O judecătoare, două bănci şi un ucrainean misterios, reţeta succesului într-o schemă de 2 milioane USD

Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule din R. Moldova a fost prejudiciat cu peste 34 de milioane de lei, în urma unor operaţiuni bancare stranii, operate la indicaţiile unui cetăţean ucrainean, ajuns să conducă asociaţia în urma unei hotărâri judecătoreşti la fel de stranii, emisă de judecătoarea Adela Andronic. Investigaţiile organelor de drept din R. Moldova pe marginea acestui caz bat pasul pe loc.

La 13 ianuarie 2015, Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule din Moldova (BNAA) şi-a ales o nouă conducere, în funcţia de director executiv fiind ales fostul ministru al Finanţelor din anii 2000, Mihai Manoli, iar în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie, Victor Gaiciuc, fost ministru al Apărării în anii 2001-2004. Aceste funcţii erau deţinute anterior de Eugen Garabagiu, director interimar, şi Vitalie Bodea. Noii conducători au fost votaţi de 3 din cei 8 membri ai BNAA, format din reprezentanţii companiilor de asigurări din R. Moldova. Pentru candidatura lor au votat cei de la „Grawe Carat Asigurări”, „Moldcargo” şi „Moldova-Astrovaz”. Reprezentanţii „Donaris VIG”, „Asito” şi „Klassika Asigurări” nu au participat la şedinţă, iar companiile „Moldasig” şi „Victoria Asigurări” au fost reprezentate doar de către jurişti, care au urmărit procesul.

Începutul: O încheiere judecătorească

Numirea lui Mihai Manoli în funcţia de director executiv al BNAA a fost înregistrată de Ministerul Justiţiei în Registrul de stat al Organizaţiilor Necomerciale la data de 15 ianuarie 2015, iar peste patru zile, toate instituţiile financiare din ţară au fost informate oficial despre schimbarea conducerii BNAA. La 16 ianuarie 2015, „Victoria Asigurări” a contestat însă hotărârile adoptate de Adunarea Generală Extraordinară a membrilor BNAA, cerând instanţei să le declare nule, iar până la soluţionarea cazului, să interzică noilor conducători să emită hotărâri, dar şi să exercite atribuţii în cadrul BNAA. Totodată, s-a cerut obligarea Ministerului Justiţiei să suspende decizia referitoare la înregistrarea în Registrul de Stat a lui Mihai Manoli în calitate de director al BNAA.

533-adela-andronicIniţial, printr-o încheiere din 19 ianuarie 2015, judecătoarea Adela Andronic de la Judecătoria Centru, cea la care a ajuns dosarul, a decis să nu dea curs cererii de chemare în judecată, pe motiv că „Victoria Asigurări” nu a certificat copiile de pe Statutul BNAA şi de pe scrisoarea BNAA din 16 ianuarie 2015, dar şi pentru că la acţiune nu au fost anexate hotărârile BNAA contestate prin cererea de chemare în judecată. Companiei de asigurări i-a fost acordat un termen, până la 30 ianuarie 2015, pentru a lichida neajunsurile. Peste doar două zile, printr-o altă cerere, „Victoria Asigurări” a prezentat instanţei copia certificată a Statutului BNAA, nu şi copia certificată a scrisorii BNAA sau copiile hotărârilor BNAA contestate. Cu toate acestea, deşi nu erau îndeplinite condiţiile iniţiale, impuse de judecătoare, aceasta, pe 23 ianuarie 2015, a emis primul verdict. Ea a admis parţial cererea celor de la „Victoria Asigurări”, a interzis Consiliului şi directorului nou ales să emită orice fel de hotărâri şi a suspendat executarea hotărârilor Adunării Generale până la examinarea cazului în fond. Magistrata Andronic, care activează în justiţie din 2004, şi-a motivat decizia prin faptul că „neluarea măsurilor de asigurare ar crea dificultăţi judecătoreşti sau ar face imposibilă executarea unei eventuale hotărâri judiciare”. Magistrata, din neatenţie sau poate conştient, nu a satisfăcut şi cererea de suspendare a înregistrării lui Manoli în funcţia de director al BNAA.

