Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Dosarul „INTERPOL” – la doi…

Dosarul „INTERPOL” – la doi ani și șase luni de la inițiere, încă în faza urmăririi penale: fostul șef al IGM și șase angajați ai Poliției – declarați nevinovați

Colaj ZdG

La doi ani și șase luni de la inițiere, dosarul penal denumit generic „INTERPOL”, care a zguduit țara și comunitatea internațională, se află în continuare la etapa urmăririi penale, cinci persoane având statut de învinuit. Printre acestea se numără fostul șef al Direcției Cooperare Polițienească Internațională, Viorel Țentiu, avocatul Oleg Mîța, dar și Vitalie Pârlog, fost ministru al Justiției și fost președinte al Comisiei de Control al Fișierelor INTERPOL, care se află în arest în Franța, în cadrul unui dosar penal inițiat de organele de drept din acea țară. Avocații persoanelor învinuite susțin că acestea se declară nevinovate și resping acuzațiile înaintate de procurori.

Între timp, Mihail Vodă, fostul șef al Inspectoratului General pentru Migrație, reținut și el în cadrul dosarului „INTERPOL” în iunie 2024, a fost scos de sub urmărire penală. Totodată, șase dintre cei șapte angajați ai Biroului Interpol Moldova suspendați din funcții după ce au fost vizați în dosarul de corupție au fost și ei scoși de sub urmărire penală, constatându-se „lipsa vinovăției și neimplicarea acestora în comiterea incidentelor”. 

Corupție, fals în acte publice și spălare de bani

Acțiunile infracționale investigate în cadrul dosarului penal denumit generic „INTERPOL”, pornit în aprilie 2024, vizează fapte de corupere pasivă, corupere activă, fals în acte publice și spălare de bani, precizează reprezentanții Procuraturii Anticorupție (PA) într-un răspuns pentru ZdG. În cadrul anchetei, procurorii anticorupție susțin că au colaborat cu procurori și ofițeri din Franța, Statele Unite și Marea Britanie.

„Vă comunicăm că urmărirea penală în cauza numită generic «INTERPOL» se află încă la etapa urmăririi penale, în contextul în care Procuratura Anticorupție nu a primit răspunsuri la toate demersurile adresate anterior, inclusiv la cererile de asistență juridică internațională. 

În prezent, în cauza penală au statut de învinuit mai multe persoane, în privința cărora nu sunt aplicate măsuri preventive și care beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție […]. Cinci persoane au statut de învinuit. În privința niciuneia dintre acestea nu este aplicată vreo măsură preventivă”, se menționează în răspunsul Procuraturii.

Fostul șef al Biroului INTERPOL – acuzat de corupere pasivă. Avocatul: „Acuzații lipsite de temei faptic”

Fostul șef al Biroului Interpol de la Chișinău, Viorel Țentiu, vizat în dosarul privind manipularea datelor Interpol, are statut de învinuit din martie 2025. Fosta șefă a PA, Veronica Dragalin, declara anterior că Țentiu este acuzat de corupere pasivă pe două capete de acuzare.

După reținere, acesta a fost plasat inițial în arest la domiciliu, apoi în penitenciar. În septembrie 2024, în privința sa a fost aplicată măsura preventivă de obligare de a nu părăsi țara. În prezent, potrivit informațiilor oferite de PA, acesta nu are nicio măsură preventivă aplicată.

Avocatul lui Viorel Țentiu, Gheorghe Malic, ne-a comunicat că clientul său are în prezent statut de învinuit și se declară nevinovat. Potrivit apărătorului, acesta are obligația de a se prezenta în fața organului de urmărire penală atunci când este citat.

„Sunt niște acuzații lipsite de temei faptic. Nu este temei legal […]. Are obligațiunea de a se prezenta (la organul de urmărire penală, n.r.). […] Și legea îl consideră nevinovat”, susține acesta.

Reținut la Abu Dhabi și extrădat în Franța. Pîrlog se află după gratii, dar procurorii nu știu când expiră măsura

Fostul ministru al Justiției Vitalie Pîrlog, ex-președinte al Comisiei de Control al Fișierelor Interpol, a fost reținut pe 15 iunie 2025 la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, în baza unui mandat internațional de arestare emis de autoritățile franceze la sfârșitul lunii ianuarie 2025. O lună mai târziu, acesta a fost extrădat în Franța, unde a fost pus sub acuzare într-un dosar penal. Presa din Franța notează că fostul funcționar moldovean este acuzat de escrocherie, folosirea unui document fals și trafic de influență, dar și de favorizarea unui infractor prin sustragerea acestuia de la arestare sau de la căutare internațională.

