[audio] PARTIDE DE VÂNZARE: Unii politicieni sunt gata să renunţe la partidele lor, iar rusofilii – chiar să propage integrarea europeană

476-partideVictor Stepaniuc, fost deputat comunist, actual preşedinte al Partidului Popular Socialist (PPS), este gata să cedeze formaţiunea pe care a înfiinţat-o şi chiar să susţină integrarea europeană a R. Moldova. Şi Mihail Garbuz, liderul partidului „Patrioţii Moldovei”, este gata să renunţe la conducerea formaţiunii sale şi, în anumite condiţii, să sprijine integrarea europeană a R. Moldova, asta deşi, în discursurile publice, acesta se arată un mare promotor al Uniunii Vamale şi al politicilor pro-ruse. Alţi doi preşedinţi de partide au acceptat să discute chestiunea vânzării partidului. Au fost însă şi politicieni care au respins propunerea.

In R. Moldova sunt înregistrate circa 40 de partide politice, conform informaţiilor postate pe site-ul Ministerului Justiţiei (MJ) şi Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT). Puţine partide sunt însă active. Spre exemplu, doar 11 formaţiuni au respectat legislaţia şi au depus, până la sfârşitul lunii martie 2014, rapoarte financiare. Multe partide, deşi cu actele în regulă, rămân în umbră în perioadele post-electorale şi se reactivează în anii electorali. În ultima perioadă însă, se discută despre o nouă modă – preluarea de partide. Ultimul exemplu vine de la Partidul Popular Republican, condus de Nicolae Andronic şi preluat, în luna aprilie curent, de către Renato Usatîi, controversatul om de afaceri care vrea în Parlament. Usatîi a ales această cale după ce MJ i-a refuzat înregistrarea propriului partid.

Intermediarul unui om de afaceri

Înregistrarea unui partid se poate dovedi o procedură anevoiasă, în special dacă îţi doreşti să participi în viitoarea campanie electorală care bate la uşă. Pentru a evita drumurile la MJ, căutarea de noi membri sau întocmirea a numeroase acte, doritorii de a fi în prima linie a viitoarei campanii electorale pot prelua un partid deja înregistrat în R. Moldova. Pornind de la această idee, am contactat, iniţial telefonic, mai mulţi lideri de partid, cu propunerea de a avea o întâlnire în care să discutăm despre eventualitatea preluării formaţiunii lor. În acest sens, ne-am prezentat drept o persoană care va intermedia „afacerea”, cu propunerea ca, dacă preluarea este acceptată, liderul de partid să discute, faţă în faţă, cu un misterios om de afaceri, dornic să se implice în politică.

Victor Stepaniuc este unul dintre cei care a acceptat invitaţia noastră telefonică de a discuta despre eventuala preluare a Partidului Popular Socialist (PPS), fondat de el şi înregistrat la MJ în ianuarie 2012. Joi, 19 iunie, acesta ne-a spus că se va afla, a doua zi, adică vineri, 20 iunie, în jurul orei 09.00, la Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova (IRIM). În jurul orei 09.30, l-am contactat pe Victor Stepaniuc, fost deputat comunist şi fost viceprim-ministru în guvernele Tarlev şi Greceanîi. După discuţia telefonică, ne-am apropiat de sediul IRIM, unde am vorbit în detalii despre eventuala tranzacţie.

476-stepaniuc„Variantele” de preluare ale lui Victor Stepaniuc

La întâlnire, am punctat că omul de afaceri este interesat de PPS şi pentru că are o denumire comercială. Deşi destul de deschis pentru acest dialog, Victor Stepaniuc a remarcat în câteva rânduri că se teme să nu fie înregistrat, iar mai apoi, convorbirea să apară în presă. „Trebuie să înţelegeţi şi situaţia mea. Eu vorbesc cu o persoană necunoscută, care poate să mă înscrie, să mă fimeze. Din punctul ăsta de vedere, tu trebuie să le spui în felul următor. În principiu, eu sunt pregătit pentru discuţie. Sunt anumite condiţii pe care eu sunt gata să le pun, dar, desigur, această discuţie trebuie să fie confidenţială. E foarte greu să vorbeşti prin intermediari. Unicul lucru pe care poţi să i-l transmiţi e că noi suntem disponibili la tema asta să lucrăm”, a menţionat, pentru început, Stepaniuc, care ne-a relatat şi variantele prin care partidul său ar putea fi preluat.