Continuarea: Două luni de haos

Peste trei zile, pe 26 ianuarie 2015, BNAA şi companiile care au ales noua sa conducere, au contestat încheierea magistratei Andronic la Curtea de Apel (CA) Chişinău, invocând mai multe nereguli în procesul de luare a deciziei de prima instanţă, inclusiv faptul că judecătoarea a emis o încheiere fără a avea actul la care cei care au mers în judecată au făcut referire. La 5 martie 2015, „Victoria Asigurări” a depus o cerere prin care a cerut recuzarea completului de judecători format din Nina Cernat, Lidia Bulgac şi Anatol Pahopol, cerere refuzată de instanţa care, la 12 martie 2015, a decis să admită recursul BNAA. Judecătorii au constatat că încheierea primei instanţe privind primirea în procedură şi punerea pe rol a cererii de chemare în judecată nu era semnată de judecător. „Nesemnarea încheierii de punere pe rol a cererii… duce la concluzia că, în esenţă, ea nu a fost pusă pe rol”. Totodată, judecătorii de la Apel au ajuns la concluzia că, pe lângă faptul că aceasta a examinat un dosar care nu era pus pe rol, a suspendat ilegal activitatea organelor de conducere a BNAA, ceea ce duce la „blocarea activităţii normale a acestuia, fapt urmărit de cei care au mers în judecată”.

Completul de la CA Chişinău a remis cauza la reexaminare în prima instanţă. Aceasta a ajuns tot la Adela Andronic. La scurt timp, judecătoarea ia altă decizie, contrară primei, prin care, iniţial, a respins cererea de suspendare a activităţii noii conduceri a BNAA, solicitată de „Victoria Asigurări”, iar ulterior, la 16 iulie 2015, a scos în general de pe rol cererea acestora, pe motiv că nu au respectat „procedura prealabilă obligatorie de soluţionare a litigiului”. Acum, despre acest dosar, nimeni nu mai cunoaşte nimic, urmând (sau nu) să ajungă la CA Chişinău. În realitate, finalul nici nu mai contează, pentru că răul deja s-a produs. Or, schemele care au prejudiciat BNAA cu nu mai puţin de 34 de milioane de lei s-au derulat în perioada 23 ianuarie-12 martie 2015, atât cât a fost în vigoare decizia judecătoarei Andronic de a suspenda activitatea noii conduceri a BNAA şi până la decizia CA Chişinău din 12 martie 2015, prin care activitatea instituţiei a fost oficial deblocată.

533-carte-verdeDeciziile băncilor şi ucraineanul misterios

Răul a fost făcut cu mâinile a două bănci în care BNAA îşi ţinea cea mai mare parte din bani: Moldova Agroindbank (MAIB), filiala Centru, şi Moldindconbank, filiala Remiz. Cele două instituţii financiare au fost singurele care au refuzat să recunoască şi să înregistreze noile specimene de semnătură, depuse de noul director al BNAA, în vederea gestionării conturilor bancare ale instituţiei. În această perioadă de incertitudine, Vasile Tarnovschi, avocatul BNAA, susţine că Mihai Manoli mergea zilnic la serviciu, discutând şi încercând să convingă instituţiile bancare să-i permită accesul la conturile BNAA. Acest lucru era necesar pentru că R. Moldova, ţară membră a sistemul internaţional Carte Verde, trebuia să depună o garanţie financiară în favoarea Consiliului Birourilor, în sumă de 4,25 milioane de euro, necesari pentru a garanta plata eventualelor despăgubiri de pe urma unor accidente rutiere. Neavând acces la conturi, această garanţie nu putea fi depusă, iar R. Moldova era aproape de suspendarea din sistem. Între timp, Manoli, fiind refuzat de bănci, le-a trimis scrisori prin care le-a cerut să nu accepte alte semnături decât ale sale. Totodată, a sesizat Banca Naţională a Moldovei (BNM) despre faptul că cele două bănci nu-i permit accesul la conturile instituţiei pe care o gestionează. Fără succes. Pentru că, în toată această perioadă, deşi informate repetat despre faptul că Manoli este director, cele două instituţii financiare acceptă semnăturile unui ucrainean necunoscut, Oleksandr Pinchuk, în calitate de vicedirector al BNAA şi, implicit, toate tranzacţiile solicitate de acesta.