La un an de la reținerea și extrădarea sa, Pîrlog se află în continuare în arest într-o închisoare din Franța, ne-au confirmat reprezentanții PA pe 15 octombrie. Aceștia nu ne-au putut spune însă până când este valabilă măsura preventivă.

„Pîrlog Vitalie a fost reținut și extrădat ulterior în Franța, la solicitarea autorităților franceze, în cadrul unei cauzei penale investigate de aceștia, fiind acuzat de săvârșirea mai multor infracțiuni”, menționează Procuratura, fără a oferi alte detalii.

Reprezentanții PA au mai precizat că Vitalie Pîrlog are statut de învinuit în dosarul „INTERPOL” deschis la Chișinău, dar că nu au solicitat extrădarea acestuia din Franța în R. Moldova.

„În dosarul numit generic «INTERPOL», Pîrlog Vitalie are statut de învinuit, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor privind organizarea și instigarea la înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, acţiuni săvârşite din interes material și alte interese personale, săvârșite în interesul unui grup criminal organizat, și corupere activă, săvârșită în formă prelungită, în interesul unui grup criminal organizat […]”, se spune în răspunsul PA la solicitarea de informații a ZdG.

Avocatul lui Pîrlog: „O învinuire standard, care dă bine la public”

Nicolae Posturusu, avocatul lui Vitalie Pîrlog în dosarul „INTERPOL”, susține că procurorii nu i-au adus la cunoștință învinuirea înaintată clientului său, iar apărarea nu cunoaște probele din dosar. După ce am enumerat acuzațiile care îi sunt aduse lui Pîrlog, Posturusu le-a calificat drept „o învinuire standard, care dă bine la public”.

„Prima dată aud de la dvs. (că Pîrlog are statut de învinuit, n.r.) […]. Domnului Pîrlog nu i-a fost adusă la cunoștință învinuirea în modul cuvenit. De atunci (de anul trecut, n.r.) nicio măsură n-a fost făcută. Ulterior, partea apărării n-a fost informată despre nicio măsură care a fost luată în dosar. Nu cunoaștem absolut nimic. În mod oficial nu (cunoaște că are statut de învinuit în dosar, n.r.), chiar dacă noi am solicitat acest lucru […]. La etapa de urmărire penală tot instrumentarul se află în mâna organului de urmărire penală. Noi, ca parte a apărării, doar putem de a reacționa, dar statutul nu poate fi contestat […]. Noi nu cunoaștem probele, noi nu cunoaștem absolut nimic pe ce și-au construit ei învinuirea […]. Este o învinuire standard din ultima perioadă, care dă bine la public […]. La această etapă acționează principiul prezumției nevinovăției și cu asta trebuie să înceapă orice comunicat […]. Prin învinuire, ei parcă ar desena sentința deja […]”, afirmă Posturusu.

De asemenea, apărătorul a calificat drept „absolut abuzive” acțiunile de urmărire penală care au avut loc în iunie 2024 în apartamentul lui Pîrlog din Chișinău.

„Dumnealui are statut de avocat și pentru a efectua acțiuni de urmărire penală și percheziții este necesar acordul Uniunii Avocaților. Procurorii anticorupție au neglijat această prevedere legală […]”, susține Posturusu.

Despre dosarul penal din Franța, în cadrul căruia Pîrlog a fost arestat, avocatul susține că nu deține informații, inclusiv dacă acesta a cerut sau intenționează să solicite extrădarea sa în R. Moldova. „Nu cunosc absolut nimic despre măsurile care au loc în Franța, este persoană care îl apără pe teritoriul francez”, spune avocatul.

Emmanuel Marsigny, avocatul lui Pîrlog în Franța, a declarat anterior pentru AFP că clientul său nu s-a sustras justiției.

„Emiterea acestui mandat de arestare este de neînțeles, întrucât domnul Pîrlog și-a comunicat personal adresa din Emiratele Arabe Unite Parchetului Național Financiar și a declarat că aștepta să fie convocat pentru a fi audiat în condițiile prevăzute de convențiile internaționale”, a declarat avocatul lui Pîrlog, Emmanuel Marsigny, pentru AFP. „Domnul Pîrlog nu este nicidecum o persoană care a încercat să fugă de justiție, dimpotrivă”, a insistat apărătorul.