„Este varianta când partidul se preia definitiv, fără ca eu să am anumite pretenţii. Şi este varianta când el poate fi preluat în câteva etape. La prima etapă este vorba de participarea în campania electorală, cu persoanele respective, care finanţează şi se fixează în prim-plan, iar eu în planul doi. Este şi varianta când eu stau în planul doi, dar în general, la o anumită etapă, eu m-am retras, în anumite condiţii. Ştiu că şi în alte situaţii s-a lucrat în felul respectiv. Eu sunt de cuvânt, nu am de gând să, acolo ia…. La urma urmei, suntem gata să semnăm un document, cu un anumit garant în problema respectivă. Adică, transmite-le că aceasta este posibil, cu atât mai mult cu cât eu nu-s ambiţios şi nu ţin tare să mă întorc în politica mare. Eu dacă m-aş întoarce un simplu deputat în Parlament, într-o echipă solidă, cu experienţa pe care o am, am putea să realizăm lucruri mari. Desigur, trebuie să existe şi personalitatea. Trebuie să înţelegi ca intermediar şi să le transmiţi şi lor că este important ca persoana care eu îi transmit, acolo ia, are anumite calităţi, anumită carismă pentru a se ocupa cu politica, pentru că, sincer vorbind, au venit din ăştia băieţaşi de alde unu, doi, trei care se văd acum, care sunt fără imagine politică, fără carismă, şi îi arată ca nişte şuleri. Când un om serios care a fost în politică şi nu puţini ani, 14 ani, deputat în Parlament, şi preşedinte de comisie parlamentară, şi preşedinte de fracţiune, şi a doua persoană în cel mai mare partid, şi viceprim-ministru, eu nu pot să mă leg cu nişte şuleri, chiar dacă ei au bani mari. Înţelegi, ei pot să aibă bani mari, propune milioane, pentru că şi mie îmi e ruşine faţă de oamenii pe care eu i-am adunat şi am creat partidul respectiv. De asta trebuie să existe o anumită decenţă”, a precizat Stepaniuc.

Stepaniuc: „Poţi fi acolo…, pe urmă să iasă asta în presă”

L-am întrebat pe Victor Stepaniuc dacă ar avea careva obiecţii faţă de politica pe care o va duce partidul, după preluare, ţinând cont de faptul că, nu de puţine ori în ultima perioadă, acesta s-a pronunţat în favoarea Uniunii Euroasiatice. „Politica partidului în cazul de faţă, dacă ei preiau definitiv, şi-o schimbă aşa cum doresc.” I-am spus liderului PPS că cei interesaţi să preia formaţiunea îşi doresc să promoveze un „socialism european”. „Se acceptă. Mai mult ca atât, eu sunt gata şi eu să particip doctrinar, pentru că eu…. Haideţi să spunem aşa. Cursul de integrare europeană eu l-am sprijinit împreună cu preşedintele Voronin. Eu sunt unul din cei care am promovat…. Eu am promovat ideea balansării între aceste două mari spaţii geopolitice, şi Uniunea Europeană, şi…. Sunt convins că asta este perspectiva următorilor 50 de ani pentru ţara noastră. Aici, lupta geopolitică o să continue mai departe, iar noi, dacă o să luăm o parte şi alta, o să avem probleme. Ori cu unii, ori cu alţii. Nu e aşa de simplu de construit logica asta, dar, pe de altă parte, acestea sunt realităţile. Ce, moldovenii îşi doresc azi UE şi nu Rusia? Taman că, la 80%, oamenii îşi doresc să stea în ambele spaţii….”, a opinat Stepaniuc.

Am precizat că partidul va duce o politică echilibrată, doar că având scopul de integrare europeană a R. Moldova. „Nu-s probleme. Asta se poate de promovat şi cu mine, şi fără mine. Ţi-am spus. Sunt trei variante…”. Am abordat şi aspectul financiar, încercând să aflăm cât ar dori Stepaniuc să primească pentru cedarea partidului. „Nu pot să-ţi spun acum, din cauza că…., ţi-am spus. Poţi fi acolo…, pe urmă să iasă asta în presă (zâmbeşte, n.r.). Discuţia asta trebuie să aibă loc cu dânşii. O să vină şi, indeferent dacă o să le placă condiţiile mele… Eu păstrez informaţia asta confidenţial. Eu la nimeni niciodată, voi observaţi… Am avut scandaluri cu preşedintele Voronin, dar şi acolo, multă informaţie confidenţială nicăieri n-a ieşit. Sunt nişte limite etice pe care eu le respect, mai mult decât le-au respectat Tkaciuk şi alţii”, a mai spus Stepaniuc. Ne-am înţeles că vom discuta cu cei care doresc preluarea partidului şi vom reveni la el peste o săptămână.

