru reparaţii se plătiseră zeci de milioane de lei.
Şi un alt deputat liberal, Mihail Moldovanu, şeful Direcţiei Sănătate din cadrul Primăriei Chişinău, a fost vizat în câteva scandaluri. În iulie 2013, ZdG scria că acesta locuieşte într-o casă de milioane, în Chişinău. Moldovanu a apărut şi el în „lista neagră” a ICPC, pentru faptul că a donat 120 de mii de lei pentru campania electorală a PL, pe când veniturile sale declarate la CEC, pentru 2007-2008, constituiau doar 85 de mii. Iurie Chirinciuc, alt deputat PL, fiind patronul clubului de fotbal FC Costuleni, a fost acuzat de către impresarul Petru Efros, dar şi de către un fost angajat, Veaceslav Jigailov, că ar fi cerut jucătorilor săi să piardă intenţionat un meci, cu echipa Milsami Orhei, patronată de Ilan Shor. Chirinciuc a respins acuzaţiile.
P.S. În Parlament ar putea accede şi alte persoane controversate, dacă unii deputaţi vor renunţa la mandate în favoarea unor funcţii în Guvern.