Fostul șef al IGM, Mihail Vodă, scos de sub urmărire penală

Mihail Vodă, fostul șef al IGM, reținut și el în cadrul dosarului „INTERPOL” și pus sub învinuire în martie 2025, a fost scos de sub urmărire penală, stabilindu-se că „în acțiunile sale nu erau întrunite elementele infracțiunii care i-au fost incriminate”, ne-au comunicat vineri, 16 octombrie, reprezentanții Procuraturii, după ce i-am solicitat inițial lui Vodă să ne spună ce statut are în prezent în cauza penală.

Întrebat de ZdG despre acuzațiile care i-au fost aduse, Vodă ne-a răspuns, fără a menționa că a fost scos de sub urmărire penală: „Eu nu am nicio atribuție cu acest dosar, așa că nu este cazul să mă întrebați despre asta.”

Ulterior, reprezentanții PA au precizat că, pe 20 iulie 2026, Vodă a fost scos de sub urmărire penală.

„Prin ordonanța din 03.03.2025, s-a dispus scoaterea parțială de sub urmărire penală a lui Vodă Mihail, fiindu-i retrasă acuzația privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. c) Cod penal. Ulterior, prin ordonanța din 20.07.2026, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Vodă Mihail, acuzat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin.(2) lit.c) Cod penal, fiind reabilitat în totalitate de infracțiunile de care era învinuit”, a precizat PA pentru ZdG.

Soarta celor șapte angajați ai Biroului Interpol Moldova

În iunie 2024, șapte angajați ai Biroului Interpol Moldova au fost suspendați din funcții în urma scandalului de corupție în care au fost implicați, fiind bănuiţi că ar fi ajutat persoane date în urmărire internaţională să obțină azil sau statut de refugiat în R. Moldova și în alte țări contra unor sume impunătoare de bani.

În august 2024, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a declarat că cele șapte persoane se regăseau în entități care nu necesită acces la secretul de stat. Într-un răspuns la o solicitare de informații, reprezentanții IGP menționează pentru ZdG că dintre cele șapte persoane suspendate, o persoană a fost eliberată din funcția deținută în cadrul Poliției, aceasta fiind vizată în continuare în cauza penală, iar celelalte șase au fost scoase de sub urmărire penală.

„[…] În privința celorlalte șase persoane, procurorii au dispus încetarea urmăririi penale, constatând lipsa vinovăției și neimplicarea acestora în comiterea incidentelor. Menționăm că  dintre cele șase persoane în privința cărora a fost încetată urmărirea penală, în prezent, doar una își continuă activitatea în cadrul Poliției”, precizează IGP.

Peste 30 de percheziții și patru persoane reținute

În aprilie 2024, procurorii anticorupție au anunțat public dosarul denumit generic „INTERPOL”. Ulterior, pe 4 iunie 2024, aceștia au efectuat 33 de percheziții în cadrul unei anchete comune desfășurate de R. Moldova și Republica Franceză, cu asistența Biroului Federal de Investigații (FBI) al Statelor Unite. Organele de drept anunțau că investighează o presupusă schemă de corupție prin care persoane publice din R. Moldova și din alte țări ar fi primit mită pentru a interveni în procesul de publicare de către Interpol a Notificărilor Roșii pe numele unor persoane din diferite țări anunțate în căutare internațională.

În urma descinderilor efectuate în R. Moldova, patru persoane au fost reținute, printre care Viorel Țentiu, șeful de atunci al Biroului Interpol Moldova, Mihail Vodă, fost șef al IGM, și avocatul Oleg Mîța. În urma perchezițiilor au fost ridicate și dispozitive digitale, inclusiv telefoane mobile, laptopuri și calculatoare, precum și alte obiecte și documente.

Solicitat de ZdG pe 19 octombrie, avocatul Vladimir Moșneaga, apărătorul lui Oleg Mîța, a declarat că clientul său are statut de învinuit în acest dosar.

Anterior, Vladimir Moșneaga a declarat că Oleg Mîța pledează nevinovat. „El este de profesie avocat, a acordat asistență juridică unor persoane și eu, ca apărător al dumnealui, consider că i-a fost adusă o bănuială nemotivată și lipsesc probe care ar demonstra chiar existența unor suspiciuni, nu vorbim de bănuieli […]”, a spus Moșneaga pentru ZdG.

