Grădiniţe mai bune pentru copiii din satele Moldovei

Din Grantul de 20 de milioane de euro, oferit de Guvernul României, sunt reabilitate circa 780 de grădiniţe din toate regiunile ţării

În viitorul apropiat, peste 30 de mii de copii din Republica Moldova vor beneficia de condiţii mai bune în grădiniţe. Acest lucru va fi posibil datorită celor 20 de milioane de euro, oferite de Guvernul României pentru modernizarea instituţiilor preşcolare din ţara noastră. Din acest sprijin, în prezent, sunt în proces de reparare şi renovare grădiniţele din 32 de raioane, precum şi din UTA Gagauz-Yeri şi din municipiile Chişinău şi Bălţi. Banii sunt destinaţi pentru reparaţia şi construcţia sistemelor de termoficare, canalizare şi aprovizionare cu apă, pentru dotarea cu mobilier şi reparaţia capitală a clădirilor şi a acoperişurilor, schimbarea uşilor şi geamurilor, pentru amenajarea terenurilor de joacă pentru copii, dar şi pentru lucrări de pavaj.

În satul Sadova, raionul Călăraşi, am mers pe la mijloc de martie. Fiind una dintre sutele de localităţi care a beneficiat de grantul oferit de Guvernul României, am vrut să vedem la faţa locului cum sunt valorificate mijloacele financiare oferite de statul român pentru reparaţia grădiniţei din sat, şi anume, schimbarea acoperişului şi a sistemului de canalizare. Instituţia preşcolară este frecventată de circa 80 de copii.

La grădiniţa din Sadova e cald cum n-a mai fost demult…

Am ajuns la Sadova într-una din zilele când baba Dochia îşi arunca peste Moldova cojoacele… Afară era frig şi ningea. În grădiniţă, însă, era foarte cald. Fiind pe la amiază, atât în grupe, cât şi în dormitoare domnea liniştea. Educatoarele decupau nişte bucăţi de carton, iar copiii dormeau. „Unii copii dorm chiar şi dezveliţi – acum la noi e cald cum n-a mai fost demult… Clădirea e încălzită cu gaz. După ce a fost schimbat acoperişul, căldura se menţine o perioadă mai îndelungată, pe când cu foile de ardezie pierdeam din energie”, afirmă Gheorghina Anghenie, directoarea grădiniţei din Sadova.

Acoperişul grădiniţei din această localitate aflată în inima Codrilor a fost schimbat din fondurile oferite de Guvernul României. În locul foilor crăpate de ardezie a fost instalat înveliş modern de tablă profilată, concomitent fiind termoizolat şi podul – o metodă ce asigură conservarea energiei termice. Tot din banii oferiţi de statul român a fost reparat sistemul de canalizare al grădiniţei şi a fost instalat un sistem nou de scurgere. Pentru aceste lucrări, oamenii din Sadova au primit peste 628 de mii de lei.

Părinţii sunt mulţumiţi că micuţii lor se află în condiţii bune. „Ştim că, anterior, dintr-un proiect oferit de România a fost cumpărat şi mobilierul – dulapurile din coridor, măsuţele din grupe, seturile de paturi colorate. Cel mai important lucru ţine de faptul că micuţilor le este cald şi că se simt bine la grădiniţă”, spune Liuba Roşca, mama lui Nicuşor, un băieţel ce frecventează grupa pregătitoare de la grădiniţa din Sadova.

În sudul ţării, în satul Zaim din raionul Căuşeni, din cei 300 de mii de lei oferiţi de România au fost reparate capital blocul alimentar şi grupurile sanitare ale grădiniţei din localitate. În plus, autorităţile locale au schimbat o parte din uşile şi ferestrele clădirii. „Acum totul este nou şi modern, drept urmare, e mai plăcută şi atmosfera din grădiniţă, dar şi cea din sat”, spune cu mândrie Ion Veste, primarul de la Zaim.

La Sipoteni, din grantul românesc va fi construită o nouă instituţie preşcolară

Dacă părinţii din Sadova şi autorităţile locale din Zaim sunt mulţumite că toţi copiii de vârstă preşcolară din aceste localităţi frecventează grădiniţa, la Sipoteni, raionul Călaraşi, grădiniţa este un motiv de dispută. Galina Raţă, mama unui băieţel de patru ani, spune că feciorul ei nu a fost nici măcar o zi la grădiniţă, şi asta pentru că în actuala instituţie preşcolară din acest sat nu sunt locuri pentru toţi doritorii. „Lucrez la o cusătorie şi îmi las copilul cu cine e mai liber: cu mama mea sau cu soţul. Dar nu se mai poate aşa…”, ne spune supărată femeia. Drept dovadă ea adaugă că băieţelul ei, Ionel, plânge ori de câte ori îi vede pe alţi copii că se întorc seara de la grădiniţă…

În replică, Vasile Raţă, primarul de la Sipoteni, spune că problema lipsei locurilor în grădiniţă este una foarte dureroasă pentru comuna pe care o administrează. „Actuala grădiniţă are o capacitate de 120 de locuri, însă este frecventată de 160 de copiii. Cu mare regret în suflet vă spun că mai am în safeu un registru cu aproape 500 de solicitări de înscriere a copiilor la grădiniţă, însă, din lipsă de spaţiu, nu pot onora aceste cereri”, spune Vasile Raţă. Alesul local de aici speră foarte mult ca la începutul anului viitor, copiii de vârstă preşcolară, care acum stau acasă, vor păşi totuşi pragul noii grădiniţe, care este în proces de construcţie. „Avem copii care au plecat la şcoală fără să fi mers vreodată la grădiniţă. Sper tare mult ca noul edificiu să fie suficient de încăpător pentru toţi copiii de vârstă preşcolară”, mai menţionează Vasile Raţă.

Pentru ca toţi micuţii din comuna Sipoteni să aibă acces la educaţia preşcolară, în prezent în această localitate se construieşte o altă grădiniţă, mai încăpătoare. Mai exact, se încearcă reabilitarea unei clădiri nefuncţionale, rămasă din anii ’80. E adevărat că pentru aceasta este nevoie de circa opt milioane de lei… „Trei milioane au fost alocate din grantul oferit de Guvernul României – bani cu care se va construi acoperişul, se vor instala geamuri şi uşi. Însă, pentru ca la anul să deschidem şase grupe, mai avem nevoie încă de circa cinci milioane de lei, bani pe care pe moment nu-i avem, însă încercăm să găsim potenţiali donatori”, susţine primarul din Sipoteni.

O clădire-anexă, pentru copiii cu nevoi speciale, la Gordineşti

Şi în nordul ţării, în comuna Gordineşti din raionul Edineţ, autorităţile încearcă să rezolve problema lipsei de spaţiu în grădiniţa din localitate. Din grantul oferit de statul român autorităţile publice locale au primit un milion 530 de mii de lei, bani destinaţi pentru instalarea gardului, amenajarea teritoriului cu pavilioane de joacă, dar mai ales – partea leului din suma debursată – pentru construcţia unei clădiri-anexe. „În prezent, grădiniţa din Gordineşti e frecventată de circa 140 de copii. Totodată, lângă clădirea principală a grădiniţei, am construit o anexă, în care va mai fi deschisă o grupă. Aici se va lucra suplimentar cu acei copii, care au anumite nevoi speciale.În plus, în anexă va fi amplasată şi o sală de sport”, spune primarul localităţii, Victor Guriev.

Lucrările de reabilitare, monitorizate cu stricteţe de FISM

Entitatea responsabilă de pregătirea, implementarea şi raportarea „Programului de asistenţă tehnică şi financiară acordată de Guvernul României pentru instituţiile preşcolare din Republica Moldova” este Fondul de Investiţii Sociale din Moldova (FISM). În prezent sunt în proces de reparare şi renovare 780 instituţii preşcolare din 32 de raioane, precum şi din Găgăuzia, municipiile Chişinău şi Bălţi. Circa 90% din investiţii vor fi finalizate în anul curent şi FISM monitorizează cu stricteţe lucrările.
Localităţile eligibile pentru finanţarea din Grantul de 20 de milioane de euro, oferit de Guvernul României pentru modernizarea grădiniţelor din Republica Moldova, au fost desemnate conform Hotărârii de Guvern Nr. 436 din 10.06.2014. În cadrul Grantului respectiv au fost eligibile următoarele categorii de sub-proiecte: cele orientate spre îmbunătăţirea condiţiilor de educaţie a copiilor în instituţiile preşcolare (renovarea acoperişului, schimbarea uşilor şi ferestrelor, pardoselilor, reparaţia sistemelor de încălzire, aprovizionarea cu apă şi canalizare, WC interioare), dar şi cele îndreptate spre îmbunătăţirea accesului copiilor de vârstă preşcolară la ocupaţiile de calitate în aer liber (amenajarea terenurilor de joacă, instalarea pavilioanelor). Totodată, mai multe instituţii preşcolare din ţară au fost dotate cu diferite bunuri (mobilier, jucării).

În anul 2014, Guvernul României a sprijinit mai multe iniţiative educaţionale sau culturale din Republica Moldova

Astfel, Teatrului Republican Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul i-au fost oferiţi 800 de mii de euro pentru construirea unui nou sediu al instituţiei. Tot anul trecut, Guvernul României a alocat un milion de euro pentru reabilitarea Sălii cu Orgă din Chişinău şi un milion de euro pentru reabilitarea Muzeului Naţional de Artă a Moldovei. În aceeaşi perioadă, România a mai donat Republicii Moldova 100 de microbuze şcolare, trei autobuze pentru teatre şi 35 de autoturisme de teren „Dacia Duster”, pentru instituţiile publice.

Mircea Eşanu: „Optăm pentru conceptul educaţional de tip şcoală-grădiniţă”

Mircea Eşanu, directorul executiv al FISM, spune că este la curent cu insuficienţa locurilor în grădiniţele din unele localităţi din ţară, motiv din care le-a propus autorităţilor locale să găsească alternative pentru înscrierea acestor copii în grădiniţe. „O variantă sugerată de noi a fost ca în satul unde clădirea şcolii este încăpătoare, aici studiind puţini elevi, să fie amplasată şi grădiniţa – bineînţeles, având intrări separate şi adaptând edificiul la nevoile copiilor de vârstă preşcolară. FISM este un promotor activ al acestui concept de „centru educaţional de tip şcoală-grădiniţă şi la finalul implementării acestui grant vom avea circa 30 de astfel de instituţii, printre ele fiind şi grădiniţele din Salcia, Șoldăneşti sau Copăceni, Sângerei”, spune Mircea Eşanu.

Potrivit directorului executiv al FISM, în mare parte, Grantul românesc este destinat pentru renovarea şi modernizarea instituţiilor preşcolare, în acest sens beneficiind de condiţii mai bune în grădiniţe peste 30 de mii de copii din întreaga ţară. „Și aici vorbim doar de renovări”, precizează Mircea Eşanu, menţionând că deja mai mult de 80 de grădiniţe din sate (circa 200 de grupe) beneficiază de mobilier nou, iar peste 100 de grădiniţe au un teren nou de joacă: „Astea sunt cifre reale şi asta în situaţia în care noi nu suntem nici la jumătate din bunurile pe care urmează să le furnizăm în acest an”.

Totuşi, deşi sprijinul oferit de Guvernul României este unul foarte generos, acesta nu acoperă nici măcar o treime din necesităţile sistemului de învăţământ preşcolar de la noi. Căci, pregătirea profesională a pedagogilor din grădiniţe este la fel de importantă ca şi renovarea clădirilor… La fel, regretul meu ţine de faptul că în acest Grant nu a fost inclusă dotarea grădiniţelor cu materiale didactice”, conchide Mircea Eşanu.

Ambasadorul Marius Lazurcă: „Statul român investeşte în sistemul educaţional şi cultural din Republica Moldova”

Excelenţa Sa Marius Lazurcă, Ambasadorul României la Chişinău, a precizat pentru „Obiectiv European” că, în ultima perioadă, statul român a investit mai mult în renovarea şi modernizarea instituţiilor de învăţământ, cât şi a edificiilor de cultură din Republica Moldova. „Altfel, Guvernul României a alocat bani pentru construcţia noului sediul al Teatrului Republican Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, dar şi pentru renovarea Sălii cu Orgă din Chişinău sau pentru reabilitarea Muzeului Naţional de Artă a Moldovei. În special, în anul 2014, o atenţie sporită a fost acordată îmbunătăţirii condiţiilor în sistemul educaţional – şi aici mă refer la majorarea numărul de burse pentru elevii şi studenţii dar şi pentru absolvenţii instituţiilor superioare care doresc să-şi continue studiile în România. Totodată, este vorba şi de procurarea autobuselor şcolare, dar şi de oferirea acestui grant de 20 de milioane de euro destinat modernizării grădiniţelor”, a menţionat Marius Lazurcă.

Excelenţa Sa a ţinut să precizeze că implementarea acestui grant este monitorizată foarte atent de către partea română, dar şi de FISM. „Domnul Victor Ponta, Prim-ministru al României, chiar a vizitat câteva şantiere de construcţie a grădiniţelor – din comuna Marinici, raionul Nisporeni şi din satul Porumbeşti, raionul Cantemir – pentru a vedea cum decurg lucrările. Interesul nostru, dar şi al Republicii Moldova, este ca banii oferiţi de Guvernul României, care de facto sunt banii contribuabililor români, să fie valorificaţi cât mai eficient şi după destinaţie”, a concluzionat Ambasadorul.

Vox Populi „Vrem să aducem Europa acasă, prin atitudine şi respect”

În scurta mea vizită la Sadova şi Sipoteni am întâlnit şi câţiva concetăţeni care au revenit acasă după ce, mai mulţi ani, au lucrat în ţările Uniunii Europene. Deşi acolo erau remuneraţi foarte bine, ei au ales să se întoarcă în Moldova, unde să contribuie la transpunerea ideilor europene la realităţile ţării noastre.

Olga Ionel, agent economic, Sadova, Călăraşi

Am lucrat 12 ani în Portugalia. Acolo drepturile salariaţilor sunt respectate de către angajatori. Vreau ca şi condiţiile de muncă din ţara noastră să fie similare celor din Portugalia. Dacă acolo am plecat cu gândul de a face cât mai mulţi bani, peste ani m-am întors în ţară cu o altă concepţie: Omul are prioritate, nu Banul. Ştiu că este greu, dar vreau să aducem Europa Acasă, prin atitudine şi respect.

Vladimir Dodon, inginer cadastral, Sadova, Călăraşi

Vreau Justiţie ca în Europa. Am lucrat mai mulţi ani în Spania, soţia mea şi acum e acolo. În Spania legea şi disciplina stau în capul mesei. Dacă ai încălcat ceva, eşti pedepsit. Sancţiunea nu se negociază. Oamenii noştri sunt dezamăgiţi de justiţie, căci cel care fură milioane stă în libertate. Vreau să trăiesc experienţa din Spania la noi acasă. Acum lucrez inginer cadastral, ajut şi eu la modernizarea satului nostru.

Larisa Braga, conducător muzical la Grădiniţa Nr. 2 din Sipoteni, Călăraşi

Poporul nostru nu este unit şi tolerant – m-am convins pe propria piele atunci când am fost în Franţa, unde sunt stabilite cu traiul fiicele mele. Pentru a mă înţelege cu ginerii şi nepoţii, timp de jumătate de an am studiat franceza. Am beneficiat şi de bursă – da, la vârsta mea mi-au dat bursă! Acolo oamenii îţi sar în ajutor, indiferent din ce parte a lumii vii. Şi am mai observat că francezii sunt dornici de a face carte. La noi nu prea, chiar dacă avem potenţial… Deşi aş putea să mă mut în Franţa, inima nu mă lasă. Vreau ca şi oamenii din Moldova să trăiască la fel ca francezii.

Gheorghina Anghenie, directoarea grădiniţei din Sadova

Am stat în Italia 12 ani, opt dintre care am avut grijă de un copil. Când îl duceam la grădiniţă, eram impresionată de condiţiile în care sunt educaţi copiii în instituţiile preşcolare. Şi aici mă refer la relaţia de prietenie dintre pedagog şi copil, dar şi la diversitatea materialelor didactice. Mi-am spus că, dacă mă întorc în ţară, voi încerca să aduc grădiniţa din Sadova la acele standarde. M-am întors şi… iată că mă zbat pentru ca şi copiii noştri să aibă parte de condiţii de educaţie ca şi cei italieni. Ştiu că nu va fi deloc simplu să-mi realizez acest scop, dar nu şi imposibil.

Articol publicat în suplimentul Obiectiv European, editat de Asociaţia Presei Independente. Alte articole la tema integrării europene le puteţi citi la adresa http://api.md/page/ro-obiectiv-european-99

Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.

Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente