Principală  —  Video  —  Sinteza Săptămânii   —   VIDEO/ Șor și Plahotniuc, pe…

VIDEO Șor și Plahotniuc, pe lista de sancțiuni a Marii Britanii, tarife mai mici la energia electrică, 100 de milioane de euro pentru R. Moldova din partea BERD și noutăți din justiție | Săptămâna de Gardă

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat, joi, micșorarea tarifelor la energia electrică. Astfel, pentru consumatorii din centrul și sudul țării energia electrică se ieftinește cu 1 leu și 29 de bani, iar pentru consumatorii din nordul țării se ieftinește cu 95 de bani față de tariful actual. Mai exact, consumatorii „Premier Energy” vor achita 4,62 lei per kWh, iar consumatorii Furnizarea Energiei Electrice Nord vor achita 4,65 lei per kWh. Conform Agenției, hotărârile au intrat în vigoare la data adoptării.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2023 a fost aprobat, miercuri, de către Guvern, la doar câteva ore după ce a fost publicat pe portalul particip.gov.md și pe site-ul Ministerului Finanțelor. În debutul ședinței de Guvern, bașcana Găgăuziei, Irina Vlah, a cerut membrilor Cabinetului de miniștri să amâne examinarea documentului pe motiv că acesta a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor prea târziu. În replică, prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că examinarea proiectului nu poate fi amânată pentru că altfel nu se va reuși adoptarea acestuia în două lecturi în Parlament.

Natalia Gavrilița, prim-ministra R. Moldova: „Într-adevăr avem o situație nu chiar plăcută atunci când avem proiectul gata în ultimul moment. Nu este pentru prima dată când acest lucru se întâmplă în R. Moldova. Nu aș fi vrut să repet practicile vicioase ale guvernelor precedente, dar am negociat până în ultimul moment cu Fondul Monetar Internațional ca să obținem fonduri adiționale pentru creșteri de salarii și aceasta a influențat capacitatea de a veni cu documentul final”.

Pentru anul 2023, veniturile bugetului de stat se estimează că vor constitui 64,9 miliarde de lei, iar cheltuielile – 83,2 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetului de stat ar urma să fie de 18,3 miliarde de lei. Totodată, pentru anul viitor este prognozată o inflație medie de 15,7%.

Ministerul Afacerilor Interne a anunțat, luni, că în apropierea orașului Briceni, într-o livadă, a fost descoperită epava unei rachete. Obiectul a fost identificat de o patrulă a poliției de frontieră, care din cauza bombardamentelor rusești din acea zi, și-a intensificat gradul de alertă. O echipă de geniști ai Armatei Naționale s-a deplasat la Briceni pentru a cerceta terenul. A doua zi după incident, reprezentanții Ministerului Apărării au anunțat  că, în urma verificării ariei din apropierea orașului, geniștii nu au identificat explozibili care ar prezenta pericol pentru populația locală. Pe acest caz a fost inițiată o anchetă, a declarat ministrul de Externe, Nicu Popescu, care a menționat că incidentul, citez „este încă o demonstrație a modului în care războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei afectează securitatea R. Moldova”.

Din 1 ianuarie 2023, salariul minim pe țară va fi majorat până la 4000 de lei pentru un program complet de lucru de 169 de ore în medie pe lună, conform unei hotărâri aprobate, miercuri, de Guvern. Potrivit calculelor efectuate de Ministerul Finanțelor, pentru anul viitor, din bugetul de stat vor fi alocate suplimentar 285 de milioane de lei, necesare pentru achitarea salariului minim majorat angajaților din sectorul bugetar, cu excepția celor din cadrul autorităților și instituțiilor publice aflate la autogestiune.

Săptămâna aceasta au avut loc noi remanieri guvernamentale. Cabinetul de miniștri a aprobat, miercuri, demisia directoarei adjuncte a Agenției Proprietății Publice, Tatiana Savva. Demisia a venit la o zi după ce aceasta declarase pentru Ziarul de Gardă că statul ar putea întoarce companiei „Avia Invest”, care gestionează Aeroportul Internațional Chișinău, aproximativ 90 de milioane de euro pentru presupusele investiții pe care le-ar fi efectuat în perioada 2013-2020, dacă reprezentanții companiei le vor putea demonstra.

