Plahotniuc, condamnat | Polițiști reținuți | Fost director adjunct al SIS, extrădat în Moldova | Andronachi rămâne în arest | Stare de alertă în sectorul energetic | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Oligarhul Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare, iar un fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) a fost extrădat în R. Moldova pentru a-și ispăși pedeapsa cu închisoarea. În această ediție vorbim și despre ridicarea stării de urgență în sectorul energetic, dar și despre noile amenințări venite spre R. Moldova de la Moscova.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Noutatea săptămânii vine din justiție. Oligarhul Vladimir Plahotniuc, cel care a condus, direct sau din umbră, R. Moldova în perioada 2015–2019, a fost condamnat la 19 ani de închisoare cu executare în dosarul „Frauda bancară”. Sentința a fost pronunțată miercuri de Judecătoria Chișinău, la șapte luni după ce Plahotniuc a fost extrădat din Grecia. Instanța l-a găsit vinovat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani, infracțiuni comise de mai multe persoane, cu folosirea funcției și în proporții deosebit de mari. Totodată, a fost dispusă recuperarea din contul lui Plahotniuc, în favoarea statului, a prejudiciului și a dobânzilor, valoare cumulată a cărora se ridică la 58 de milioane de dolari și 5,2 milioane de euro. De asemenea, Plahotniuc urmează să achite cheltuielile judiciare, inclusiv costurile procedurii de extrădare, de peste 96 de mii de lei. Sechestrul aplicat asupra bunurilor inculpatului, de peste un miliard de lei, inclusiv terenuri pentru construcții, imobile locative, edificii culturale și de agrement, precum și bunuri din străinătate, a fost menținut până la recuperarea integrală a prejudiciului și confiscarea specială a mijloacelor financiare.
Marcel Dumbravan, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție: „Conform probatoriului administrat, Vladimir Plahotniuc, în perioada 2009–2019, ar fi acționat ca lider al unei organizații criminale create pentru comiterea mai multor infracțiuni. Folosindu-și influența în mediul public, politic, financiar și criminal, precum și resursele deținute direct sau prin interpuși, acesta ar fi coordonat, împreună cu Ilan Șor și alte grupuri criminale, o rețea care a implicat persoane din sistemul financiar-bancar și din autoritățile publice, în scopul obținerii de beneficii ilicite. Activitatea organizației ar fi inclus infracțiuni de escrocherie și spălare a banilor, în special sustragerea mijloacelor financiare din sistemul bancar al Republicii Moldova și spălarea ulterioară a acestora”.
Procurorul de caz Alexandru Cernei a declarat că acuzarea va examina argumentele din sentință pentru a decide dacă o va contesta, în timp ce Lucian Rogac, unul dintre avocații lui Vladimir Plahotniuc, a anunțat că apărarea va ataca hotărârea, pe care o consideră „profund ilegală”. Vladimir Plahotniuc părăsise R. Moldova în iunie 2019, după ce partidul său a pierdut puterea. După mai bine de 6 ani în care s-a ascuns de autoritățile noastre, folosind inclusiv identități false, Plahotniuc a fost reținut în iulie 2025 în Grecia și, ulterior, extrădat în R. Moldova. Plahotniuc este vizat și în alte cinci dosare penale aflate la faza de urmărire penală.
Vladimir Andronachi și fostul vicepremier pentru reintegrare Victor Osipov, vizați în dosarul duty-free, rămân în arest preventiv pentru încă 30 de zile. Considerat un apropiat al lui Plahotniuc, fostul deputat democrat Vladimir Andronachi a fost reținut pe 24 martie, în dosarul duty-free, după ce anterior fusese reținut și apoi eliberat într-un alt dosar. Potrivit acuzării, Andronachi, împreună cu alți complici, ar fi facilitat deschiderea magazinelor duty-free în regiunea transnistreană și ar fi fost implicat în mai multe scheme de contrabandă. În același dosar a fost reținut, în martie, și fostul vicepremier Victor Osipov care are statut de învinuit pentru abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, schema infracțională ar fi cauzat prejudicii de peste 4 miliarde de lei în ceea ce privește valoarea drepturilor de import.
Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Balan, condamnat de prima instanță în R. Moldova la un an și șase luni de închisoare pentru divulgarea secretului de stat, a fost extrădat vineri din România, acolo unde fusese reținut în septembrie 2025. Acesta își va executa pedeapsa într-un penitenciar de tip semiînchis. Sentința a fost pronunțată pe 15 aprilie, la prima și unica ședință din dosar, după ce Balan a încheiat cu procurorii un acord de recunoaștere a vinovăției. Pe lângă dosarul din R. Moldova, Alexandru Balan este judecat și în România, fiind acuzat că a încercat să transmită secrete de stat serviciilor secrete din Belarus. Dosarul din România nu are încă o finalitate.
Începând cu 25 aprilie, în R. Moldova a fost ridicată starea de urgență în sectorul energetic, fiind instituită în schimb stare de alertă pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia a fost adoptată vineri de Parlament, la propunerea Guvernului. Reprezentanții Guvernului afirmă că starea de alertă este necesară în contextul problemelor de aprovizionare cu carburanți din cauza blocadei strâmtorii Ormuz, dar și pentru a soluționa eventuale probleme provocate de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina, interconectată cu cea din R. Moldova.
Alexandru Munteanu, prim-ministrul R. Moldova: „Este o măsură de prevenție care ne va permite să reacționăm rapid și numai atunci când este necesar”.
Parlamentul a instituit starea de urgență în sectorul energetic începând cu 25 martie, după ce linia electrică Isaccea–Vulcănești, care asigură o bună parte din energia electrică pentru R. Moldova, și care trece prin Ucraina, a fost deconectată în urma atacurilor armatei ruse. Kremlinul amenință din nou R. Moldova. În această săptămână, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a declarat într-un interviu pentru presa afiliată Kremlinului că siguranța cetățenilor ruși din regiunea transnistreană ar fi „amenințată” și că Rusia va lua „toate măsurile pentru a-i proteja”. „Analizăm toate scenariile posibile, chiar și pe cele mai puțin probabile”. Reprezentanții Ministerului de Externe de la Chișinău califică drept nefondate declarațiile lui Serghei Șoigu despre pretinse amenințări la adresa cetățenilor ruși din stânga Nistrului, subliniind că situația de securitate pe întreg teritoriul țării „este stabilă, iar drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor persoanelor, indiferent de cetățenie sau regiune, sunt pe deplin respectate”.
Valeriu Chiveri, viceprim-ministru pentru reintegrare: „Respingem categoric asemenea afirmații pe care le considerăm nefondate și care distorsionează poziția R. Moldova în contextul reglementării conflictului transnistrean, în contextul reintegrării țării. După cum cunoașteți, poziția țării noastre este foarte clară. Identificarea unei soluții pașnice pentru reintegrarea țării în baza respectării suveranității și integrității teritoriale, în limitele frontierelor internațional recunoscute”.
Organele de drept au efectuat, pe 21 aprilie, peste 30 de percheziții în mai multe locații din municipiul Chișinău, inclusiv în birourile unor angajați ai Inspectoratul de Poliție Botanica, în dosare de corupție. În urma descinderilor, un șef de secție și alți cinci angajați ai inspectoratului au fost reținuți și plasați în izolator. Potrivit Centrului Național Anticorupție, persoanele vizate ar fi cerut și primit ilegal sume cuprinse între 3 000 și 10 000 de dolari, atât în numerar, cât și în monedă virtuală, de la persoane implicate în consumul și traficul ilicit de droguri. Potrivit CNA, în timpul perchezițiilor au fost descoperite documente relevante pentru cauzele penale. ZdG a constatat că șeful de secție reținut este Sergiu Cobîlaș. Acesta a mai fost vizat anterior în alte cauze penale, însă acestea au fost clasate. Detalii despre identitatea polițiștilor vizați în dosar aflați dintr-un articol publicat pe zdg.md.
Joi, organele de drept au efectuat zeci de percheziții în raionul Orhei și în municipiul Chișinău, într-o cauză penală ce vizează finanțarea ilegală a partidelor politice în circumstanțe agravante. Acțiunile au avut loc în urma administrării probelor aferente alegerilor parlamentare din 2025. Potrivit CNA, dosarul vizează activitatea unui grup de persoane din care fac parte primari, consilieri raionali și locali, dar și persoane din afara sectorului public. Acestea sunt bănuite că ar fi recrutat alegători sau susținători, cărora le-ar fi promis ori oferit bani, bunuri, servicii sau alte beneficii, pentru a-i determina să voteze anumite formațiuni politice. Totodată, aceste acțiuni ar fi fost realizate din surse financiare interzise de lege și nedeclarate în rapoartele privind gestionarea financiară a partidelor. În prezent, 26 de persoane au statut de bănuit și sunt cercetate în stare de libertate.
Noi detalii ies la iveală în cazul Liudmilei Vartic, educatoarea care a decedat în urma căderii de la balconul unui bloc din capitală. Președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a anunțat că, în momentul tragediei, soțul femeii, Dumitru Vartic, fost vicepreședinte al raionului Hîncești, nu se afla în Chișinău. Declarațiile au fost făcute după ce, pe acest caz, au fost organizate audieri cu ușile închise. Localizarea lui Dumitru Vartic la momentul tragediei a fost stabilită atât cu ajutorul antenelor telefonice, cât și pe baza imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, a declarat Carp. Totodată, spune deputatul, polițistul care a aplicat o amendă pe numele Liudmilei Vartic pe 3 martie, la câteva ore după decesul acesteia, este în prezent cercetat pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, deoarece a amendat o altă persoană decât cea aflată la volanul vehiculului care a comis încălcarea.
Lilian Carp, deputat, președintele Comisiei pentru securitate națională: „Dosarul a fost retras de la Hîncești și a fost strămutat în sectorul Rîșcani pentru a evita situația în care ar exista trafic de influență la nivel local. Consider că acest lucru este corect. Noi am solicitat ca Procuratura să ia în considerare toate aspectele în ceea ce privește mușamalizarea cazului, dar nu exclus că mai sunt asemenea cazuri”.
Cazul decesului Liudmilei Vartic este investigat în baza Codului penal, articolul care vizează violența în familie cu determinare la sinucidere.
Orașele ucrainene continuă să se afle sub focul armatei ruse. Pe 21 aprilie, rușii au lansat un atac masiv asupra regiunii Harkiv, fiind avariate mai multe întreprinderi civile, clădiri administrative și locuințe. Cel puțin 11 persoane au fost rănite. Iar mai multe persoane au fost ucise la Dnipro și Odesa, în urma unor rusești. Totuși, săptămâna asta a adus și vești bune pentru Ucraina. Uniunea Europeană a aprobat împrumutul de 90 de miliarde de euro promis Ucrainei, după ce Ungaria și-a retras dreptul de veto. Totodată, a fost adoptat un nou pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a declarat că acest sprijin va întări armata ucraineană și că autoritățile depun eforturi pentru ca prima tranșă să fie disponibilă în lunile mai sau iunie.
O campanie de dezinformare propagată pe Telegram pune alături cifre despre scăderea populației R. Moldova și creșterea numărului de angajați la stat, sugerând o relație directă între cele două fenomene. Sociologul Vasile Cantarji a explicat pentru ZdG că datele sunt scoase din context, unele sunt interpretate greșit, iar legătura de cauzalitate este construită artificial pentru a induce ideea unei crize sistemice. Podcastul „Detectorul de falsuri” poate fi urmărit pe canalul nostru de YouTube. Tot pe canalul Ziarului de Gardă găsiți un reportaj despre seniorii care refuză să îmbătrânească. Unii fac gimnastică sau aleargă în parc în fiecare dimineață, iar alții au devenit studenți la 90 de ani sau cultivă plante aromate. Urmăriți în continuare un fragment din reportaj.