476-garbuzCondiţiile liderului „Patrioţii Moldovei”

L-am contactat, tot telefonic, şi pe Mihail Garbuz, liderul Partidului „Patrioţii Moldovei”, având către el aceeaşi propunere ca şi pentru Victor Stepaniuc. Garbuz este cunoscut în societate ca fiind un organizator şi participant la mai multe mitinguri anti-româneşti şi anti-europene, la Chişinău. Recent, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) a anunţat că s-a autosesizat în legătură cu o întâlnire confidenţială la Bălţi între başcanul autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, şi liderul partidului „Patrioţii Moldovei”, Mihail Garbuz, care ar pune la cale un plan de destabilizare a situaţiei din R. Moldova înaintea semnării Acordului de Asociere dintre R. Moldova şi UE. Într-un interviu pentru portalul www.tribuna.md, în 2013, Garbuz declara că „partidele care au ca scop integrarea europeană trădează interesul naţional al Moldovei”. Întrebat pentru ce pledează Partidul „Patrioţii Moldovei”, Garbuz spunea că „pentru o integrare cât mai amplă în spaţiul euroasiatic, care reprezintă unica garanţie de a păstra statalitatea Moldovei şi poporul moldovenesc ca etnie…”.

Cu Mihail Garbuz ne-am întâlnit la o terasă din apropierea Casei Presei. Acesta s-a arătat dispus să renunţe la partid, dar a pus mai multe condiţii. Iniţial, după ce i-am explicat de ce l-am contactat, acesta s-a interesat dacă acea persoană care vrea partidul este „de pe loc”. După ce i-am spus că omul de afaceri este unul local, dar că vor fi şi persoane din afară, liderul „Patrioţilor Moldovei” a vrut să afle dacă aceştia sunt „din est, vest?”. „Ca să putem conversa pe tema asta, mie îmi trebuiesc nişte date…. Activitatea partidului poate fi numai pe baza banilor curaţi”, a condiţionat Garbuz. I-am spus acestuia că cei care doresc partidul s-au orientat şi după denumirea acestuia, care este una comercială şi care este cât de cât cunoscută. „Da, e un partid care s-a recomandat. Rău, bine, da este… Eu v-am spus, dacă banii sunt curaţi, iar persoana nu duce partidul la gunoiştea politică…”.

Garbuz: „Noi nu suntem atât pentru Uniunea Vamală…”

L-am întrebat dacă ar fi dispus să renunţe la şefia partidului, pentru că omul de afaceri vrea să fie liderul formaţiunii „cel puţin în campania electorală viitoare”. „Principalul este scopul. Dacă scopul lor nu coincide cu scopul meu, atunci nu merge. Să-mi dau eu partidul, care e azi pro-moldovenesc şi mâine pro-român, niciodată”. I-am spus că formaţiunea va fi una de mijloc, care va promova relaţii bune cu toţi vecinii, inclusiv România, Rusia şi UE. „E normal. Noi suntem cam de extremă. Eu îs pentru o politică mai liniştită. Dacă scopurile coincid, pentru Moldova şi banii sunt curaţi. Ok, daţi-le telefonul meu”, ne-a zis Garbuz. În discuţia cu acesta i-am spus că cei care vor să preia partidul sunt îngrijoraţi de faptul că formaţiunea susţine Uniunea Vamală. Iar Mihail Garbuz şi-a schimbat puţin discursul. „Noi nu suntem atât pentru Uniunea Vamală, cât nu ne place că se insistă cu aceeaşi UE. Poziţia noastră e aşa. Referendum. Dacă poporul majoritar spune că vrem cu UE, nicio problemă, dacă pentru Uniunea Vamală, poftim. Noi facem ce va spune poporul”, a precizat acesta.

