Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   [sondaj] Ecoul zilei de 2…

[sondaj] Ecoul zilei de 2 martie 1992

Pe 2 Martie, la Chişinău şi în toată republica au fost comemoraţi, cu onoruri militare, eroii războiului de Independenţă, declanşat de Rusia în 1992, la Nistru. Deşi, pe 21 iulie, acelaşi an, Moscova şi Chişinăul semnau un Acord de pace, R. Moldova rămâne şi azi ruptă în două: până la Nistru şi dincolo de el, iar în contextul coliziunii armate din Ucraina, tot mai mulţi lideri occidentali îşi exprimă îngrijorarea că Rusia ar putea relua agresiunile şi împotriva R. Moldova.

Transnistria: un război încheiat?

Sergiu-MusteataSergiu Musteaţă, istoric

În uzul politic, dar şi în discursul academic, conflictul transnistrean este tratat drept unul îngheţat, ceea ce înseamnă că dezgheţarea lui e posibilă oricând, mai ales în contextul evenimentelor din Ucraina. Riscul rămâne. Deşi în 2010 apăruseră nişte intenţii bune de rezolvare a problemei, lucrurile nu au avansat. Transnistria e un fel de cui al lui Pepelea. Situaţia nu e una de invidiat. Constrânsă prin sancţiuni din afară, din cauza Ucrainei, Rusia a devenit destul de vulnerabilă şi aplicarea unor măsuri drastice de război din partea lui Putin nu sunt excluse. Salvarea pentru noi este NATO. Iar dacă e să mergem pe varianta neutralităţii, atunci doar cu condiţia retragerii trupelor ruse din Transnistria. Altfel, neutralitatea e un nonsens.

Vitalia-PavlicencoVitalia Pavlicenco, Partidul Naţional Liberal

Riscul unei noi agresiuni ruse împotriva R. Moldova a fost şi rămâne. În 23 de ani nu s-a făcut nimic serios pentru rezolvarea problemei transnistrene, şi asta pentru că Rusia a avut grijă să promoveze în funcţii la Chişinău oameni comozi Moscovei. Iar acum s-a ajuns şi la Ucraina, şi face exact ceea ce a făcut în Transnistria. Din păcate, soarta Ucrainei e pecetluită. Kievul nu va mai putea recupera Doneţkul şi Luhanskul, tot aşa cum nu vom mai putea recupera noi Transnistria. Am ajuns să mergem cu „carte verde” în Transnistria. E sfidător. E o nouă manifestare de separatism transnistrean. Rusia pregăteşte Transnistria pentru încolonarea ei în Novorossia. La asta trebuie să ne aşteptăm.

Anatol-CaramanAnatol Caraman, Asociaţia „Tiras-Tighina”

Războiul de la Nistru nu e nici încheiat, nici îngheţat, el doar şi-a schimbat formele de manifestare. A trecut în unul de propagandă pro-Rusia. Ceea ce se întâmplă cu şcolile din Transnistria nu e război? Sau bătaia de joc faţă de ţăranii din satele aflate sub jurisdicţia R. Moldova? Sau controlul vamal la Nistru, sau „cartea verde”? Pacea din 21 iulie 1992, nu a fost pentru noi. Rusia a avut nevoie să se consolideze în Transnistria şi a semnat pacea. Acelaşi lucru îl va face şi în Ucraina, iar după ce se va consolida la Doneţk şi Luhansk, va porni spre Harkov, Nikolaev, Odesa şi, posibil, şi spre R. Moldova. Rusia trebuie oprită. Dacă nu diplomatic, atunci prin sancţiuni, pentru că Putin a întrecut orice măsură.

nicolencoOlga Nicolenco, comentator politic

Trăim într-o zonă de riscuri, de la o vreme – şi în una de război. Se pare că blestemul chinezesc „Sa trăieşti în timpuri zbuciumate” ne dă tot mai des târcoale, dacă-i să luăm în calcul şi poftele geo-animalice ale lui Putin, şi prezenţa la Nistru a armatei a 14-a ruse, şi situaţia tot mai dramatică din Ucraina, şi imprevizibilitatea alegerilor din Găgăuzia, şi dezastrul din economie şi sistemul financiar-bancar, şi corupţia în eşaloanele puterii, şi default-ul moral al societăţii… Numai înşiruirea acestor câţiva factori situaţionali arată cât este de mare pericolul să pierdem Transnistria, să riscăm noi confruntări în Găgăuzia, Europa de Sud-Est să piardă R. Moldova, iar UE să piardă stabilitatea fragilă şi pacea firavă la hotarul de sud-est. Orice e posibil.

Tudor-BotnaruTudor Botnaru, ex-ministru al Securităţii

Rusia se va juca de-a războaiele şi pacea – atât în Ucraina, cât şi în R. Moldova, reieşind din interesele pe care le are şi pe care de mult nu le mai ascunde. Putin vrea o Rusie în graniţele fostului imperiu sovietic şi în rest nu-l interesează nimic. Dacă a ajuns un vicepremier – mă refer la Rogozin, să se mândrească public cu faptul că este ocupant rus, ce mai vreţi? Era bine dacă Ucraina ar fi rezistat la Doneţk şi Luhansk, dar aşa Ucrainei îi este garantată o repetare a scenariului transnistrean. Din păcate. Acum e important ca situaţia să nu se extindă spre Odesa, iar de la Odesa spre Transnistria. Depinde ce va fi mai departe cu Acordul de pace de la Mensk, dar pentru noi altă salvare decât integrarea europeană şi Unirea cu Ţara nu există.