În iunie 2025, Vitalie Pîrlog a fost reținut în Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite, în baza unei Notificări Roșii emise de INTERPOL la solicitarea Franței. Pe 18 iulie, Pîrlog a fost extrădat în Franța, unde a fost pus sub acuzare pentru presupusa ștergere a alertelor Interpol.

Cum funcționa schema de corupție

Organele de drept au stabilit că mai multe persoane, acționând concertat ca „un grup criminal organizat”, au reușit să blocheze Notificările Roșii Interpol (cereri adresate organelor de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza și reține provizoriu o persoană, n.r.) în privința unor fugari străini din diferite jurisdicții, inclusiv China, Franța, Australia, Rusia și altele, prin comiterea mai multor infracțiuni de corupție și a celor conexe – corupere pasivă, corupere activă și falsificarea documentelor. Potrivit unui comunicat al PA, cel puțin 28 de fugari au beneficiat de această schemă în perioada august 2022 – iunie 2024. Totodată, în cadrul investigației au fost identificate peste 140 de persoane din diferite țări care posibil au fost verificate ilegal în bazele de date Interpol.

În R. Moldova, schema ar fi implicat două instituții de stat: Direcția Cooperare Polițienească Internațională (DCPI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Inspectoratul General pentru Migrație (IGM), aflat, de asemenea, în subordinea MAI. Mai exact, IGM elibera confirmări false, potrivit cărora fugarii respectivi aveau statut de solicitanți de azil, deși aceștia nu intraseră niciodată fizic pe teritoriul R. Moldova. Ulterior, susțineau procurorii, DCPI transmitea către INTERPOL informații false cu privire la statutul legal al acestora. În februarie 2025, în baza informațiilor prezentate de procurorii anticorupție, INTERPOL a intervenit pentru a debloca Notificarea Roșie și în privința oligarhului Vladimir Plahotniuc, condamnat de prima instanță la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

De asemenea, potrivit PA, extrasele privind rulajele bancare ale unor instituții financiare din Emiratele Arabe Unite au arătat că în perioada punerii în aplicare a schemei au fost efectuate alimentări în conturi bancare în valoare totală de peste șapte milioane de euro – în beneficiul unei companii create special pentru această schemă. În aceeași perioadă infracțională, octombrie 2022 – mai 2024, rulajele bancare ale unor instituții financiare din România ar fi evidențiat transferuri între soțiile a doi membri ai „grupului criminal organizat”, care ar fi reprezentat mita plătită pentru serviciile corupte prestate în R. Moldova.

Totodată, procurorii susțineau că în perioada 2022–2024 mita ar fi inclus și două automobile de lux – un Land Rover și o Toyota Camry, transmise prin intermediul unor terțe persoane și al membrilor familiilor celor implicați.

Sechestru de peste 11,7 milioane de lei

În noiembrie 2024, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a Centrului Național Anticorupție (CNA) a anunțat că a aplicat sechestre pe două mașini de circa 1,2 milioane de lei în cadrul cauzei penale „INTERPOL”. Bunurile sechestrate ar fi fost o parte din mita plătită în schema de corupție pentru blocarea Notificărilor Roșii ale Interpol. În total, potrivit instituției, agenția a aplicat sechestre asupra unor bunuri pe teritoriul R. Moldova în valoare de peste 11 milioane de lei.

Beneficiarii schemei

Anterior, ZdG a scris că printre persoanele care au beneficiat de schemă s-a numărat și Murat Usenov, fiul fostului prim-ministru al Kîrgîstanului, Daniar Usenov. În ianuarie 2024, acesta a fost anunțat în căutare, fiind acuzat de legalizarea veniturilor ilegale ale unei autorități criminale, Kamci Kolbaev, care a fost omorât în urma unei operațiuni speciale a Comitetului de Stat pentru Securitate Națională. De schemă ar fi beneficiat și Taalaibek Risaliev, tot din Kîrgîstan, un complice al lui Kamci Kolbaev. La 21 februarie 2024, acesta a fost reținut în Emiratele Arabe Unite, cu ajutorul INTERPOL din Emirate. De asemenea, beneficiar al schemei ar fi fost și un bancher din Rusia, Andrei Șleahovoi, cercetat pentru fraudă în proporții deosebit de mari.