Am insistat, menţionând că viitorul şef al partidului vrea o politică pro-UE. „Eu vă spun. Dacă poporul e cu UE, atunci, pentru binele omului… Dacă se găseşte o persoană care poate face mai multe decât mine, poftim”. „Partidul va promova un socialism european. Nu v-ar deranja UE?”, l-am întrebat. „Eu îs socialist. Nu contează: european sau nu. Socialistmul e unul”, a replicat Garbuz, care a evitat să discute condiţiile financiare pe motiv că vrea mai întâi să discute cu persoana care vrea partidul.

476-oniscencoOnişcenco şi Uţică, deschişi pentru discuţii

S-a arătat deschis cu privire la iniţierea unor discuţii referitoare la „colaborarea” cu unii oameni de afaceri şi Oleg Onişcenco, liderul Partidului „Casa Noastră Moldova”. Cu acesta ne-am întâlnit într-un local de la intersecţia străzilor Mihai Eminescu cu bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt. I-am explicat şi lui că există un om de afaceri care are nevoie de partid pentru campania electorală din toamnă. Acesta s-a arătat interesat, însă a fost foarte precaut. „Trebuie de vorbit cu persoana în cauză. Ce doreşte…. Noi suntem partid serios. Noi nu ne cunoaştem, ca să putem vorbi la concret. Cine e persoana? Putem discuta. Ce doreşte, care sunt viziunile, la concret. Trebuie de vorbit. Ca să preiei un partid nu e aşa uşor. E un proces care nu se face cu una, cu două. Eu nu vă cunosc. Poate sunteţi o persoană din stradă… Prima dată vă văd. Puteţi fi de la MAI, de la SIS. E de dorit de discutat la direct anumite chestii. Nu discut cu intermediari”, ne-a zis Onişcenco, fost consilier municipal pe listele Partidului Umanist.

Partidul său, „Casa Noastră Moldova”, a fost creat în baza Asociaţiei obşteşti „Casa Noastră – Chişinău”. Congresul de constituire a avut loc la data de 30 iunie 2008, formaţiunea fiind înregistrată oficial la data de 16 septembrie 2010.

476-nicolae-uticaŞi Nicolae Uţică, liderul Partidului „Pentru Neam şi Ţară” (PpNŢ), contactat telefonic, a acceptat să discute despre eventualitatea preluării partidului pe care îl conduce. Astfel, marţi, în jurul orei 11.30 ne-am întâlnit cu acesta în faţa unui local din sect. Botanica. I-am explicat că există un om de afaceri care vrea să-i preia partidul pentru a participa la campania electorală. Acesta s-a arătat interesat de propunere. „Dă să discutăm, care e problema? Pentru orice partid e benefic să participe la campania electorală, nu? Pentru ce e partid politic? Trebuie să discutăm, să vedem ce se propune”, a precizat acesta.

I-am spus că omul de afaceri vrea să fie preşedintele formaţiunii în viitoarele alegeri. „Nu mai poate fi preşedinte. Legislaţia nu permite modificări cu şase luni înainte de alegeri. Pe liste poate fi, dar nu preşedinte”, a punctat acesta. „Dă să discutăm cu persoana care doreşte, să vedem ce vrea ea. Trebuie să discutăm”, a menţionat liderul PpNŢ. Nicolae Uţică, în aprilie 2010, era „eroul” unui reportaj filmat cu camera ascunsă de către reporterii Publika TV. Din imagini reieşea că acesta era gata să semneze un contract de vânzare a formaţiunii pe care o conduce către un influent om de afaceri din România. Acesta însă a spus ulterior că a vrut doar să vadă cine este acel om de afaceri, presupunând că ar fi un cunoscut avocat din Moldova, care locuieşte la Bucureşti. „Nu este vorba de vânzare/cumpărare a partidului, ci de preluarea finanţării formaţiunii”, a punctat atunci preşedintele PpNŢ.

Politicieni care au refuzat discuţiile

În cadrul experimentului iniţiat de noi am contactat mai mulţi lideri de partide. Din diverse motive, unii au refuzat din start să discute despre eventualitatea preluării formaţiunii. Alţi lideri ai unor partide mai uitate nu au putut fi găsiţi. Astfel, Vladimir Ţurcan a refuzat să discute despre o eventuală preluare a Partidului „Moldova Unită”. „Referitor la preluare nu poate fi vorba. Dacă alte întrebări nu aveţi…”. Ne-a refuzat şi Alexandru Oleinic, liderul Partidului Popular din R. Moldova. „Voi ce, îi sunaţi lui Renato Usatîi? Faceţi glume pe telefon sau ce? Cum îţi închipui să discuţi cu mine aşa ceva? Ce înseamnă: ce e posibil, ce nu e posibil? Oamenii curajoşi, care vor să se lanseze în politică, o fac deschis. Au telefonul meu, pot să mă contacteze, pot să vină în echipa partidului popular, dacă vor”, ne-a zis acesta.