Declarațiile fostei directoare adjuncte a Agenției Proprității Publice au stârnit mai multe reacții în societate. Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a afirmat că nu există niciun document doveditor care ar justifica o investiție de 90 de milioane de euro. Litvinenco a făcut referire la hotărârea din luna august curent a unui tribunal din Suedia, care a constatat că firma care deține 95% din „Avia Invest” n-a făcut nicio investiție în activele aeroportului. Tot miercuri, Guvernul a aprobat demisia comandantului Inspectoratului General de Carabinieri, Ștefan Pavlov, care se afla în această funcție din noiembrie 2019.

R. Moldova va primi un împrumut adițional de 100 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. La ședința plenară din 8 decembrie, Parlamentul a ratificat un Acord de împrumut dintre R. Moldova și BERD pentru realizarea lucrărilor de construcție și reabilitare a drumurilor. 

Președinta Maia Sandu a întreprins în perioada 5-7 decembrie o vizită oficială în SUA. Ea a participat la Conferința Internațională Anticorupție, în cadrul Summitului pentru Democrație, a avut mai multe întrevederi bilaterale și s-a întâlnit cu reprezentanții diasporei moldovenești din Statele Unite. Securitatea energetică a R. Moldova a fost unul dintre subiectele cheie discutate de șefa statului în cadrul întrevederilor cu oficiali americani. În cadrul vizitei la Washington, ea s-a întâlnit și cu Kristalina Georgieva, directoarea generală a Fondului Monetar Internațional.

Întrebată de reportera Ziarului de Gardă cum SUA pot ajuta R. Moldova să depășească criza energetică prin care trece, președinta Maia Sandu a menționat despre importanța investițiilor pe termen lung pentru securizarea sectorului energetic.

Maia Sandu, președinta R. Moldova: „SUA deja ajută R. Moldova și au fost anunțate câteva programe în domeniul energetic, dar necesitățile noastre sunt mai mari. În special, ne interesează investițiile pe termen lung, pentru a rezolva în mod semnificativ problema securității energetice”.

 În cadrul vizitei oficiale în SUA, șefa statului a fost premiată cu distincția „Madeleine K. Albright” de către Institutul Național Democratic din SUA pentru „eforturile sale de a promova valorile democratice”.

Continuăm cu evenimentele din justiție. Fosta deputată socialistă Alla Dolință a fost pusă sub învinuire de către procurorii anticorupție în dosarul privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din R. Moldova.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, Dolință este învinuită că, în perioada anilor 2018 – 2020, prin complicitate cu Igor Dodon, Zinaida Greceanîi, Corneliu Furculiță, Vlad Batrîncea, Olga Rața și alte persoane, a comis complicitate, citez „la acceptarea cu bună știință a finanțării PSRM din partea organizației criminale Plahotniuc”.

Iar procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, cere demisia și tragerea la răspundere a ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, și a membrilor Consiliului Superior al Procurorilor. Stoianoglo acuză că aceștia ar fi implicați, citez „în acțiunile ilegale de suspendare din funcția de procuror general, de urmărirea penală ilegală, cu falsificarea procedurii de evaluare a performanțelor”. Potrivit lui Stoianoglo, o plângere în acest sens a fost depusă, joi, la Procuratura Generală.

Alexandr Stoianoglo, procurorul general suspendat: „Zilele trecute, în presă a apărut corespondența ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco. Dezaprob această formă de informare și consider că cei care au făcut aceste scurgeri trebuie identificați și penalizați. În același timp nu pot fi ignorate informațiile de interes public major ce reies din aceste scurgeri care pun în pericol securitatea statului, încalcă grav legislația țării, afectează flagrant drepturile și interesele unor persoane individuale”.

Contactat de Ziarul de Gardă, Sergiu Litvinenco a afirmat că nu comentează declarațiile procurorului general suspendat.

Fostul președinte al R. Moldova Igor Dodon, cercetat în mai multe dosare penale, a anunțat, marți, despre lansarea unui site pe care au fost publicate informații cu privire la toate dosarele penale inițiate pe numele său. Potrivit lui Dodon, site-ul a fost lansat, citez „pentru ca toată lumea să se poate familiariza cu materialele cauzelor și să își poată forma propria opinie pe baza documentelor, probelor și faptelor reale”.

La scurt timp, reprezentanții Procuraturii Anticorupție au venit cu o reacție, declarând că această acțiune are un caracter „total politic” prin care se urmărește discreditarea autorității justiției. Totodată, reprezentanții Procuraturii au afirmat că vor urmări felul în care vor decurge lucrurile și vor reacționa după necesitate. Voi ce părere aveți despre inițiativa lui Igor Dodon? Scrieți-ne în comentarii.

 Iar fostul șef de la Calea Ferată din Moldova Iurie Topală, învinuit de abuz în serviciu, rămâne în arest preventiv. Magistrații Curții de Apel Chișinău au respins, joi, recursul depus de avocații lui Topală privind anularea măsurii preventive și au menținut decizia primei instanțe, prin care arestul preventiv în privința fostului șef de la Calea Ferată din Moldova a fost prelungit pentru alte 30 de zile. Tot în arest, doar că la domiciliu, rămâne și deputata Partidului „Șor” Marina Tauber, vizată în două cauze penale.

Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, fugari de justiția moldovenească, au fost sancționați, vineri, de Guvernul Marii Britanii în temeiul Regulamentului privind sancțiunile anticorupție din Marea Britanie. Astfel, orice active deținute de Plahotniuc sau Șor în Marea Britanie, sau în oricare dintre teritoriile de peste mări ale Marii Britanii precum Insulele Virgine Britanice sau Insulele Cayman, vor fi înghețate. Cetățenilor Marii Britanii li se vor interzice toate tranzacțiile economice cu oricare dintre persoanele sancționate cărora li se refuză intrarea în Marea Britanie. În context, ministrul Justiției a anunțat despre elaborarea proiectului Legii Magnitsky Moldova, care prevede printre altele, că statul va putea prelua administrarea bunurilor persoanelor incluse în lista sancțiunilor și a persoanelor afiliate acestora.

Războiul din Ucraina continuă și a ajuns la a 290-a zi. Săptămâna aceasta, armata rusă a lansat mai multe atacuri cu rachete. Potrivit autorităților de la Kiev, 70 de rachete rusești au fost lansate spre Ucraina pe 5 decembrie, majoritatea fiind doborâte. Altele însă și-au atins țintele, iar cel puțin patru persoane au fost ucise. Totodată, din cauza bombardamentelor rusești, mai multe regiuni din Ucraina au rămas fără energie termică și curent electric.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, miercuri, despre al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Circa 200 de persoane și entități rusești au fost incluse pe lista de sancțiuni, inclusiv membri ai parlamentului rus și companii industriale din domeniul apărării. De asemenea, UE va sancționa alte trei bănci rusești. Potrivit președintei Comisiei Europene, măsurile vor reduce, de asemenea, accesul Rusiei la drone, atât direct, cât și prin intermediul furnizorilor din țări terțe, cum ar fi Iranul.

Iar comisarul european pentru afaceri europene, Ylva Johansson, a anunţat joi, la Bruxelles, că România şi Bulgaria nu au fost admise în Spaţiul Schengen. Întrebată de jurnaliştii români dacă problema aderării României şi Bulgariei la Schengen ar putea ajunge în cele din urmă pe agenda Consiliului European de săptămâna viitoare, ea a declarat că ar fi surprinsă dacă s-ar întâmpla acest lucru, dar a precizat că susţine orice demers pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

Așteptăm să ne spuneți în comentarii care a fost știrea săptămânii în viziunea voastră și să oferiți tradiționalul cartonaș roșu, ceea ce vă poate aduce un premiu cu logo-ul ZdG. Câștigătorul de săptămâna trecută a oferit un cartonaș roșu partidului Șor și lui Dinu Țurcanu. Dragă urmăritor, te rugăm să ne contactezi la această adresă de e-mail pentru a afla cum poți primi premiul.