Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   VIDEO/ Candidatul Andrei Năstase: plecare…

VIDEO Candidatul Andrei Năstase: plecare cu scandal din partidul pe care l-a fondat, locuințe de milioane și controverse

După două  încercări eșuate de a ajunge în fruntea statului, două încercări eșuate de a ajunge în fruntea primăriei și o plecare cu scandal din partidul pe care l-a fondat, Andrei Năstase se vrea din nou președinte de țară, candidând independent. 

Ziarul de Gardă a analizat profilul lui Andrei Năstase și vă prezintă parcursul politic, averea și controversele ce planează în jurul numelui acestuia. 

Andrei Năstase, trei tentative de a ajunge președinte

Alegerile prezidențiale 2016. Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) a anunțat că liderul formațiunii, Andrei Năstase, urmează să fie candidatul comun al forțelor de dreapta la prezidențiale, iar Maia Sandu, lidera de la acel moment a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), să fie înaintată pentru funcția de prim-ministru. La scurt timp însă, Năstase se retrage din cursă în favoarea Maiei Sandu. Aceasta le-a mulțumit atunci colegilor din PPDA pentru „înțelepciunea și curajul de a se retrage”. Sandu însă pierde alegerile în lupta cu Igor Dodon.

Alegerile prezidențiale 2020. Andrei Năstase este desemnat de Platforma Demnitate și Adevăr drept candidat la funcția de președinte al R. Moldova. Năstase i-a cerut oficial candidatei PAS, Maia Sandu, să se retragă din cursa pentru fotoliul de președinte în favoarea lui. Mai mult, acesta propune celor din PAS să revină în cadrul blocului ACUM, „în vederea consolidării forțelor pro-europene” și le promite funcții înalte în stat dacă ajunge președinte al Republicii Moldova. Sandu și PAS nu au acceptat. Năstase a obținut în primul tur de scrutin doar 3,26% din voturi, iar Maia Sandu a câștigat scrutinul, devenind prima femeie președintă din istoria R. Moldova. 

Alegeri prezidențiale 2024. Năstase își înaintează candidatura la funcția de președinte al R. Moldova fără susținerea vreunui partid politic: „Merg independent, dar nu independent de poporul meu.”

Năstase, plecare cu scandal din partidul pe care l-a înființat

Primăvara 2015. Andrei Năstase, avocat pe atunci, alături de alți lideri de opinie, înființează Platforma Civică Demnitate și Adevăr. Năstase, ca membru fondator al Platformei, este inițiatorul mai multor proteste anti-oligarhice. 

Toamna 2015. Din septembrie 2015, Platforma DA a inițiat acțiuni de protest nonstop, cu trai în corturi în centrul Chișinăului și cu mitinguri pașnice periodice.

Decembrie 2015. Sunt puse bazele formării Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, prin redenumirea formațiunii deja înregistrate Partidul Forța Poporului. Năstase este ales lider de partid. 

Alegerile locale 2018. Năstase a candidat din partea PPDA și PAS la funcția de primar general al municipiului Chișinău în cadrul alegerilor locale anticipate din 2018, reușind să-l depășească pe Ion Ceban, socialist la acel moment. Instanța de judecată, prin Rodica Berdilo în prima instanță, nu a validat rezultatele scrutinului, după ce a constatat că un filmuleț video postat de Năstase pe Facebook în ziua alegerilor ar fi fost în măsură să influențeze opțiunea alegătorilor.

Alegerile locale 2019. Năstase, susținut tot de PPDA și PAS, candidează din nou pentru funcția de primar al Chișinăului. De această dată însă, deși ajunge în al doilea tur al scrutinului, pierde alegerile în fața lui Ion Ceban cu 47,61%. Năstase devine astfel consilier local în CMC. 

Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Năstase ajunge în Parlament după ce  candidează la funcția de deputat pe listele Blocului Electoral „ACUM”, constituit din PPDA și PAS, dar și într-o circumscripție uninominală, unde îl învinge, printre alții, pe Constantin Țuțu, pe atunci deputat PDM. Renunță la fotoliul de deputat după ce Guvernul Sandu este învestit în funcție și este numit ministru de Interne, funcție pe care a deținut-o în perioada iunie – noiembrie 2019.

Alegerile parlamentare din 11 iulie 2021. La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, Partidul Platforma „DA” candidează independent și obține doar 2,33% din voturi, astfel, Năstase nu accede în Parlament. Urmare a rezultatelor scrutinului, Andrei Năstase demisionează din fruntea formațiunii. Totuși, acesta declara atunci că demisia conducerii formațiunii coincide cu finalul mandatelor atribuite la ultimul congres. Ulterior, în fruntea partidului a fost ales Dinu Plîngău, actualul președinte.

Decembrie 2022. La mijlocul lunii decembrie 2022, Biroul Politic Permanent al Partidului Platforma „DA” a luat decizia de a retrage sprijinul politic pentru fracțiunea din Consiliul municipal Chișinău, inclusiv pentru Andrei Năstase, motivul fiind disensiunile în cadrul Partidului Platforma „DA”, declanșate de faptul că reprezentanții acestei formațiuni din CMC au votat proiecte controversate. Urmare a retragerii suportului din partea formațiunii, la sfârșitul lunii  decembrie, Năstase demisionează cu scandal din partid. „Muncești, construiești și vine câte un nespălat și-ți pune eticheta de corupt”, declara atunci Năstase. 

Năstase, chemat în instanță de Ceban, Dodon și Ghimpu

Andrei Năstase nu este vizat în dosare penale, însă are pe rol câteva dosare civile. Printre cei care l-au citat în judecată pe Năstase, căutându-și dreptatea și onoarea profesională, se numără actual primar al Chișinăului, Ion Ceban, fostul președinte Igor Dodon, dar și Mihai Ghimpu, fost președinte interimar al R. Moldova și fost lider al PL. 

Avere. Casă de peste 2 milioane de lei în Chișinău și apartament de 670 de mii de euro

Venituri. Potrivit declarației de avere și interese personale depuse la Comisia Electorală Centrală, în 2023, familia Năstase a avut venituri salariale însumate de circa 108 mii de euro, ambii soți fiind angajați la o companie germană și având exact același salariu – 53 922 de euro, echivalentul a circa 1 milion de lei pe an. Năstase mai declară și 1000 de roni (circa 4000 de lei) remunerare de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, dar și peste 295 de mii de lei de la Primăria Municipiului Chișinău, unde este consilier municipal. 

Imobile, terenuri și mașini. În 2009, Andrei Năstase intra în posesia unui apartament de 32 m2, valoarea căruia ajunge la circa 170 de mii de lei. Năstase declară că în 2010 a intrat în posesia a șase terenuri extravilane: cinci obținute prin donație și unul obținut printr-un contract de vânzare-cumpărare. În același an, obține prin donație o casă de locuit în valoare de peste 35 de mii de lei și alte patru averi imobile, toate în satul lui de baștină. 

În 2014, Andrei Năstase intră și în posesia unei case de locuit de 156 m2, care valorează peste 2,2 milioane de lei. Imobilul este amplasat în orășelul Codru din mun. Chișinău și a fost înscris inițial pe numele mamei sale. Năstase și-a explicat gestul prin faptul că în acea perioadă lupta cu Plahotniuc și se temea să nu-i fie deschise dosare penale, iar casa – confiscată. 

În 2023, Năstase devine proprietarul unui apartament de peste 123 m2, declarând că valoarea acestuia este de 670 de mii de euro, echivalentul a circa 13 milioane de lei. În același an, el procură și două garaje la prețul de 20 de mii de euro fiecare. Năstase declară o mașină produsă în 2018 și cumpărată în 2019, care ar costa 812 mii de lei, fără a fi indicată marca și modelul acesteia. Anterior, el declara un Volvo XC 90 – fabricat în 2018 și procurat în 2019 cu 41,7 mii de euro. 

Datorii. Năstase declară două datorii contractate în 2022. Una, în valoare de 566 de mii de euro (peste 10 milioane de lei), a fost contractată de la Commerzbank, una din cele mai mari bănci din Germania. Năstase se angajează să o returneze până în 2032, cu o rată a dobânzii de 2,93. A doua datorie, în valoare de 350 de mii de euro, Năstase urmează să o ramburseze până în 2027. În declarație este indicat că rata dobânzii este 0, dar nu se menționează de la cine a contractat-o. 

Andrei Năstase by Ziarul de Gardă

Controverse

Cumătrism. Fiind în fruntea Ministerului de Interne, Năstase l-a numit șef interimar al Inspectoratului General al Poliției pe cumătrul său, Gheorghe Bălan, care cu un an mai devreme fusese demis din funcția de judecător la Judecătoria Chișinău. ZdG a scris anterior că Andrei Năstase ar fi contribuit și la numirea în funcție a fostului procuror general interimar, Dumitru Robu, care este finul de cununie al procuroarei Vera Chiranda, cumătra lui Andrei Năstase. Ultimul a fost timp de mai mulți ani la rând acuzat că ar fi promovat interesele nașului său de cununie, omul de afaceri anterior condamnat penal, Victor Țopa. 

Acuzații. În 2022, 10 consilieri ai fracțiunii Platforma „DA” din CMC, condusă de Năstase, au votat pentru aprobarea a șase Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) controversate. Liderul Platformei „DA”, Dinu Plîngău, considera că Andrei Năstase, deși nu a fost prezent la ședința CMC, era principalul responsabil, în condițiile în care era liderul fracțiunii. Atunci Năstase a fost dat afară din formațiune, iar Plîngău a cerut pornirea urmăririi penale pe aceste fapte.

Crucifix. Pe 15 septembrie 2019, pe un perete din interiorul sediului MAI a fost instalat un crucifix, iar la eveniment, pe lângă ministrul Năstase, au participat și Mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove, Vladimir, dar și Mitropolitul Basarabiei, ÎPS Petru. În decembrie 2019, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a decis că instalarea crucifixului în holul unei instituții publice (Ministerul Afacerilor Interne, n.r.), însoțită de declarațiile ministrului de atunci, Andrei Năstase, precum că „toți cei care poartă uniforma Republicii Moldova nu ar putea mișca nici măcar un grăunte fără puterea lui Dumnezeu și a Sfintei Cruci”, ar constitui acel comportament prin care un demnitar public, prin autoritatea sa, intenționat ar fi încercat să impună „celor care poartă uniforma Republicii Moldova” convingerea religioasă pe care o împărtășește. Astfel, Consiliul a decis că Andrei Năstase trebuie să aducă scuze publice, iar Ministerul Afacerilor Interne trebuie să înlăture simbolistica religioasă din holul instituției și să asigure protecția neutralității serviciului public și a principiului secularismului. Nefiind de acord cu decizia, Andrei Năstase a solicitat anularea ei în judecată, unde a obținut câștig de cauză.