Ucraineanul a fost angajat în cadrul BNAA în decembrie 2014, cu doar o lună şi jumătate mai devreme de interimarul Eugeniu Garabagiu, fiind însă demis printr-un ordin semnat de Mihai Manoli la 22 ianuarie 2015, pentru lipsă de la serviciu. Angajaţii BNAA au declarat că l-au văzut pe acesta doar de trei ori, iar datele de la frontieră arată că Pinchuk a fost în R. Moldova doar de câteva ori. Cu alte cuvinte, dacă informaţiile şi documentele nu au fost modificate, reiese că cele două bănci au acceptat semnăturile şi tranzacţiile mai mult decât suspecte ale unei persoane care, în februarie 2015, nu mai avea nicio legătură cu BNAA. Aceleaşi bănci au autorizat-o cu dreptul de a doua semnătură la conturile BNAA pe o oarecare Silviana Ceban, în temeiul unui ordin de angajare emis, atenţie, de ucraineanul Pinchuk, la 10 februarie 2015, dată la care acesta era deja demis.

533-maibRezultatul: Tranzacţii suspecte cu zeci de milioane de lei

Revenind la tranzacţii. În perioada 23 ianuarie-12 martie 2015, pe când haosul domnea la BNAA, au avut loc mai multe tranzacţii. Astfel, în perioada 23-26 ianuarie, MAIB acceptă ca din conturile BNAA să fie transferaţi către „Asito”, „Moldasig”, „Victoria Asigurări” şi „Donaris VIG” 823 mii de euro, sumă înregistrată în conturile BNAA pentru plasarea garanţiei financiare externe. La 30 ianuarie 2015, Moldindconbank încheie cu Pinchuk un contract de depozit prin care banii BNAA, mai exact 5,32 milioane de lei, sunt plasaţi cu titlul de depozit până în februarie 2018, deşi la data de 30 ianuarie 2015, ucraineanul, conform informaţiilor deţinute de organele de drept, nici măcar nu se afla în R. Moldova. La 20 februarie 2015, funcţionarii MAIB au acceptat o altă cerere suspectă a lui Pinchuk şi Ceban, de cumpărare din contul bancar în lei al BNAA a valutei în sumă de 537900 USD contra sumei de 11,29 milioane de lei la cursul de 20,99 MDL/USD), cursul oficial al BNM fiind în acea zi de 20,18 MD pentru 1 USD. În aceeaşi zi, banii au fost plasaţi sub formă de depozit la MAIB, iar peste 4 ziIe, contractul de depozit nominalizat este reziliat, iar cei 537900 USD sunt vânduţi contra sumei de 8,98 milioane de lei la cursul de 16,70 MDL/USD. Astfel, doar printr-o singură operaţiune bancară, BNAA a fost prejudiciat cu 2,3 milioane de lei, singurul beneficiar, oficial, fiind MAIB.

Utilizând aceeaşi schemă, la solicitarea şi prin intermediul lui Pinchuk şi Ceban, la 20 februarie 2015, reprezentanţii Moldinconbank au reziliat 5 contracte de depozit, după care, în aceeaşi zi, au acceptat cererile de convertire a mijloacelor băneşti din lei moldoveneşti în USD. Într-un caz, banca a acceptat procurarea sumei de 1,16 mil. USD contra sumei de 24,42 mil. lei la cursul de 20,99, cursul oficial al BNM fiind de 20,18 MDL/USD. Tot în aceeaşi zi a fost acceptată procurarea sumei de 30 347 USD contra sumei de 636 983 lei, iar suma totală de 1,19 mil. USD obţinuţi din aceste două tranzacţii a fost acceptată ca şi depozit. După câteva zile de la efectuarea acestor operaţiuni, în special la data de 24 februarie 2015, funcţionarii băncii au acceptat cererea lui Pinchuk de reziliere a contractului de depozit, după care au acceptat cererea acestuia de convertire a sumei depozitului în mărime de 1,19 mil. USD în lei moldoveneşti, la cursul de de schimb de doar 16,60 MDL/USD, cursul oficial al BNM fiind de 19,43 MDL/USD. Astfel, doar prin aceste operaţiuni de schimb valutar, BNAA a fost prejudiciat cu 5,2 milioane de lei, singurul beneficiar oficial al venitului obţinut fiind Moldindconbank.

Ulterior, la 26 februarie 2015, suma deţinută în conturile bancare ale BNAA la MAIB, mai exact 37,3 mil. de lei, este plasată cu titlu de depozit pe un termen de 1096 zile, până la 27 februarie 2018. În contractul de depozit a fost fixată o clauză mai mult decât dubioasă. Astfel, în caz de reziliere a contractului, BNAA trebuia să achite o penalitate în mărime de 15% din suma de 37,3 mil. de lei, iar litigiile ce ţin de executarea contractului să fie soluţionate de judecata arbitrală din Moscova. În condiţii similare, au fost plasaţi 19,8 milioane de lei şi în conturile Moldindconbank. În aceeaşi perioadă, de pe conturile BNAA, funcţionarii MAIB au acceptat transferul către „Moldasig” a sumei de 932 938 lei, iar la 2 martie 2015 au acceptat transferul în contul executorului judecătoresc Igor Doroftei a sumei de 1,2 milioane de lei. Ulterior, s-a stabilit că executorul avea la executare o hotărâre judecătorească privind încasarea de la BNAA a acestei sume.

Dosar penal: Şase luni cu trei învinuiţi

După hotărârea CA Chişinău din 12 martie, dar şi după ce au fost depistate aceste scheme, conducerea BNAA a solicitat celor două bănci să restituie cele 57 milioane de lei, plasaţi în depozitele Moldinconbank şi MAIB. Banii erau necesari pentru ca, în final, R. Moldova să depună acea garanţie de 4,25 milioane de euro. Cele două bănci au acceptat, se pare cu mare bucurie, cererea BNAA, pentru că, aşa cum era stipulat în contract, au reţinut câte 15% din suma celor două depozite, MAIB transferând nu 37,3 milioane, ci 32 de milioane şi nu 19,8, ci 16,8 de milioane. Au urmat adresări către Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), BNM şi Procuratura Generală. Ion Sturzu, viceguvernator al BNM, a informat BNAA că aceste litigii ţin de relaţiile contractuale dintre bănci şi client, astfel încât nu poate interveni.

La 24 martie 2015, CNA a deschis un dosar penal pentru tranzacţiile de schimb valutar efectuate de filialele celor două bănci şi BNAA. Dosarul este acum în gestiunea Procuraturii Anticorupţie, la procurorul Sergiu Catană. Deşi a trecut aproape jumătate de an, rezultate vizibile nu au fost înregistrate, deşi, practic lunar, BNAA informa instituţiile de drept despre noi fapte. Solicitat de ZdG, procurorul Catană a declarat că, până acum, în dosar sunt puse sub învinuire trei persoane: Pinchuk şi două persoane din conducerea filialelor celor două bănci care au acceptat tranzacţiile păguboase în defavoarea BNAA, fără a le specifica numele. „Reprezentanţii băncilor au fost audiaţi şi au adus un şir de documente, care acum se verifică. Nu-i uşor şi nu putem face totul rapid, pentru că sunt declaraţii contradictorii, ce trebuie verificate. Cetăţeanul ucrainean a fost citat de mai multe ori, la adresele pe care le avea indicate în R. Moldova, însă nu s-a prezentat niciodată la audieri. E complicat, pentru că-i cetăţean ucrainean. Nu a fost încă localizat şi nu am luat legătura cu el”, a precizat procurorul. „BNAA va insista asupra finalizării cauzei penale, inclusiv cu atragerea la răspundere penală a funcţionarilor băncilor şi restituirea directă de către bănci a tuturor prejudiciilor cauzate Biroului”, susţine Vasile Tarnovschi, avocatul BNAA, arătându-se nemulţumit de felul şi viteza în care se derulează ancheta.

Băncile se declară nevinovate

Am contactat-o pe Maria Prisăcaru, şefa filialei Remiz a Moldindconbank, filială participantă în aceste operaţiuni. Telefonic, aceasta ne-a spus iniţial că banca a procedat corect şi că nu a autorizat semnăturile lui Manoli din cauza acelei hotărâri judecătoreşti din 23 ianuarie 2015 şi le-a autorizat pe cele ale cetăţeanului ucrainean pentru că i-au fost prezentate acte justificative în acest sens. Maria Prisăcaru ne-a spus că nu ne poate oferi mai multe detalii la telefon, aşa că am mers la filiala Remiz din str. Ştefan cel Mare, 123 A. După ce ne-am prezentat repetat, şefa filialei ne-a zis că nu mai poate vorbi la acest subiect, pentru că, iniţial, când a acceptat să ne vedem, a crezut că am fi angajaţi ai BNM şi nu jurnalişti de la ZdG. Prisăcaru a precizat că doar conducerea băncii se poate referi la subiect. Ea a promis că va solicita un răspuns şi va reveni cu informaţiile oferite de administraţia băncii. Prisăcaru a mai menţionat că a dat explicaţii organelor de drept, care, deocamdată, nu s-au clarificat. Ea susţine că nimeni de la filiala pe care o conduce nu a fost încă pus oficial sub învinuire, infirmând astfel declaraţia procurorului Sergiu Catană. Am aşteptat o poziţie a Moldindconbank, promisă de Maria Prisăcaru, însă până la închiderea ediţiei, aceasta nu a mai venit.

Filiala Centru a MAIB a fost condusă anterior de Nicolae Chitic. Încercările ZdG de a discuta cu acesta au eşuat, iar reprezentanţii băncii ne-au anuţat că, de aproximativ 1-2 luni, acesta nu mai activează la această instituţie financiară. „Toate acţiunile întreprinse de către MAIB de la momentul apariţiei situaţiei respective şi până în prezent, precum şi cele întreprinse în vederea depăşirii situaţiei create au fost în strictă corespundere cu prevederile legislaţiei în vigoare. Mai mult ca atât, MAIB a propus mai multe soluţii convenabile din punct de vedere financiar-economic pentru BNAA şi conforme cu legislaţia în vigoare. Cu regret vă comunicăm că în momentul de faţă suntem în imposibilitate de a furniza informaţii mai detaliate referitor la cazul dat, deoarece se desfăşoară ancheta penală, iniţiată la solicitarea BNAA şi până la finalizarea acesteia sau recepţionarea unor permisiuni exprese din partea organelor de anchetă, urmează a fi asigurată confidenţialitatea urmăririi penale”, se spune în poziţia MAIB, remisă redacţiei, la acest subiect.

Pe numele judecătoarei Adela Andronic, încheierea căreia a făcut posibile operaţiunile cu banii BNAA, există o plângere adresată Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Nicolae Clima, inspector-judecător principal, a declarat pentru ZdG că acţiunile judecătoarei Adela Andronic au fost verificate de către Inspecţia Judiciară, care, la 28 mai 2015 a alcătuit un raport adresat Completului de Admisibilitate din cadrul CSM, cu propunerea de a intenta o procedură disciplinară în privinţa judecătoarei. Raportul Inspecţiei va fi examinat la data de 18 septembrie 2015. Judecătoarea este în concediu şi nu a putut fi găsită pentru a se pronunţa pe marginea implicării sale în acest caz. Anterior, luată la întrebări de membrii CSM, judecătoarea nu a putut oferi explicaţii.

Precizăm că, la 14 aprilie 2015, prin scrisoarea Consiliului Birourilor, R. Moldova a fost informată despre suspendarea din sistemul internaţional de asigurare Carte Verde. Decizia de suspendare a fost aprobată oficial pe 28 mai 2015 de Adunarea Generală a Consiliului Birourilor şi urma să intre în vigoare la 1 octombrie 2015, termenul fiind acordat autorităţilor pentru a face claritate în furtul zecilor de milioane de lei din conturile BNAA, dar şi pentru a remedia toate carenţele care au dus la această sancţiune.

Zilele trecute, Consiliul Birourilor de la Bruxelles a decis amânarea suspendării R. Moldova din acest sistem până la 1 aprilie 2016. Până atunci, autoritățile au mai primit o șansă să facă regulă în acest domeniu.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

 


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *