Scrutin marcat de nereguli în Rusia
Ambasada Federaţiei Ruse în R. Moldova anunţă că, potrivit unor calcule preliminare, pe 18 septembrie, în ziua alegerilor în Duma de Stat a Federaţiei Ruse, au votat 57695 de cetăţeni cu drept de vot. În Chişinău, prezenţa a fost de 2044 de alegători. Ceilalţi peste 55 000 au votat la secţiile de votare deschise în stânga Nistrului. Potrivit unor date statistice sintetizate în 2004, în R. Moldova locuiau 369896 cetăţeni de etnie rusă, ceea ce constituia 9,39% din numărul total al cetăţenilor.
Douăzeci şi două de secţii de votare pentru alegerea deputaţilor în Duma de Stat a Federaţiei Ruse au fost deschise în toate oraşele din regiunea transnistreană. Astfel, în Tiraspol au fost deschise 9 secţii de votare, în oraşele Dubăsari şi Rîbniţa – câte două, în Bender – cinci, în Grigoriopol, Camenca şi Dnestrovsk – câte una.
Reporterii ZdG s-au aflat pe 18 septembrie la Tiraspol, vizitând câteva secţii de votare. În preajma secţiilor de votare se aflau mai mulţi militari echipaţi, purtând căşti antiglonţ. Aceştia încurajau oamenii să meargă la vot, conducând bătrânii în interiorul secţiilor de votare. Deşi situaţia era calmă, fotografierea în incinta secţiilor de votare era strict interzisă, iar reporterii au fost preveniţi să nu ia imagini nici din preajma locaţiilor de vot, cum ar fi Palatul Republicii, punctul consular al Ambasadei Federaţiei Ruse sau Casa Ofiţerilor din Tiraspol.
Cozi kilometrice la secţiile de votare din stânga Nistrului
La Casa Ofiţerilor din Tiraspol la amiază erau cozi kilometrice, iar la intrarea în secţie oamenii erau controlaţi de un soldat înarmat. De altfel, pe teritoriul acestui punct de vot se aflau mai mulţi militari înarmaţi şi persoane în civil care urmăreau evenimentul. Lângă clădirea Casei Ofiţerilor s-a dat şi un concert pentru votanţi, unde interpreţii, îmbrăcaţi şi ei în haine militare, au cântat, între altele, „The wind of change” – „Vântul Schimbărilor”, un cântec notoriu al formaţiei Scorpions despre „schimbările de mâine”.
Amintim că, în perioada campaniei electorale pentru Duma Rusă, localităţile din regiunea transnistreană au fost împânzite de publicitate pentru diferiţi politicieni ruşi. La fel, presa locală a îndemnat locuitorii să meargă la vot, iar autorităţile din regiune au organizat mai multe evenimente în cadrul cărora expuneau mesajul „Împreună cu Rusia”.
Experţii consideră că locuitorii regiunii transnistrene au acces limitat la alte informaţii decât propaganda rusească şi sunt determinaţi să creadă că într-o bună zi regiunea lor se va uni cu Federaţia Rusă.
Alexandru Zubco, reprezentant Promo-Lex, susţine că publicitatea electorală pentru Duma Federaţiei Ruse care s-a făcut în regiune a conţinut mai multe atacuri la integritatea teritorială a R. Moldova, inclusiv declaraţiile deputatului Vladimir Jirinovski, care a reiterat public în această campanie electorală că toate zonele separatiste ar trebui integrate în Federaţia Rusă. Zubco menţionează că este pentru prima dată când Federaţia Rusă a deschis atât de multe secţii de vot în regiunea separatistă, anterior acest lucru fiind imposibil.
Tăcerea oficialilor de la Chişinău
Cu toate acestea, autorităţile de la Chişinău nu au emis niciun comunicat sau un comentariu asupra abuzurilor din această campanie. Zilele trecute ministrul de Externe Andrei Galbur s-a întâlnit cu omologul său Serghei Lavrov, fără să abordeze chestiunea transnistreană. Într-un comunicat emis de MAEIE de la Chişinău se spune că „În cadrul întrevederii, cei doi miniştri au apreciat pozitiv relansarea dialogului politic. Cei doi interlocutori au salutat, de asemenea, relansarea recentă a procesului de negocieri în formatul „5+2” în vederea identificării unei soluţii politice pentru problema transnistreană în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi adoptării unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană”.
Urnele de vot s-au deschis la ora 8:00 şi s-au închis la ora 20:00.
Aproape 110 milioane de alegători din Federaţia Rusă au fost aşteptaţi în această zi la urne pentru a alege noua componenţă a Dumei de Stat. Cetăţenii ruşi au avut de ales din 6500 de candidaţi, respectiv 14 partide înscrise pe listele electorale. Scrutinul s-a desfăşurat pe 11 fusuri orare. Alegătorii au avut de ales 450 de membri ai Dumei de Stat.
Rezultat electoral previzibil
Partidul „Rusia Unită”, condus de Vladimir Putin, a câştigat alegerile legislative, arată rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare. După procesarea buletinelor de vot din peste 50% din secţii, fracţiunea a acumulat 53,54% din sufragii.
Rezultatul din acest scrutin este însă mai slab decât la alegerile din 2011, când fracţiunea a fost votată de peste 60% din alegători. Cu toate acestea, Putin s-a declarat mulţumit de rezultat. „Alegătorii au văzut că noi ne străduim să facem ceva pentru oameni. Poate nu de fiecare dată se întâmplă aşa cum ne dorim, dar lucrăm cu devotament şi cât se poate de eficient”, a declarat Vladimir Putin.
Potrivit rezultatelor, pe locul doi s-au clasat comuniştii, cu 14%, iar pe trei – naţionaliştii cu 13,9%.
Amintim că, pentru prima dată, Rusia a organizat alegeri şi în peninsula Crimeea, anexată de la Ucraina în 2014. Din această cauză, apăruseră tensiuni în Ucraina, unde cetăţenii ruşi erau aşteptaţi la urne la misiunile diplomatice ruse. În ajunul scrutinului, Ambasada Rusiei de la Kiev a fost atacată cu petarde de 20 de suspecţi ucraineni, însă clădirea nu a fost avariată. Deşi a condamnat acest act de huliganism, premierul ţării a declarat că Ucraina nu poate garanta securitatea misiunii diplomatice ruse în timpul scrutinului.
Mai multe ţări au declarat în ultimele zile că alegerile din Crimeea nu sunt legitime, în contextul în care Rusia a anexat ilegal Crimeea şi oraşul Sevastopol.
Şi de acaeastă dată, cetăţenii ruşi din Transnistria au participat activ la alegeri.
Scrutinul din Rusia este urmărit îndeaproape de observatori OSCE, fiind detaşaţi 400 de observatori la secţiile de vot din toată ţara.
La precedentele alegeri, în 2011, votul a fost urmat de ample proteste la Moscova. Ruşii au ieşit în stradă pentru a denunţa fraude electorale şi chiar i-au cerut socoteală preşedintelui Vladimir Putin. Manifestaţiile au continuat vreme de câteva luni, timp în care proeminenţi lideri de opoziţie au fost trimişi după gratii. Mişcarea a luat sfârşit după ce autorităţile au impus pedepse drastice pentru protestele neautorizate.
De această dată, OSCE a criticat modul de desfăşurare a alegerilor parlamentare din Rusia, despre care a afirmat că au fost marcate de încălcări ale drepturilor fundamentale şi lipsa unor alternative politice distincte.
Reporter de Gardă
