Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ Zero lei la factură.…

VIDEO Zero lei la factură. Cum a devenit Feștelița primul sat inteligent energetic din R. Moldova 

Primul sat inteligent energetic din R. Moldova se află la aproape 100 de km de Chișinău. În această localitate au fost instalate un sistem inteligent de iluminat stradal, cazane pe biomasă și panouri solare, s-a construit un parc fotovoltaic pe locul unei foste gunoiști neautorizate. Datorită surselor alternative de energie, patru instituții publice primesc facturi cu sume mult mai mici decât anterior sau chiar cu zero lei. 

Nu ne-am gândit că vom realiza aceste acțiuni într-o criză energetică profundă, dar testarea respectivelor tipologii ne-a dovedit că acea cale pe care am parcurs-o este în beneficiul comunității noastre”, spune primarul Nicolae Tudoreanu. 

Banii economisiți datorită proiectelor implementate în sat sunt redirecționați spre alte necesități. Totodată, primarul punctează că, odată cu acutizarea crizei energetice, tot mai mulți colegi din alte sate îl contactează pentru a-i cere sfaturi. 

La moment, instituția are factura zero”, spun, la unison, directorul adjunct al gimnaziului și directoarea grădiniței din Feștelița. 

Publicitate
Publicitate

Primarul Nicolae Tudoreanu subliniază că o mai bună matematică a rezultatelor proiectelor de eficiență energetică se va putea vedea în toamnă, la împlinirea unui an de la implementarea lor. 

Un milion de euro pentru schimbarea satului 

În aprilie 2017, Comisia Europeană a lansat „Planul de Acțiuni al Uniunii Europene privind satele inteligente”. Acestea au fost evidențiate ca o prioritate pentru a ajuta comunitățile locale și sunt considerate centre în cadrul cărora localnicii și factorii de decizie testează soluții inovatoare la provocările traiului în mediul rural. 

În același an, Comisia Europeană a lansat un apel de propuneri pentru proiecte destinat țărilor Parteneriatului Estic. Primăria Feștelița a depus actele și și-a asumat crearea unui Centru de eficiență energetică, care includea construcția a patru cazangerii pe biomasă și sădirea plantației pentru producerea biomasei, instalarea de colectoare solare la grădinița de copii, panouri fotovoltaice pe clădirile publice, termoizolarea clădirilor publice și construcția unui parc fotovoltaic, care a necesitat și cea mai mare investiție. 

Sistem termic implentat cu ajutorul UE la Feștelița

Implementarea acestui proiect a durat trei ani și, adițional, autoritățile publice locale au mai obținut finanțări de la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru termoizolarea școlii, dar au mai contractat de la NEFCO (*Nordic Environment Finance Corporation este o instituție financiară internațională care finanțează extinderea inițială a soluțiilor ecologice nordice pe piețele internaționale, n.r.) un împrumut preferențial.  

Valoarea totală s-a ridicat la peste un milion de euro și am realizat toate activitățile prevăzute de planul de acțiuni privind energia durabilă”, menționează Nicolae Tudoreanu, primarul s. Feștelița. 

Localitatea s-a schimbat, recunosc sătenii. Unii spun că și-ar dori să aibă și acasă panouri solare, iar alții menționează că profită de iluminarea stradală ca să mai economisească energia electrică consumată în gospodărie. 

„Facturile vin la zero lei”

Grădinița din sat, frecventată acum de 153 de copii, s-a încălzit iarna trecută de la cazangeria pe biomasă, reușind astfel să facă lunar economii de până la 15 mii de lei. 

Totul a început în anii 2015-2016, când instituția a beneficiat de un grant acordat de Guvernul României, în sumă de 2 milioane lei. Au urmat reparații și lucrări de termoizolare a clădirii, a fost schimbat acoperișul. 

Liuba Vozian, directoare grădinița din s. Feștelița

Mai apoi, în cadrul proiectului finanțat de Uniunea Europeană privind crearea Centrului de Eficiență Energetică, la grădiniță s-a construit cazangeria pe biomasă, s-au instalat colectoare și panouri solare. 

Odată cu majorarea prețurilor, am avut mare noroc cu implementarea acestor proiecte în localitate, pentru că reușim să facem economii la facturi. La energia electrică, facturile deja din luna septembrie vin la zero lei”, spune directoarea Liuba Vozian. 

Din economii, instituția își dorește să îmbunătățească condițiile pentru copii și să doteze sălile cu mobilier nou. 

„Câștigă școala, câștigă comunitatea, câștigă mediul” 

Ion Dolgoter, directorul adjunct al gimnaziului din localitate povestește, de asemenea, despre implementarea mai multor tipologii de proiecte în instituție. Printre acestea, termoizolarea fațadei școlii, instalarea cazangeriei pe bază de biomasă sau instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperiș. 

Datorită faptului că s-au instalat panourile fotovoltaice, acum instituția are factura zero, fiindcă se produce energie și, într-un fel, economisim niște surse de bani, ceea ce ar permite bugetului să mai implementăm și alte proiecte”, explică Dolgoter. 

Ion Dolgoter, director-adjunct al gimanziului din Feștelița
Gimnaziul de la Feștelița

El adaugă că, în ultimii ani, s-a schimbat atât aspectul exterior, cât și interior al școlii. Iar odată cu redirecționarea surselor de bani economiste la facturi, își doresc să poată face și mai multe pentru cei 256 de elevi care frecventează în prezent gimnaziul. 

Sursele de bani economisite sunt redistribuite la alte articole. Am depus acum o cerere la un proiect de finanțare ce prevede renovarea pe interior a instituției. Avem câteva săli de clasă la subsol, unde erau ateliere de lucru și am vrea să facem acolo o cantină”, adaugă Dolgoter. 

Directorul adjunct al școlii de la Feștelița îndeamnă și alte sate să le urmeze exemplul implementării de proiecte eficiente energetic. „Câștigă școala, câștigă comunitatea, câștigă mediul, beneficiem cu toții de asta”, punctează el. 

„Suportul acestor investiții este un colac de salvare pentru bugetul local”

Nicolae Tudoreanu, primarul de Feștelița, susține că a reușit implementarea a 90% din planul de acțiuni asumat la Convenția primarilor pentru climă și energie, care prevedea micșorarea emisiilor de carbon în atmosferă, prin pilotarea mai multor tipologii de eficiență energetică. 

În 2013, am semnat Convenția și ne-am asumat realizarea acestui plan, în 2017, Comisia Europeană a lansat un apel de propuneri de Proiecte pentru țările parteneriatului estic, la care am depus dosarul.

Dar nu ne-am gândit că vom realiza aceste acțiuni într-o criză energetică profundă”, subliniază Tudoreanu. 

Testarea resurselor alternative de energie le-a dovedit autorităților publice locale că economiile la buget sunt esențiale și că drumul parcurs este în beneficiul comunității. 

Atât școala, cât și grădinița au simțit micșorarea facturilor. Pentru iarna care a trecut, economiile înregistrate de toate instituțiile se ridică la peste 300 mii de lei.

Dacă e să luăm în calcul și veniturile din vânzarea energiei regenerabile produse de parcul fotovoltaic, atunci toate beneficiile acestor investiții ar depăși suma de 500 de mii de lei.

Anual, noi credem că economiile la buget vor fi de peste 700 mii de lei, plus ceea ce încasează parcul fotovoltaic”, adaugă primarul. 

Banii de la parcul fotovoltaic sunt redirectionați spre plata energiei consumate de rețelele de iluminat public, care sunt gestionate de Întreprinderea Municipală. Localitatea are în total 19 km de rețele de iluminat public, iar parcul fotovoltaic este construit pe 1 ha de pământ, are o mie de panouri și produce 312 kW. 

Nicolae Tudoreanu, primar s. Feștelița

Nicolae Tudoreanu afirmă că suportul investițiilor din proiecte similare „sunt un colac de salvare pentru bugetul local”. 

Odată cu acutizarea crizei energetice, tot mai mulți primari din alte localități l-au contactat pentru a-i solicita sfaturile privind domeniile în care ar trebui să investească pentru a-și aduce facturile la consumul de resurse energetice mai aproape de posibilitățile de a le plăti. 

Publicitate
Publicitate