Iniţial, Vladimir Dorojco, co-preşedintele Partidului Socialist din Moldova, al cărui lider, Victor Morev, ex-deputat, este dat în căutate internaţională, a fost de acord cu discuţiile privind preluarea partidului. Ulterior, după ce am vorbit cu secretara acestuia, care cunoştea limba română, şi după ce am precizat că suntem interesaţi inclusiv de schimbarea conducerii formaţiunii, am fost informaţi că, „dacă nu este o glumă, despre acest lucru serios nici nu poate fi vorba”.

Vânzarea partidului, între ruşine şi răspundere legală

Legislaţia nu prevede sancţiuni pentru preluarea de partide, chiar dacă în tranzacţie sunt folosiţi bani care cu siguranţă nu sunt declaraţi oficial. Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), zice că aceste probleme nu ţin de competenţa CEC. „E treaba internă a partidului. Dacă liderul îşi scoate partidul la vânzare, oamenii ar trebui să înţeleagă ce fel de lideri au ei. În mod normal nu există formulă de vânzare a partidului. Nicăieri în lege ele nu-s descrise. Asta însă e ruşinea cea mai mare care poate să existe. O dezonorare totală. Referitor la introducerea de sancţiuni, acestea sunt chestiuni de ordin penal. Nu mai e treaba CEC-ului”, argumentează Ciocan.

Analistul politic Anatol Ţăranu nu se arată surprins că există lideri de partide gata să renunţe la ele. „E o chestie banală. Acesta partide nu au şanse de izbândă. Ele au fost create ca proiecte politice de perspectivă, dar ea nu a venit. Astfel, liderii încearcă să obţină cel puţin un beneficiu pentru efortul din trecut. Menţinerea unui partid este un lucru destul de costisitor, dacă el nu este mort, pentru că noi avem vreo 20 de partide care pur şi simplu nu răsuflă. Nu cred că asta e caracteristic doar pentru R. Moldova. Desigur că sunt asemenea cazuri şi în viaţa reală, şi ele sunt la suprafaţă. Multe partide şi-au schimbat peste noapte liderii, proprietarii. E clar că în majoritatea covârşitoare a cazurilor preluarea partidului se termină cu discuţii asupra aspectului financiar al acestei afaceri. Este o afacere şi în acest sens nu e nimic deosebit. Din punct de vedere al legii, care nu prevede sancţiuni, sigur că este legal. Dar, din punctul de vedere al moralităţii, este o bătaie de joc. Faptul că există persoane care acceptă chiar să-şi schimbe principiile politice arată câtă principialitate există în politica moldovenească pe anumite segmente”, explică politologul.

Politicienii spun că „şi-au dat seama”

Victor Stepaniuc:

„Eu am înţeles că voi umblaţi cu provocările. Opinia mea eu v-am expus-o. În principiu, nu este vorba de preluare. E vorba de trei variante de conlucrare cu persoana care doreşte să investească în partidul respectiv. Mă văd în fruntea partidului respectiv, mă văd în conducerea partidului respectiv. Aş putea şi să plec din politică dacă partidul respectiv îşi va păstra viziunea doctrinară: ideea socialistă, doctrina socialismului în general, modern, contemporan, inclusiv a socialismului european”.

Mihail Garbuz:

„Am înţeles cine sunteţi încă de la întâlnire, pentru că băieţii mei erau acolo în sală şi v-au descifrat. Voi ce credeţi, că eu am venit pur şi simplu aşa la vinderea partidului sau cum? Am acceptat ca să văd ce dă din voi. Eu nu iubesc aşa lucruri, şi când mă duc, sunt pregătit. Este filmată întâlnirea, e filmată şi convorbirea. Avem colegi de la SIS, care lucrează destul de bine. Nu e nicio problemă, eu ştiam deja peste jumătate de oră cine sunteţi şi de unde”.

Nicolae Uţică

„Dap’ ce, eu am discutat despre preluarea partidului? Am discutat ca să vină să finanţeze. Eu am lămurit că nu va putea să preia partidul, pentru că va trebui să facă modificări. Nu e problemă. Ce, eu am promis că veţi prelua partidul? Aţi vorbit despre preluarea partidului, dar eu nu v-am spus că sunt dispus să vă dau partidul. Sunt dispus doar să discut cu persoana care vrea să finanţeze. Eu am înţeles că asta e ceva, pentru că aşa ceva nu poate să fie. Eu mi-am dat seama despre ce e vorba, dar eu v-am spus la urmă că sunt dispus să discut cu persoana, să vedem cine e şi ce vrea. Păi, care-i problema? Eu mi-am dat bine seama cine sunteţi, că au mai fost…”.

Oleg Onişcenco

„Eu n-am fost dispus să renunţ. Eu mi-am închipuit că dvs. sunteţi persoana cu o încercare dubioasă şi mi-a fost interesant să văd cine e persoana care umblă cu aşa încercări stupide. Eu mi-am dat seama că este o încercare dubioasă. Trebuie să fii foarte naiv ca să nu-ţi dai seama că aşa simpu nu se face. Asta nu e o marfă pe care poţi s-o cumperi ori s-o vinzi ca la piaţă”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. =IULITA Unionista dela Arciz=

    Să nu-i plângem pe haholi !
    Îs mai răi ca muscalii !
    / de Costică Fotea /

    http://ioncoja.ro/doctrina-nationalista/sa-nu-i-plangem-pe-haholi/

    Iată câteva motive pentru care noi, românii, cu siguranţă
    nu trebuie să îi plângem prea mult pe ucraineni (sau să fim ultimii care facem acest lucru):
    1.
    – în 1918 au dorit anexarea Basarabiei
    şi doar prezenţa militară a românilor a forţat retragerea acestei cereri;
    2.
    – în 1945 au dorit anexarea Basarabiei
    şi doar presiunea lui Stalin a forţat eliminarea acestei pretenţii;
    3.
    – în 1992 au participat cu trupe la războiul de pe Nistru, alături de trupele ruse împotriva celor româneşti, pentru a desprinde regiunea transnistreană, pe care şi-o doreau atât de mult pentru ei;
    4.
    – din 1992 până în prezent au fost parte activă din formatul de negociere
    pentru regiunea transnistreană; în mod permanent au susţinut poziţia Rusiei
    şi au făcut tot ceea ce este posibil ca negocierele să fie formale şi să eşueze;
    5.
    – cea mai mare parte a mafiei ce a condus Republica Moldova după 1991
    este reprezentată de ucraineni şi nu de ruşi;
    aceştia aveau rolul clar dat de la Kiev ca Republica Moldova să eşueze pe toate planurile;
    6.
    – cei care au condus regiunea transnistreană,
    care promovează separatismul la Bălţi, Cahul şi Găgăuzia sunt ucraineni şi nu ruşi;
    7.
    – ucrainenii au dus o politică de distrugere a identităţii româneşti din teritoriile ocupate,
    mai dură chiar decât Stalin în restul imperiului;
    8.
    – Ucraina a preluat Insula Şerpilor, pământ românesc ce niciodată nu i-a aparţinut;
    timp ce câţiva ani ne-am certat pe la Haga,
    iar acum ei sunt foarte supăraţi pe noi pentru pierderea platformei continentale;
    9.
    – una din problemele principale ce stă în calea RE-UNIRII celor două state româneşti
    este tocmai Ucraina, ce manifestă o opoziţie mai mare chiar decât Rusia; ea vede în această RE-UNIRE eventuale pretenţii teritoriale ale ţării noastre asupra teritoriului ucrainean;
    10.
    – prima măsură luată de “europeniştii ucrainieni” a fost aceea de a interzice limbile regionale, inclusiv limba română; tare mă tem că poporul a vrut ceva şi va obţine altceva;
    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
    ===== BUCOVINA DE NORD =====
    ————— ♥ SI TOATA BASAⱤABIA E ⱤOMÂNIA ♥ ———–
    —————♥—♥—♥— RE-U N I R E ! —♥—♥—♥———
    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬

  2. Cheap Michael Kors Bags

    Ziarul de Gardă | Nr. 476 (26 iunie 2014) » [audio] PARTIDE DE VÂNZARE: Unii politicieni sunt gata să renunţe la partidele lor, iar rusofilii — chiar să propage integrarea europeană
    Cheap Michael Kors Bags http://www.hpfr.co.uk/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *