Cele mai profitabile culturi agricole pe suprafeţe mici în anul 2015

Pentru fermierii care deţin suprafeţe mici de teren, anul 2015 poate aduce profit, dacă vor miza pe câteva culturi de nişă. Vă prezentăm cele mai profitabile culturi agricole, cu care agricultorii pot obţine câştiguri dacă înainte de a iniţia lucrările agricole îşi vor găsi o piaţă sigură pentru comercializarea recoltei. Această condiţie am menţionat-o şi în ediţia trecută a ZdG, considerând că ar fi lipsit de logică să faci o investiţie financiară, să investeşti şi timp, după care să nu ai unde comercializa marfa.

Cartoful mov

O cultură care poate să pară neobişnuită şi care nu este încă populară în R. Moldova este cartoful mov. În 2015, el reprezintă cultura agricolă de la care se pot obţine cele mai bune rezultate. Crescut în condiţii similare cu cele ale cartofului tradiţional, soiul exotic, de origine americană, oferă roade de 30-40 de tone la hectar. Această cultură a fost, în 2014, cea mai profitabilă cultură agricolă pe suprafeţe mici în România, recolta fiind vândută la preţuri mai mult decât profitabile în ţările europene. Formula este valabilă şi pentru agricultorii din R. Moldova.

Cătina

Cultura de cătină a cunoscut o creştere spectaculoasă odată cu cererea tot mai mare pe piaţă. Astfel, recolta de cătină se transformă în suc de cătină, şerbet de cătină, îngheţată cu cătină, miere cu cătină, produse cosmestice, ceaiuri şi suplimente alimentare ce au la bază micile fructe portocalii, bogate în vitamina C. Pentru plantarea unui hectar de cătină ar fi nevoie de circa 3.000 de euro. Până la prima recoltă, care are loc în anul trei, se ajunge la cheltuieli de aproximativ 6.000 de euro. În primul an de producţie, dacă plantele sunt bine întreţinute, se pot obţine 12-15 tone la hectar. Se poate ajunge şi la 20 de tone la hectar în următorii ani. În general, producţia maximă este obţinută în anul şapte. Cătina are o perioadă de producţie de 20-25 de ani, iar ca profit, cultivatorii mai vechi spun că mizează pe cel puţin 10.000 de euro la hectar, iar acesta poate atinge 20.000 de euro/hectar cu implicarea fermierului în comercializarea timpurie a producţiei de cătină.

Zmeura

De obicei, se plantează în jur de 6.700-8.000 plante/ha, în funcţie de distanţa de plantare între rânduri (2,5-3 metri). O cheltuială importantă la cultura zmeurei este montarea unui sistem de susţinere, care poate fi din spalieri de lemn, de beton sau de fier. Alte cheltuieli se fac cu pregătirea terenului, instalaţia de irigare, fertilizare, plantare şi întreţinerea plantaţiei în primii doi ani. La zmeură, se poate obţine o producţie de 7–8 tone la hectar. Recolta maximă se obţine din anul al treilea. O plantaţie durează 7-9 ani, în funcţie de sol şi de calitatea lucrărilor de îngrijire.

Murul

Afacerea cu mure este şi ea printre afacerile agricole care pot aduce profit important, însă cu un volum de muncă mai mare decât alte culturi agricole tradiţionale. Singura problemă: investiţia iniţială de 10 mii de euro la hectar şi apoi patru ani de aşteptare până la vârful recoltei care poate fi obţinută.

Căpşunul

Anul 2014 a fost unul bun pentru cultura căpşunului, obţinându-se circa 10-12 tone/hectar. Profitul este bun. Dacă luăm un preţ mediu de 24-30 de lei şi o producţie medie pentru anul trecut, rezultă un venit de 17.000 de euro la hectar. Cheltuielile totale pentru aceeaşi suprafaţă ajung la 4.500 de euro, ceea ce înseamnă un profit de 12.500 de euro la hectar.

Nucul

Singura problemă, la fel ca şi la alte culturi profitabile, este că investiţia este substanţială, iar recolta nu se culege din primul an după plantare. Capcana este o perioadă de 4-5 ani pe care trebuie să o aşteptaţi până când nucii plantaţi vor da rod. După aceea, business-ul intră direct pe profit, iar livada necesită lucrări de mentenanţă care vă vor răpi doar două săptămâni pe an. Deşi depinde de fiecare producător ce preţ doreşte să ceară pe producţia de nuci, este bine de ştiut că, toamna, preţul nucilor este de aproximativ un euro/kilogram, iar evoluţia acestuia până în primăvară poate să crească şi de 2,5 ori. Din acest punct de vedere nu se recomandă vânzarea miezului de nucă mai devreme de luna martie, decât dacă comercializarea se face în preajma sărbătorilor de iarnă, când preţurile la nuci explodează. În privinţa nucilor în coajă provenind din soiurile franceze, preţul de valorificare este de minimum 3.8 euro/kg, cu destinaţie la export.

Goji

Aceste fructe de pădure de culoare roş-oranj sunt originare din China şi sunt folosite de mult timp în medicina tradiţională pentru îmbunătăţirea vederii, prevenirea diabetului, a hipertensiunii arteriale, întărirea sistemului imunitar şi pentru a ameliora simptomele de oboseală. Cu un preţ mediu de 10 euro/kilogram, fructele de goji se numără printre culturile agricole care se rentează pe suprafeţe mici. De pe un hectar de plantaţie se pot obţine circa 4-5 tone de fructe uscate numai bune de comercializat, însă această recoltă se poate aduna abia în anul 4-5 al plantaţiei cu o densitate de 3500 de arbuşti/hectar.

Varza kale

Este căutată atât de marile reţele de supermarketuri, cât şi de restaurantele cu mâncare sănătoasă. Cultura verzei kale nu este una foarte dificilă, acestea se plantează pe rânduri, cu o distanţă de aproximativ 10 centimetri între ele pentru ca planta să se poată dezvolta, iar între rânduri se lasă cam 50 de centimetri. Planta este din familia vărzoaselor şi are nevoie de apă din belşug şi de temperaturi mai scăzute. Preţul unei verze kale este de circa 5 lei/400 de grame, aceasta fiind greutatea aproximativă a unei plante pe perioada de toamnă.

Castravetele amar

Castraveţii amari sunt rezistenţi la secetă, nu necesită irigare şi nu au nici dăunători naturali. Dacă în cazul castraveţilor obişnuiţi ultimii ani au fost foarte slabi din cauza dăunătorilor, momordica nu are aceste probleme. Castravetele cu efecte bune în cazul diabeticilor şi al celor care vor să îşi energizeze organismul în mod natural poate fi crescut chiar şi în ghiveci. Cât priveşte plantarea seminţelor într-o plantaţie de momordică, aceasta se face la o distanţă de un metru între plante şi doi metri între rânduri. O plantă dă în jur de 20 de fructe, iar mărimea acestora variază între 50-60 de grame, dar poate ajunge şi la 300 de grame.

Sursa: agrointel.ro