Voluntar, pe timp de pandemie: „Ne sună oameni care n-au mâncat de trei zile, sau au terminat azi ultima bucățică de pâine”
Totul a început cu un apel la Primăria Chișinău și o întrebare legată de necesitatea unui ajutor. S-a ocupat de asta activistul Eugen Camenscic. Ulterior, Constanța Dohotaru, și ea activistă, i s-a alăturat, împreună cu alți voluntari și, de atunci, câteva zeci de oameni au grijă ca cei mai vulnerabili dintre noi să primească ajutorul de care au nevoie.
ZdG a discutat cu Constanța despre cum e să faci voluntariat pe timp de pandemie, de unde vin banii pentru ajutoare la Inițiativa „Împreună împotriva COVID-19”, dar și cum reacționează oamenii care le primesc.
Cum a pornit, de fapt, inițiativa: „Ei bine, inițial, am făcut formulare și am adunat voluntari. Până acum, sunt deja 500 de persoane cu care coordonăm. Colaborarea cu primăria Chișinău este dificilă și problematică. Implicarea lor e minimă, noi colaborăm mai mult cu direcțiile sociale și cu Direcția generală de ajutor social și sănătate, dar și cu ei este greu. Ideea inițiativei e ca noi să ajutăm persoanele vulnerabile, care stau în casă și sunt afectate de criză, să primească produse, pentru care ei achită. Ei nu pot merge la magazin să cumpere alimente, deci sună la linia verde – 080000080, pe care noi am lansat-o împreună cu direcția, unde sunt voluntarii și ei preiau apelurile. Apoi, noi transmitem sarcina unui voluntar. Voluntarul sună beneficiarul, întreabă de ce are nevoie, se duce și-i cumpără și aduce cele necesare beneficiarului, care atunci achită pentru produse. Totul respecând normele de protecție și igienă”.
Cum e în realitate: „Realitatea s-a dovedit însă a fi un pic altfel. Dacă la început, la linie sunau oameni care, pur și simplu, nu mergeau la magazin, ci stăteau acasă, așa cum erau îndemnați și noi făceam cumpărăturile pentru ei. Acum, inclusiv din cauza unor discursuri politice populiste, care transmit mesaje distorsionate, sună doar oameni care spun că nu au bani de produse și mor de foame. Acești oameni trebuie filtrați foarte bine, pentru că mulți mint. Deși, sigur că printre ei sunt și oameni care chiar nu au ce mânca. Respectiv, noi încercăm să îi găsim anume pe ei și să îi ajutăm”.
Cum are loc filtrarea: „Direcțiile au liste de beneficiari, unde sunt indicate persoanele pensionare și cele cu necesități speciale. Noi verificăm listele și vedem dacă persoana X sau Y nu a beneficiat de ceva ajutor recent, sau dacă nu o pot ajuta cei de la Direcție, și dacă nu, noi ajutăm”.
Cum sunt adunați banii: „Noi avem o campanie de crowdfunding, în cadrul căreia adunăm bani – deja avem aproape 8 mii de lire, din ținta de 10 mii. Omul, când donează, este încurajat să-și aleagă praguri, cel minim recomandat fiind de 15 lire, dar se poate dona și mai puțin”.
Ce conțin pachetele pentru donații: „Din 15 lire, noi facem un pachet standard, format de 15 kg de produse, care ajung aproximativ pe o lună. Este un pachet pe care l-am gândit împreună cu nutriționoștii. Acolo sunt produse neperisabile, precum și legume cum ar fi cartofi, ceapă, morovi. În rest, sunt crupe și ulei”.
Cum s-au cheltuit banii până acum: „Erau multe cazuri urgente de toate felurile în care noi am intervenit. Oamenii nu aveau bani de medicamente, erau după insult, după infarct. S-a adresat o femeie cu copil, care își pierduse postul de muncă și s-a trezit în stradă. Apoi, un bărbat căruia i se stricase aparatul de respirat. În fine, e un spectru larg de probleme care se întâmplă acum cu oamenii, iar ei nu știu unde să meargă și cui să se adreseze. Oamenii sună la asistența socială sau la primar prin suburbii, însă nu li se răspunde la telefon, pur și simplu. Și, cumva, ei ajung la noi, iar noi ne străduim, cu toată forța de voluntari, să ducem cazul la capăt”.
Câte solicitări primesc voluntarii: „În jur de 50 solicitări pe zi. În unele zile, sunt mai multe. Dacă iese Dodon sau Ceban cu o declarație de presă precum că se dă ceva gratis, a doua zi noi avem o explozie de apeluri. Oamenii cred că noi putem da gratis pachete tuturor. Iar asta din cauză că politicienii nu transmit corect mesajele. Ca să fie clar, noi, de la Primărie nu am primit niciun leu din donațiile pe care ei le adună. Bugetul direcțiilor sociale nu a fost majorat cu niciun leu, de când a început criza”.
Pe ce arie se lucrează: „Noi lucrăm și cu suburbiile, avem și echipe acolo. Avem pe cineva care se ocupă de Strășeni. Altfel, dacă noi primim apeluri la linia fierbinte de oriunde n-ar fi, transmitem informația persoanelor active pe care le cunoaște în zonă. Am avut apeluri și din Cahul. Ideea e că această linie e municipală, dar, din păcate și poate din fericire, ne sună oameni din toată țara, iar noi încercăm să ajutăm”.
Cum reacționează beneficiarii: „Oamenii sunt foarte diverși. În mare parte, ei se bucură. 70% din pachete ajung la persoane care au nevoie stringentă de acest ajutor. Nu știu cum ei au trăit până acum, dar în aceste zile mulți chiar nu au ce mânca. Primim apeluri de la oameni care n-au mâncat de trei zile sau azi au mâncat ultimul pachet de ceva. Mulți plâng, efectiv. Ne mulțumesc și nu le vine să creadă, când ajungem la ei. Dar, sunt alții care profită. Inițial, la telefon ei ne răspund așa la întrebări, încât noi credem că ei chiar au nevoie de ajutor și când ajungem pe loc, descoperim că nu e așa. E frustrant, dar nu avem de ales, pentru că nu avem acces la mecanisme care să ne permită să vedem situația generală socială a acestor persoane”.
De unde echipament pentru voluntari: „Parțial, am primit de la Direcție – măști, mănuși și dezinfectant. Dar, inițial, fiecare lucra cu măștile proprii”.
Cine sunt voluntarii: „Noi suntem o echipă destul de complexă, divizată pe mai multe ramuri. Avem o echipă care se ocupă cu dezinfectarea. Avem o echipă care coordonează voluntarii, apoi echipa care se ocupă de crowdfunding și de rețelele de socializare, oferind rapoarte, adunând bani, făcând transferuri. Avem o echipă care se ocupă de call center – am primit o listă de la Direcția Socială de circa 35 mii persoane care trebuie sunate pentru a le fi verificată situația. Acestea sunt persoane cu un venit mai mic de 1500 de lei. Altfel, în total noi suntem circa 20 coordonatori, lucrăm de la 9 dimineața, până pe la 10 seara – o parte de acasă și alta – pe teren. Seara, facem un apel comun să vedem ce a mers bine și ce nu, cum ne simțim fiecare. Așa se termină ziua și dimineața o luăm de la capăt”.
